91,990 matches
-
memorială Cezar Petrescu, din Bușteni, am descoperit, cu emoție, o cutie de "România". Era, firește, goală. Și mi-am reamintit spaima cu care romancierul îl convocase pe tata, într-o întrevedere urgentă. Găsise, într-o carte de Pamfil Șeicaru, din străinătate primită, cartea mea de vizită: "elev Colegiul Național Sfântul Sava". Memoria lucrurilor mici, cu care mă mândresc în lipsa celei esențiale, îmi aduce în fața ochilor momentul când am primit prima americană. Mi-a oferit-o Mircea Vasiliu, fiul ministrului aviației, general
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
morale ale scriitorilor. Art. 2. Uniunea este succesoarea Societății Scriitorilor Români (Înființată În anul 1909) și reprezintă interesele scriitorilor din România În raporturile lor cu autoritățile, cu celelalte organizații de creatori, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate. Prin Decretul nr. 267/1947, Uniunea a fost declarată persoană juridică română de utilitate publică, iar de la data de 15 ianuarie 1990, Își desfășoară activitatea conform prevederilor Decretului-lege nr. 27/1990. Art. 5. Uniunea aderă la principiile din Carta fundamentală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
internalizată a autorității. Disputele au degenerat frecvent În răfuieli personale și provincialisme irelevante, În fața unor spectatori fascinați de dărâmarea oricărei statui de pe soclu. Într-un astfel de context, nu e de mirare că Institutul Cultural Român, ca interfață culturală cu străinătatea, și-a pus problema eficacității promovării lui Eminescu. Am urmărit Însă cu uimire la ICR NY un raționament care s-a degradat În ultimul deceniu prin contaminarea cu fundalul toxic din țară. Eminescu a ajuns să fie asimilat cu sentimentalismul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de a trăi În România (?) este de-acum bine cunoscută lumii este un delusion of grandeur. Nici nu mă leg de titlul intenționat vulgar al piesei (preluat neutru de americanul de rând), ci de irelevanța unei astfel de oferte culturale străinătății pentru a ne remarca intru... cultură și spiritualitate. Reprezentativ și recognoscibil Eminescu este nu doar poet „național” prin identificarea românilor cu spiritul său timp de un secol și mai bine, el este reprezentativ pentru cultura noastră așa cum doina este identificabilă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
modă În țara legate de Eminescu (de la senzaționalismul presupusei asasinări până la chestionarea relevantei sale pentru modernitate) sunt diversiuni mioape de la tema centrală a importanței sale indiscutabile pentru cultura românească. Ca atare, este imperativ ca instituțiile culturale să-l promoveze În străinătate (unde este În mare măsură necunoscut), ca icoană patrimonială identificabilă cu spiritul românesc. Promovarea sa nu se justifică doar prin a ne mândri cu românismul ('iac-așa se joacă pe la noi!'/ „Mai frumos decât la voi” - deși chiar și acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
românească, că răul se duce! cică... (probabil atunci îl și făcuse Cioran paraguayan!) - despre această sinceritate, donquișotescă, îmi permit eu să zic, domnul Andrei Pleșu are păreri emoționante: , Nu spunea securiștilor altceva decât ne spunea nouă, celor apropiați, sau, în străinătate, lui Cioran, lui Ierunca și celorlalți." Dacă îl vom compara azi pe Constantin Noica, pe marele nostru învățat trecut prin Biblioteca din Fanar, cu doamna Muscă, de pildă, gospodina bravă și sinceră, cu scrisul dumneaei așa de caligrafic, nu știm
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
despre lipsa alimentelor, problemele sistemului de sănătate (inclusiv dificultatea folosirii metodelor de contracepție, în condițiile în care un eventual avort descoperit era pedepsit cu închisoare pentru medic și pacientă), viața religioasă, problemele minorităților, situația celor care aveau rude fugite în străinătate. Un amplu capitol este dedicat felului în care Securitatea controla mediul cultural. Una peste alta, prin frânturi de existență din medii exponențiale, cartea realizează un excelent tablou al societății românești de până în 1989. Cu siguranță, generațiile mai mature vor recunoaște
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
existau turnători știuți, de care am fost sfătuit să mă feresc cam din primele zile cînd m-am dus acolo. O doamnă, cam prostuță, m-a dat în gît de față cu alți colegi, că aveam un frate plecat în străinătate, unui ofițer care venise să ia referințe despre mine, în absența mea. Dar au mai fost și unii, neștiuți, despre care am aflat cu imensă dezamăgire în ultimii ani.( Nici unul nu mai lucrează azi în redacție!) Recunosc că multă vreme
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
ministeriatul lui Mihai-Răzvan Ungureanu politica externă a României a ajuns ceva de râs, a profeți eșecul "Forumului Mării Negre", ca o Casandră de Balcani cu spume la gură, înainte de desfășurarea lui, a bagateliza eforturile enorme ale tânărului ministru de a oferi străinătății o imagine de onorabilitate, flexibilitate și inteligență nu înseamnă, firește, nimic pentru specia jurnaliștilor-ideologi care se cred mari făcători și desfăcători de jocuri politice. Nu știu ce credibilitate au așa-numitele " Anchete Ziua" în chestiunea vizelor pentru românii din Republica Moldova. Dar, dacă
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
-l bage pe teren, mă fac să cred că Mutu e incurabil. La viitoarea ediție a campionatului mondial, Adrian Mutu va fi un jucător bătrîn. Chivu, la fel. Iar ca ei și cei mai mulți jucători ai noștri care au ajuns în străinătate și ar fi putut să reprezinte România în Germania. Din păcate, în preliminariile campionatului mondial, Iordănescu n-a îndrăznit să mizeze și pe jucători cu nume mai mic decît Mutu & comp. decît atunci cînd nu a mai avut încotro. Din cauza
Generația irosită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10547_a_11872]
-
neliniștesc aerul - la culme spinările cerului se freacă - una de alta - gata să scoată fum și scântei - să ia foc e cazul de multă - de mult mai multă furie - în această lume jalnică lume pe care nu o luminează nimic STRĂINĂTATEA DE-ACASĂ iarbă - terciuita de praf motorină și funingini în sântul drumului - urma de roată - trecută prin carne de câine câțiva scheletici copaci cerșesc - zadarnic pe deasupra inimilor de fier ale mașinilor Dumnezeu - aruncat de suflul arogantei TIR-urilor dimpreună cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
zadarnic pe deasupra inimilor de fier ale mașinilor Dumnezeu - aruncat de suflul arogantei TIR-urilor dimpreună cu cadavrul de câine în sântul șoselei - stă cu aureola prăfuita - între palme: se întreabă - ca-ntr-un bocet ce căuta El - în această strivitoare străinătate de-acasă INSTABILITATE niciun lucru nu e la locul lui mi-e teamă să-mi spun chiar numele - că nu cumva - cât timp îl rostesc - să se schimbe - și de tot să mă rătăcesc masă la care scriu are - mereu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ca să le evităm spălarea.... De o curățenie sufletească exemplara, lua lucrurile așa cum sunt, pe când eu mocneam. Spre deosebire de ea, care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să plece din țară, eu îmi construiam înciudat capital inte lectual publicând în străinătate. În cele din urmă ne-am explicat și ne-am înțeles: ne-am despărțit că prieteni și așa am ramas și astăzi. Divorțul nostru nu a fost însoțit de resentimente ci de înțelegere reciprocă, lucru rar astăzi. Așa se face
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Maria Suțu (născută Cantacuzino), cu care ar fi "conviețuit o vreme" cu prilejul unor cercetări efectuate la "Arhivele" din Râmnic: "O doamnă Bovary, balcanică, de stirpe princiară, frumoasă, cochetă, răsfățată, al cărei soț cu mult mai vîrstnic călătorea adesea prin străinătate de unde-i trimitea epistole fierbinți, punctate cu puseuri de-o maladivă gelozie.(...) Era fermecătoare, spirituală, fremăta de viață, trăia în miezul vieții mondene notată cu atîta acribie de Claymoor.(...) Cu toată ușurătatea cu care și-a jucat destinul, mărturisesc jenat
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
laureat al criticii franceze pentru cea mai bună carte de teatru și a fost distins cu Premiul UNESCO pentru cel mai bun film documentar despre teatru. Colaborator, membru în board sau conducător al unor importante publicații în România și în străinătate, membru în jurii, moderator de colocvii, seminarii, ateliere la cele mai mari festivaluri din lume, deținător a numeroase distincții naționale și internaționale pentru activitatea sa, George Banu a dat strălucire școlii românești de teatrologie. Are numeroși discipoli spirituali. Mă număr
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
trece în revistă, sistematic, toate aceste contribuții. Nicolae Iorga a făcut parte din Comisia Universitară inițială care s-a ocupat de întemeierea propriu-zisă a Universității: proiecția structurii organizatorice, urmată de selecția conferențiarilor și a profesorilor, validarea concursurilor, solicitarea colaborărilor din străinătate etc. Era pe bună dreptate perceput ca un simbol național, "cel mai ales rod al sufletului românesc și simbolul aspirațiilor neamului nostru" (p. 7). A intervenit decisiv în titularizarea, la Facultatea de Litere și Filosofie, a unor candidați tineri, fără
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
colegului profesor, savantului, rectorului, fie omului politic, deputat, șef de partid, prim ministru, în strădania de a afla un rost imediat și răspuns prob la multe din chestiunile necesare de clarificat" (p. 10). Unii solicită un loc la studii în străinătate, la școala română din Franța sau la cea din Italia, alții propun colaborări pentru revistele conduse de Iorga sau adresează rugăminți de a susține conferințe, ori promit sau declină participarea la cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Ar fi
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
intelectuali, tatăl meu - Aurel Vladimir Diaconu - era critic de artă. Era și avocat, dar nu profesa pentru a se putea dedica criticii de artă. în epoca lui Gheorghiu-Dej a fost numit redactor-șef al unei reviste de artă difuzată în străinătate, "L^art dans la République Populaire Roumaine". Publica, de asemenea, articole despre artă, pentru că era critic și colecționar. Aveam o fabuloasă colecție de Petrașcu. - ... care a rămas în România. - A, asta este o altă poveste. O să revin la ea puțin
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
dată altfel, în funcție de imprevizibilul situațiilor și de caracteristicile fiecăruia. Dacă vreți detalii, vă sugerez să-i intervievați. Așa o să facem, dar pînă atunci, îngăduiți-mi să aflu altceva. O bună bucată de vreme, în cultură, nu s-a ieșit în străinătate. Preferați, ca teoretician literar, să fi predat (și studiat) în altă parte? În profesia mea originară, cea practicată din anii '50 înainte, de istoric al literaturii române, focalizat pe secolele XVIII și XIX, nu aveam nevoie și de altfel nici
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
în altă parte? În profesia mea originară, cea practicată din anii '50 înainte, de istoric al literaturii române, focalizat pe secolele XVIII și XIX, nu aveam nevoie și de altfel nici nu era cu putință, atunci, să mă formez în străinătate. Am resimțit însă de la început și din ce în ce mai mult, pe măsura trecerii anilor, izolarea la care mă condamna regimul comunist. Mă numărasem, totuși, printre privilegiații care putuseră ieși din țară în cîteva rînduri, în calitate de director general al teatrelor, apoi al Studioului
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
dat înainte, datorită "dezghețului" survenit după 1964, condițiile de călătorie s-au ameliorat și am început să primesc viza de plecare, însă în mod aleatoriu, uneori da, alteori ba, fără să fie vreodată clar de ce. Oricum, prima mea bursă în străinătate, de două luni, oferită de DAAD, am obținut-o la vîrsta de 62 de ani, după ce purtasem întreaga corespondență aferentă prin intermediul directorului Institutului German din București, care se servise, spre a mă proteja, de curier diplomatic. Pentru mine, revoluția din
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
ambele calități o dovedește Sebastian. Că acest lucru e posibil și în zilele noastre o arată, printre alții, Gabriel Liiceanu și, în felul său particular, Livius Ciocîrlie. Dispun, așadar, de o serie de însemnări disparate, făcute în cursul călătoriilor în străinătate ori, îndeosebi, cu prilejul unor întîlniri care, la timpul lor, mi-au părut deosebit de interesante. De pildă, am dat chiar de curînd, răsfoind niște hîrtii vechi, peste o relatare detaliată a unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, la 9 aprilie
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
vor crește. Un salariu decent, condiții de muncă decente, o muncă valorizantă și niște relații cordiale de muncă i-ar mulțumi pe mulți. Curînd însă nu va mai fi suficient - va veni dorința de a pleca în concediu, eventual în străinătate, și din ce în ce mai des. Deci se vor cere mai mulți bani și mai puțin timp dedicat muncii. La nivelul firmei, cei ambițioși vor avea nevoie de condiții pentru a putea progresa în carieră, de a se desfașura conform potențialului pe care
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
se desfașura conform potențialului pe care îl au. Un român care se respectă este un om care știe că face lucrul potrivit la locul potrivit. Ține etica muncii, în vreun fel, de managementul intercultural? De ce muncesc românii "cum trebuie" în străinătate? Managerii sînt primii responsabili de deficiențele din întreprinderi - fie că propun o organizație a muncii necorespunzătoare sau că sînt incapabili să-și mobilizeze oamenii, să îi facă să-și investească energia în folosul proiectului de grup, fie că nu sînt
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
altminteri bun (bun în sensul de potrivit bazei tehnice și umane de care dispune întreprinderea) pe termen lung. Managementul este crucial pentru mersul întreprinderii - o sumă de angajați cu intenții bune nu înseamnă un grup cu un proiect comun. În străinătate, acolo unde există deseori întreprinderi cu tradiție și cu proiecte manageriale deja bine stabilite (chiar dacă ele evoluează), românii par să se integreze foarte bine. Dar există niște cadre în care să se integreze. Și în Europa de Vest noile proiecte de business
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]