583 matches
-
viziune fugitivă a două tălpi înghițite de întuneric. Deasupra formei neputincioase și chinuite a inginerului, zăriră o siluetă vag umană, dar care, cu siguranță, nu era a unui om. O masă gigantică și dușmănoasă. Într-o fracțiune de secundă, o străfulgerare se oglindi în niște ochi enormi, mult prea mari pentru o țeastă ca aceea. Apoi făptura de coșmar și prada ei se topiră în întinderile de negură ale lui Nostromo. ― Isuse! murmură Parker, ― A crescut! (Consternată, Ripley consideră arma sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Adrian Pintea nu se bucură de o prezentare măgulitoare („un țigănuș mic, urît” care vine „cam obosit” la spectacol). Un clovn pentru eternitate deci, nu este un titlu adecvat spiritului cărții : pentru că ea conține nu doar clovnerii detensionante, ci și străfulgerări memorabile de portrete, confesiuni profesionale care pun pe gînduri, trimiteri la oameni (și spectacole majore) care-au fost. Este jurnalul unui artist talentat și nu ocolit de șansă, care este În deplină putere creatoare și, deci, or să mai urmeze
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
e bine... continuă el, nu cred că-ți mai pot fi consilier - adică, cred că sunt în mare încurcătură. În seara asta mi-am dat seama- nu m-am gândit până acum c-o să am probleme. Am avut o mică străfulgerare la Kew, dar am crezut că o să mă descurc. Acum nu mai sunt așa de sigur... Pot să mă așez? se întrerupe el. Sigur că da, zic eu arătându-i canapeaua. Sunt la fel de confuză cum pare el să fie; dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
clipa în care înscrisă mai târziu la liceu pe când avea 42 de ani, la cursul seral, l-a cunoscut tot într-o miercuri pe Mitică Petrache, în timp ce el pleca de la meditație, iar ea intra la ore. Atât a fost: o străfulgerare; au trecut unul pe lângă celălalt, s-au privit o clipă și Mitică a dispărut în noaptea de aici, în care ea îl va găsi; Parisul nu era cât viața ei, plină de fantasme, ci plină cu francezi, aici va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mă răneau, nu mă interesa. Și-a ridicat privirile spre mine și a mormăit: "Ca un adevărat împărat!". S-a afundat înapoi în întunericul cutiei. A întins mâna după ceva și atunci mi s-a părut că am văzut o străfulgerare de lumină, preț de o clipă, în negrul umbrei lemnului. Se mișcă cu atenție, încet, temându-se, parcă, să nu fie mușcat de ceva. Se îndreptă de spate și își scoase mâna din cutia maro. Ținea o teacă argintie ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
n-au cunoscut aerul tare al munților. Dincolo de orizont, aud vuietul alb al valurilor lovite de țărmuri, aud plânsul celui ce m-a pierdut În negura timpului. „Veghează-i , Doamne, nașterea gândurilor, În care muguri luminoși se deschid Într-o străfulgerare, ca o ploaie de flori neprihănite, germinând iertarea și Împăcarea!!” Eu revin mereu pe același peron, strecurându-mă nevăzută, noapte de noapte, și cu sufletul ars de remușcări, caut privirea nevinovată, Înlăcrimată, a celui ce mă striga cu ani În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
invinuim pe nimeni, dar cineva a ieșit mai ușor din jocul de-a viața În doi. În cazul meu, constatam că rănile Înfloresc precum trandafirii; de la alb până la roșu-grena. Desigur, am și râs de micile povestioare improvizate și imaginate, În străfulgerarea unei clipe. Imposibil de adus timpul Înapoi și de făcut să dispară urma fiecărei cicatrici lăsate de colții fiecărei zile trecute. Imposibil! Să revenim la viața mănăstirească. Cu pași repezi, se apropia și ziua când trebuia să mă Întorc acasă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Persoană Implicată, mi-a spus Mike. E vorba de cineva ca soția, prietenii sau părinții. Vin aici și povestesc grupului cât de urât făceai atunci când erai beat sau drogat sau când le mâncai și urechile. —Așa deci? Am avut o străfulgerare anticipativă. Era ca un soi de Oprah în varianta irlandeză. Trebuia să mă străduiesc să le aduc la o ședință din asta pe mama și pe Helen. Eram sigură că le-ar plăcea. — Cine sunt CPI-ii tăi? m-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
întrecere cu câțiva brotăcei într-un concert nocturn destul de sonor. În depărtare, cerul se lumină pentru câteva clipe. Tunetul se rostogoli înfundat peste munți, făcând greierii să tacă. Alte fulgere scăpărau din ce în ce mai des în timp ce tunetele bubuiau tot mai aproape. În străfulgerările de lumină, peisajul din jur apărea fantomatic, dispărând apoi în beznă. Picături mari de ploaie prinseră să cadă mai întâi rar, apoi din ce în ce mai repede. Răpăitul ploii acoperea orice alt sunet. Inima lui Cristian prinse a bubui cu putere. Singura lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nor de praf purtat de vânt într-o parte. Bucuros că ordinele sale fuseseră ascultate, Mihailovici răsuflă ușurat. Avea ochii ațintiți spre convoiul care intrase într-un canion îngust. Drumul era tăiat drept printre pereții aproape verticali de stâncă. O străfulgerare scurtă pe versantul stâng îi atrase atenția. Se concentră asupra ei încercând să vadă ce este acolo. În același loc văzu din nou licărirea de lumină. Pricepu pe loc despre ce era vorba, cineva supraveghea drumul printr-un binoclu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dar îl frapa ideea că Yanar nu reacționa ca un tip care era luat la scărmănat pentru prima oară. Știa de efectul produs atunci când nu cunoști dinainte întrebările. O știa atât de bine, încât nu era deloc tulburat. Într-o străfulgerare, Gosseyn pricepu. Se dădu înapoi, teribil de vexat. Incredibil, cât timp îi trebuise să înțeleagă adevărul. Îl privi pe prezicător și zise, în sfârșit cu o voce calmă, dar tranșantă: - Și acum, ai vrea să-mi explici cum ai intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
în jurul unui stilou jos pe trotuar, asta te aștepta dacă făceai imprudența să te apleci după stiloul-bombă. Dar afișul venea cumva dintr-o lume trecută. Deprimarea lui Lucian nu dură decât câteva clipe. Își aminti că pe drum, într-o străfulgerare, privirea îi căzuse pe scenă. Scena văzută din culise. Reconstitui la iuțeală în minte formele ciudate, adânc crestate. Mucava întărită cu stinghii de lemn bătute în cuie, în neorânduială. Dumnezeule, trebuie să fi fost brazii, văzuți dindărăt! Doamna Chivu spuse
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Un efort vizibil pentru sensibilizarea Rebelului. Dar zadarnic. Vizavi, acesta rămânea în picioare, drept de parcă înghițise un băț. G. a căutat să-i prindă privirea, dar încercarea s-a dovedit grozav de anevoioasă. Doar de două-trei ori, ca într-o străfulgerare, a reușit, dar prea puțin pentru a crea, cât de cât, între ei o punte. G. mânca tacticos, cu poftă - după ce, intenționat, postise toată ziua -, sorbind, din vreme în vreme, câteva guri bune de bere. Obosea mâncând. Degeaba. Rebelul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
ofițer îi veni repede în întâmpinare. Nu, nu alerga după ajutoare, alerga spre el. Era înarmat - ținea pumnalul ridicat. El nu avea cum să se apere. Îi privi pe cei doi agresori, în spațiul îngust care-i rămăsese. Încă o străfulgerare: „Să nu te încrezi în cei care te văd zi de zi“, îi spusese tatăl său pe patul de moarte. „Nici nu bănuiești de câte ori, iubindu-i, îi faci să te urască.“ Cei doi se apropiau, iar el se afla între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a-l deplânge, evitând cu blândețe să ia partea cuiva. — Fraze construite în stilul attic, simplu și sever, comentară în șoaptă unii care își aminteau lecțiile ciceroniene, fără cuvinte de obârșie asiatică... Cine i le-o fi scris? După acea străfulgerare de orgoliu dinastic, tânărul imperator le mulțumea senatorilor pentru numeroasele titluri, dar adăugă imediat, blând și elegant, că nu avea să facă uz de ele. — Dorința și planul meu sunt să conduc numai în concordie cu voința senatorilor, în locul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
încerca o nouă lovitură de pumnal. Lama străpunse aerul. — A ratat, gemu cineva. Să plecăm. Îl văzură pe Împărat alergând spre ieșirea din cryptoporticus. Văzură că un soldat alerga spre el din direcția aceea. Încremeniră de groază, apoi, într-o străfulgerare, își dădură seama că militarul nu venea în ajutorul Împăratului, ci voia să-l atace cu pumnalul ridicat. Împăratul nu putea să se apere, era închis în spațiul acela îngust. Cei doi agresori se apropiau - se afla între ei. — N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
victime dornice - aproape că te aștepți să-i vezi pe Breughel și pe Hieronymus Bosch străbătând autostrăzile în mașini luate de la o companie de închiriere. Catherine îngenunche lângă mine, ținându-și cotul pe brațul cromat al scaunului meu. Văzusem aceeași străfulgerare de lumină pe instrumentele de bord ale mașinii mele pe când stăteam în spatele volanului frânt și așteptam să mă elibereze poliția. Ea îmi exploră cu o urmă de interes contururile modificate ale rotulei. Catherine avea o curiozitate naturală și sănătoasă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
au oprit aproape de baltă. Alexandru îi deschise portiera. Când Frusina a ieșit din mașină, acesta i-a întins mâna. În momentul când au fost față în față, privirile celor doi s-au întâlnit și în același timp au simțit o străfulgerare, o atracție cum niciunul din ei nu o mai avuseseră până atunci. Au rămas câteva secunde așa, electrizați.Când și-au revenit,ea lăsă privirea în jos. Alexandru se apropie mai mult de ea și îi mângâie amândoi obrajii, ușor
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
fetițo... Biata de ea, după tot ce a Îndurat: moartea lui Gildas, cea a lui Nicolas... VÎrîse adînc cuțitul În rană, cu cruzime, nu exista o mai bună strategie pentru a evita să răspundă Întrebării tinerei femei. Lucas simți o străfulgerare de ură, dar durerea neîncrezătoare pe care o citi pe chipul Mariei Îl străpunse. - Nicolas?... Nu... Nu, nu el... O simți clătinîndu-se, i se prăvăli În brațe. - Luați-o de aici! explodă Lucas. Yvonne Îl măsură cu dispreț. - Nu știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ataca fizic pe cineva, era o prăpastie pe care fiica ei refuza cu obstinație s-o depășească... Atunci Lucas amintise de gemenii pretins născuți morți, cu patruzeci de ani În urmă. Iar certitudinile lui Gwen se zdruncinaseră mult. Într-o străfulgerare, se gîndi la Pierric, pe care Întotdeauna Yvonne Îl detestase și-l tratase ca pe un cîine, reproșîndu-i cu regularitate că se născuse și căutînd prin toate mijloacele să se descotorosească de ghiuleaua aceea. Se gîndise iarăși la dragostea exagerată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ucisă la Lands’en, trupul ei ar fi trebuit să fie dus mai spre sud, ținînd seama de curenți. - Poate foarte bine să fi fost azvîrlit În mare. - De niște puștani cuprinși de panică? - Sau de părinții lor. Într-o străfulgerare, imaginea lui Jeanne, mama ei, Îi trecu prin minte Mariei. O imagine stingheritoare. O alungă pe dată. - Ce să caute o tînără femeie de douăzeci de ani la Lands’en, singură, Într-o barcă, pe o noapte de furtună? Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
adînc În subconștient... Marie avea o expresie neîncrezătoare. - SÎnt sigură că sînt refractară la genul ăsta de trucuri... - În astfel de cazuri, se administrează un ușor calmant Înaintea ședinței... - Un calmant?... Cum ar fi Mésadrolul? GÎndurile lor urmară Într-o străfulgerare același raționament, astfel că vorbiră amîndoi odată. - Și dacă ucigașul i-a hipnotizat pe foștii jefuitori ca să Încerce să-i facă să vorbească Înainte de a-i ucide? - Ca să afle ascunzătoarea prăzii, poate? - Trebuie să știm cît mai repede dacă această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
două trupuri care nu există, obiectă specialistul În crime ritualice. Vă las să trageți concluzia care se impune. Lucas Îl privi cu atenție pe Arthus. Privirea de un albastru spălăcit pe care i-o transmisese lui Erwan. Remarcă o infimă străfulgerare. Frica. Frica În fața morții. - Stupoarea lui la vederea sicriului gol nu era simulată, murmură Marie, urmînd din ochi silueta gîrbovită care se Îndepărta. - Răzbunarea lui nu s-a terminat. Vorbesc de Ryan, preciză Lucas. Dacă n-a vrut ca familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
i-a tăiat gîtul cineva, spuse simplu Ryan. PM și-o reaminti pe tînăra femeie cu plete lungi care-i bîntuia nopțile de atîta amar de ani. Avea gîtul tăiat? Cum de fusese cu putință așa ceva? Era ultimul... Într-o străfulgerare, Își aduse aminte că văzuse o umbră mișcîndu-se printe ferigi lîngă tumulus... Să fi rămas unul din ei În urmă? Să se fi ascuns Christian acolo În loc să se ducă după ajutoare? Dar Pierric? Îl văzuse părăsind plaja cînd Îi cărau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
autoritatea lui. Mi-a spus mereu că mama a murit din pricina ta. Ți-am purtat pică, atît de mult... Măcar de-aș fi știut... Mi-a stricat viața, a stricat-o pe a ta. Ochii lui fură străbătuți de o străfulgerare de nebunie. - Dar n-o să scape chiar așa! Vreau să crape! - Nu Înainte de a fi spus unde se află restul lingourilor. - Faimoasele lingouri din care eu n-am căpătat an de an decît firimituri? De treizeci și cinci de ani le caut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]