798 matches
-
2); docil (2); doritor (2); eminent (2); evoluție (2); grijă (2); a insista (2); isteț (2); înainte (2); îndîrjit (2); îndrăzneală (2); îngăduitor (2); leneș (2); motivat (2); performanță (2); pervers (2); prost (2); putere (2); sever (2); silitor (2); străduință (2); străduitor (2); strict (2); tare (2); urît (2); viitor (2); de admirat; agățat; agil; aha; ani; apreciere; apt; aptitudine; Arnold Schwarzenegger; așteptare; atenție; atitudine; atroce; autoritar; avansa; azi; băgăcios; bărbat; binevoitor; bogăție; buni; cadou; caiet; calculat; cald; campion; carieră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pondere; posibilități; premier; prestigiu; prieten; prietenul; prioritate; prostie; psihic; a putea; Putin; radical; răzbunare; relații; religie; respingere; rezistență; roșu; rupe; rușii; schimbare; silă; de sine; slabă; soldat; soț; special; spiritualitate; sportiv; sprijin; stabilitate; stare; de stat; stăpîn; stimă de sine; străduință; stres; suflet; superioritate; supraviețuitor; supremă; susținere; Ștefan; știință; taur; tînăr; top; trufaș; tu; uriaș; urs; valoare; veni; vestică; viața; vigoare; vinil; vitalitate; vînt; vlagă; voievod; voinicie; voiciune; voios; voluntariat; Watt; Xena; zeu; Zeus(1); 785/286/84/202/0 puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
om; organ; orgoliu; ostilitate; pace; palmă; păcătos; păr; pe părinți; pentru părinți; plăcut; poezie; pofti; populism; preoți; prietenă; prieteni; profunzime; promisiune; promite; prostie; ai putea; putere; putere divină; rană sufletească; rea; rugă; rugăciuni; sclav; seara; sfîntă; solicita; solicitare; spera; spunea; străduință; stuf; sufletul; superficial; tatăl nostru; pe toți; umili; umilință; ușor; vid; vorbă; a vrea; vrea; zice (1); 778/227/61/166/0 rugăciune: Dumnezeu (142); credință (132); Biserică (82); icoană (19); dorință (17); religie (16); cerere (15); liniște (15); cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); puternică (5); proprie (4); vis (4); vrere (4); ambițios (3); acord (3); avînt (3); binefacere (3); dar (3); dorința (3); forță (2); hotărîre (3); îndîrjire (3); libertate (3); motivație (3); a putea (3); răbdare (3); reușită (3); scop (3); străduință (3); țel (3); voie (3); dăruire (2); dor (2); dorește (2); efort (2); eu (2); încăpățînare (2); îndeplinire (2); a învăța (2); învățat (2); lene (2); lipsă (2); motivare (2); nevoință (2); optimist (2); plăcere (2); putință (2); rea (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fără precedent. În aceste condiții, responsabilitatea și măsurile etice se diversifică cu atât mai mult cu cât răspunderea și grija vizează nu doar omenirea, ci și formele de viață create de om (vezi Mul, 2002Ă. Astfel, transumanismul se deghizează în străduința (umanistăă de a duce la îndeplinire promisiunea de libertate, de egalitate și de fraternitate, în special în ramurile american-libertariene ale curentului. În același timp însă, bioetica transumanistă depășește bunul-simț umanist, neacceptând predeterminarea naturii umane și lipsa de control asupra propriei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu uităm că Întrebării carteziene „este posibilă cunoașterea adevărată?”, filosofia inaugurată de Kant nu face decât să-i mute mai departe ținta: „cum este posibilă cunoașterea?”, iar problema existenței lui Dumnezeu reprezintă abia din această perspectivă de analiză o amfibolie. Străduința filosofului René Descartes de a surprinde Într-o teorie coerentă toate argumentările de până la el rămâne demnă de admirația noastră. Întreaga sa operă poate fi considerată ca expresia maximă pe care spiritualitatea filosofică a Evului Mediu a reușit să o
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
democratic și moral”: toate talentele, toate vocațiile, toate individualitățile, „privite prin prisma socială a profesiei”, se pot valorifica pe deplin. Vocația demersului pedagogic constă în „tensiunea pentru înfăptuirea acestui ideal” - idealul personalității -, „un ideal eminamente moral, ca încoronare a oricărei străduințe social-educative”. Nu e greu de identificat aici - au trecut deja șapte decenii de la formularea acestor idei - o concepție modernă, chiar actuală, despre personalitatea umană. C. Narly a fost, fără îndoială, un pedagog care a înțeles sensul viitorului. Nu putem ignora
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de „ruptura spăimântătoare” produsă între țărani și orășeni, necăjit de faptul că țăranul și-a pierdut încrederea („din primul loc ești privit ca străin, străin de port, de apucături, de tot”) - „și lipsind încrederea, s-a dus pe copcă orice străduință de a-l face priceput - spre o pildă că beția îi sacă forțele trupești și sufletești” -, Gusti nu găsește, deocamdată, decât soluția întoarcerii la tradiții, dublată de o adâncă compasiune pentru starea actuală. Interesul său pentru „depozitarul îndărătnic al tuturor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
stăpânirea unei „tehnici a muncii colective”, toate încercările pot da greș (Stahl, 1939a, p. 79). Întreaga educație, experiența dobândită prin comportamentul cotidian conduc spre o altă viziune asupra vieții decât munca colectivă: „zodia vieții noastre pare a fi aceasta: a străduinței singuratice, pentru ca ființa ta egoistă să o ducă cât se poate mai bine. Veșnic în concurență cu alții... dând din coate, călcând pe alții în picioare...”. Alternativa oferită echipierilor de experimentatul monografist: „creșterea ta pe măsura unor rosturi noi pe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fermitate de relativismul radical, ce nu acceptă nici o condiție cu caracter supraparadigmatic (vezi și II, 2Bf). Mircea Florian surprinde foarte bine dilema în care ajunsese istorismul: pe de o parte, acesta "paralizează acțiunea prezentului, fiindcă el ne arată că și străduința noastră, pe care o luăm în serios și o credem durabilă, este tot atât de provizorie și de lovită de caducitate ca și celelalte produse culturale ale trecutului", iar pe de altă parte, "stimulează acțiunea prezentului, fiindcă el ne învață că fiecare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
intelectualului. Pare curios să se observe că ideile exprimate atunci pe această temă sunt azi atât de actuale în pledoariile "noilor filozofi". A fi intelectual e un mod de existență în lume, caracterizat prin participare critică la nevoile acesteia, prin străduința de a-i lămuri orizontul în sens umanist. Intelectualul nu poate fi un simplu artizan, fie și deținător de subtile instrumente de lucru, cu atât mai puțin un sfetnic al puterii. Vocația lui e, din contra, critica realității ambiente, critică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în discurs: "Să luptăm fără-ncetare contra răului și a minciunei; să fim neatârnați în cugetul și spiritul nostru și să nu ne mândrim cu rezultatele dobândite, ci să tindem necontenit la a le mări și a le întinde!" Muncă, străduință, modestie, realism față de împrejurările timpului, iată însușiri recomandate de Xenopol cu accent programatic. "Să nu ne orbim noi înșine prin lingușiri și înălțări peste ceea ce suntem în adevăr!" Vanitatea e un păcat costisitor pentru orice națiune. Ceea ce reclama istoricul, în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
al Munteniei, împlinind astfel de facto unirea celor două țări românești extracarpatice. Zi unică, fiindcă ea constituie pasul decisiv în direcția unirii politice depline care avea să se realizeze doar peste încă șase decenii. Ziua aceea, venită la capătul unor străduințe de secole, ca o încununare providențială, a limpezit parcă brusc orizontul speranțelor și a pus temelia solidă unui nou așezământ statal. Rostul noii creații era să înlesnească libera expresie a energiilor colective. Idei și instituții moderne, aflate de câteva decenii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ce șirul istoriei le-au ridicat între noi! Istoria le va desface încetul cu încetul, precum a și început, și să nu grăbim cu nimica în această privință!" Aceasta nu voia să însemne că rezolvarea putea veni de la sine, fără străduința militantă a nimănui, ci doar că ritmul recuperării trebuia să fie precaut. Marile simboluri de vrednicie națională se cuveneau reamintite, de aceea la fiecare pas, pentru a se păstra vie flacăra idealului. La un secol de la întâia dezmembrare a Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să se învingă pe șine, să se constrângă pentru a înfăptui ceva cât de mărunt pe care râul să nu-l fi atins. Ori de câte ori izbutește, isi înfrunta, isi umilește Creatorul, iar dacă i se întâmplă să fie bun, nu prin străduința ori din calcul, ci în mod firesc, asta o datorează unei scăpări a cerului: el se situează deci în afara ordinii universale, nu era prevăzut în nici un plan divin, nu e deloc clar care-i e locul printre ființe, nici măcar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
efectele inhibatoare atât ale rememorărilor competitive, cât și ale motivelor și atitudinilor care promovează refularea, ca în cazul materialului didactic generator de anxietate. Intenția de a învăța poate fi privită ca o manifestare a stării motivaționale; ea este reprezentată de străduința de a atinge un anumit scop, străduință care este fie autodirijată, fie desfășurată după instrucțiuni explicite, deci cineva poate să învețe ceva, fără intenția specială de a face aceasta. CAPITOLUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE DE VÂRST~ II.1. Repere psihogenetice și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
și ale motivelor și atitudinilor care promovează refularea, ca în cazul materialului didactic generator de anxietate. Intenția de a învăța poate fi privită ca o manifestare a stării motivaționale; ea este reprezentată de străduința de a atinge un anumit scop, străduință care este fie autodirijată, fie desfășurată după instrucțiuni explicite, deci cineva poate să învețe ceva, fără intenția specială de a face aceasta. CAPITOLUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE DE VÂRST~ II.1. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării Sub impactul mai general
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
îndeplini în proporție de 90%, și atunci când am ajuns să realizăm ceea ce ne-am dorit să ne bucurăm pentru tot ce am realizat. Vom continua cu lucruri care pot fi realizate în proporție de 75% și care prin munca și străduința noastră să le facem posibile, în timp mintea va învăța că poate face față și acestui gen de provocări, vom realiza lucruri cu probabilitate de 50% și din nou ne vom angrena toată priceperea și stăruința ca să le putem realiza
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2933]
-
chestiunea în Cuvânt pentru deschidere, în sfera istoriei era luată în considerare și din punctul de vedere al concepției romantice despre rolul poporului în istorie. 9 În studierea trecutului sublinia Mihail Kogălniceanu accentul trebuie pus pe respectarea adevărului, pe nepărtinire. Străduința nu era nou în istoriografia noastră, încă Grigore Ureche își propusese „cetind și la istorii streine”, „ca să putem afla adevărul, ca să mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dreptate”. Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
adus la suprafață de Dr. A. Kulakov, psihonaut din Kitej-Grad3 Acei colegi minunați și minunatele lor (b...) zburătoare Angers, primăvara lui 1992 Eram încadrat într-un pluton de mobilitate universitară Tempus compozit (filologi și economiști), a cărui deplasare se datora străduințelor domnului Al. Călinescu: studenți, tineri universitari dar și persoane trecute de patruzeci de ani, care nu avuseseră parte de o deschidere spre lumea academică occidentală. În ultima categorie, de la Filologie, sus-numitul și o fostă colegă de promoție, aflați pe același
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
chestiunea în Cuvânt pentru deschidere, în sfera istoriei era luată în considerare și din punctul de vedere al concepției romantice despre rolul poporului în istorie. 9 În studierea trecutului sublinia Mihail Kogălniceanu accentul trebuie pus pe respectarea adevărului, pe nepărtinire. Străduința nu era nou în istoriografia noastră, încă Grigore Ureche își propusese „cetind și la istorii streine”, „ca să putem afla adevărul, ca să mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dreptate”. Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Amintirea lui cea mai vie a fost cea a lui Wittgenstein antrenat într-o discuție filozofică. Ceea ce l-a izbit a fost că o asemenea discuție reprezenta pentru Wittgenstein nu doar un efort mintal, ci, totodată, o mare sforțare fizică. Străduința de a se face înțeles solicita întreaga lui ființă. Hintikka aflase că medicul îi interzisese asemenea discuții. Wittgenstein nu ținea însă seama de asemenea recomandări.127 El nu putea înțelege nici comportarea mai vârstnicului său prieten George Moore, singurul filozof
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de vedere central în gândirea târzie a lui Wittgenstein, acela „că filozofia nu poate modifica practica lingvistică“. „Practica noastră lingvistică poate fi greșită, evidențieze acest lucru.“ Dummet apreciază drept dăunătoare ideea căreia i-a conferit autoritate autorul Cercetărilor, aceea că străduința de a formula teorii filozofice nu poate fi justificată.20 Argumente convingătoare în favoarea susținerii existenței unei reorientări radicale a gândirii lui Wittgenstein au adus și autori care, spre deosebire de Russell sau Dummet, nu înclină câtuși de puțin să subaprecieze însemnătatea operei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
la iveală a ceva ascuns privirii comune. Filozof este cel care dezvăluie principii, elemente prime ale existenței, esențe pure, existențe suprasensibile, care sunt necesare și neschimbătoare. Filozofia se înfățișează astfel drept theoria prin excelență, deoarece ea ilustrează în mod exemplar străduința rațiunii de a pătrunde ceva în mod principial inaccesibil gândirii și experienței comune. Tractatus-ul rămâne solidar cu această orientare a gândirii. Este ceea ce se impune cu forța evidenței dacă acceptăm interpretarea realistă a ontologiei Tractatus-ului. În această interpretare, lumea sensibilă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care nu putem găsi o soluție cât de cât satisfăcătoare, cum ne putem elibera de tirania pe care o exercită ele asupra minții unei anumite categorii de intelectuali, câștigând acele clarificări în care el a văzut țelul ultim al tuturor străduințelor de ordin filozofic. Atunci când a revenit la preocupări filozofice, Wittgenstein părea să fi crezut, mai departe, că prin realizările logicii moderne cercetarea filozofică a căpătat o metodă care o pune, pentru prima dată, pe o bază sigură. Epoca romantică a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]