2,407 matches
-
lei; (3) 52. Mehedinti, S., Altă creștere. Școala muncii, Pitești, Editura Rotonda, 2009, 280 pag., 20 lei; 53. Mladin, Nicolae, Prelegeri de Mistică Ortodoxă, f.l., Editura ,,Credința Strămoșească, 256 pag., 12 lei; 54. Neofit, Rugăciuni către tineri, f.l., Editura Credința Strămoșească, 2005, 288 pag., 12 lei;(2) 55. O exegeză a Crezului ortodox, București, Editura Basilica, 2010, 344 pag., 25 lei; 56. Oprișan, I. Gr., Sfânta copilărie. Scrisori către fata mea, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, f.a., 152 pag. , 9 lei;(2
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
63. Psaltire, București, Editura Institutului Biblic, 2001, 370 pag., 40,00 lei 64. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania, f.a., 24 pag. 6,00 lei(3) 65. Scartsioyni, A., Profeții despre Antihrist, f. l., Editura Credința Strămoșească, 1991, 192 pag. 10 lei; 66. Schmemann, Alex., Pentru viața lumii. Sfintele Taine și Ortodoxia, București, Editura Basilica, 2012, 196 pag., 15 lei 67. Schmemann, Alex., Tatăl nostru, București, Editura Sophia, 2008, 96 pag., 7 lei; 68. Schmemann, Alex., Introducere în
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
III, 2008, 430 pag., 30,oo lei; 72. Sterea, Tache, Teologie Dogmatică și Simbolică, vol. I, București, Editura Institutului Biblic, 2003, 304 pag., 20,00 lei ; 73. Streza, Nicolae, Catisme ale Pr. Arsenie Boca pe Muntele Athos, f.l., Editura ,, Credința Strămoșească, 2008, 238 pag., 10 lei.( 2) 74. Teoctist. Un patriarh de cursă lungă, București, Editura ..Lumea Credintei”, f.a., 9,00 lei; 75. Teodor de Andida, Comentariu liturgic, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, 2006, 128 pag. 5 lei(5); 76. Un model
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
Cultural > Traditii > TRADIȚII DE SF. AP. PETRU ȘI PAVEL Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului TRADIȚII DE SF. AP. PETRU ȘI PAVEL Tradiție creștinească traversând prin timp istoric, vine-n vatră strămoșească, cu-al Apostolilor praznic. Merișoare și cireșe de-s coapte sau pârguite, la săraci se-mpart în vase; pentru morții din morminte. Obiceiul amintește călătorilor prin viață, că soarta le pregătește un sfârșit pierdut în ceață. Iar sufletul va străbate
TRADIȚII DE SF. AP. PETRU ȘI PAVEL de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368686_a_370015]
-
care îl duce la sân, îl alintă și-l sărută în umbra surâsului, îl scaldă în văpaia albastră a ochilor, îl dezmiardă în leagănul stihului auzit din popor, clătit apoi, primenit, împodobit de ea și purtat în straie de cântec strămoșesc, pe alocuri cu noi cusături din firul de borangic al propriului glas, propriului gând, propriilor iubiri, neiubiri, dureri, alinări, nemângâieri, veselii, întristări, faime, căderi, ridicări, prietenii, singurătăți, laude, nedreptăți... Artista Maria Șalaru nu a schimbat cântecul popular, doar i-a
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
mare grijă; asemeni olarului care modelează lutul cu mare dragoste în cele mai felurite imagini. Poezia ta, este asemeni pruncilor care sunt binecuvântați de părinții lor spre a sluji credinței; frumosului pentru învățătură și cultură; iubirii de neam și pământ strămoșesc - asemeni iubirii de mamă care i-a dat viață. Tu, ești cel dintâi și cel din urmă poet pe care-l rostesc toți cei vorbitori de limba română și nu numai. Poezia ta este rostită, atunci când pomenim cuvântul țară, când
GÂNDURI PENTRU EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363750_a_365079]
-
sus. “Somnoroase păsărele” s-au rărit prin cuiburi rare Căci pădurile semețe abia se zăresc în zare, “Codrul codrulețul” tău e mataforă de-acum, El a fost tăiat cu ură, ars și transformat în scrum ... Patria, iubita țară, scumpa vatră strămoșească Este singură, bătrână, puțini sunt s-o mai iubească, Fiindcă noi, urmașii tăi, epigoni cu versu-ncet Ne-am îndepărtat de țară ca de-un lucru desuet. Plângem noi, străini de țară, plânge țara fără noi, Doina ta e încă vie
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
și „Episcopii ortodocși ai Oradiei”, toate trei la Editura „Ex Ponto” din municipiul Constanța, în anii 2006, 2007 și 2008 - ne arată în această nouă lucrare importanța, rolul, rostul și activitatea celor șase întâistătători și păstori duhovnicești ai Bisericii noastre strămoșești și Ortodoxe Române, acum, în acest an jubiliar, când se împlines 125 ani de la dobândirea Autocefaliei și 85 ani de la ridicarea Bisericii noastre la rangul de Patriarhie. Lucrarea de față este scrisă cu multă seriozitate, maturitate și dicernământ duhovnicesc, precum și
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
la prestigioasă sa revista „Candela de Montreal”. Am făcut o scurtă vizită în Montreal și l-am întâlnit la biserica românească “Buna Vestire” unde se adună scriitorii și oamenii de cultură, români, chemați de glasul bisericii și de credința noastră strămoșească. Înaintea mea s-a înfățișat un om înalt, fără vârstă, cu o ținută dreaptă, amintind de vorba românească referitoare la frumusețea și măreția statuară a romanului “verde ca bradul”, cu o privire atentă, izvorâtă din ochii săi limpezi care îți
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]
-
din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor și rugăciunilor slujitorilor și credincioșilor acestei biserici, ce din veac au statornicit aici (în) credința creștină - cea drept mărturisitoare și de-a pururi autentică ori strămoșească, am rămas aici buni creștini (dreptmăritori) și buni români (autentici). Și de aceea, am considerat de cuviință, ca în cele ce urmează să vorbim puțin despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, ajungând la multe definiții ce
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?! Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am/ Să mai
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
Hristos, vreme de foarte mulți ani! ... De aceea, pentru noi, începând cu anul 2007, ziua de de 30 Iulie, va comemora totdeauna, acest eveniment închinat despărțirii doar vremelnice și numai pământești de cel de-al cincilea Întâistătător al Bisericii noastre strămoșești - naționale, Părintele duhovnicesc al Țării Românești a sfârșitului de veac XX și începutului celui de-al XXI - lea, ierarhul, slujitorul și monahul Teoctist, originar din Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt și din patria luceafărului Mihai Eminescu!... Drept urmare, în
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant și determinant, din care motiv sunt ferm convins că se va face foarte des trimitere și referire la el, așa încât, după cum am pomenit și mai sus, Patriarhul Teoctist al Bisericii noastre strămoșești - naționale și al neamului nostru românesc, este ca un far ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?!.../ Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am/ Să mai
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Că e semănat de noi! Grâul în brazdă să crească Și-n spic să se aurească! S-aveți în anul ce vine, Hambarul plin, pentru pâine. Ogor cu spice bogate Pentru mese-mbelșugate, Pâinea să o rumenească Doar pe vatră strămoșească! Să vă intre în hambare, Grâul pentru bunăstare! De noi să vă amintiți Întru mulți ani fericiți! Iar la Anul, când venim, Fericiți să vă găsim! Cu pâine caldă pe masă Și vin de viță aleasă. Trageți brazdă măi flăcăi
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?!.../ Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am/ Să mai
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
rânduite/ca să-i bei cupa pân la fund.” Partea a doua se referă la „Coborârea” acestuia cu o „poftă de copil” să „guste din rodul pomului oprit”, iar aici intervine metafora și simbolul reprezentat de „pomul vieții” și de „păcatul strămoșesc”. În partea a treia „Cunoașterea luciferică”, poetul are ca obiect de lucru misterul existențial care se arată pe de-o parte prin semnele sale și pe de altă parte se ascunde după semnele sale, ceea ce-mi amintește de Lucian
GEORGE PETROVAI- O CONŞTIINŢĂ A VREMURILOR ACTUALE, ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349648_a_350977]
-
U.S.A. (Florentin Smarandache, Virgil Ciucă, Stelian Platon), Canada (Elenă Buică, Iacob Cazacu-Istrate...), Australia (Mihaela Cristescu)... Sunt prezente, firește, în această luptă pentru afirmarea Logos-ului Valah, si multe nume cunoscute, ale unor creatori consacrați (rămași în bătaia văpăilor Vetrei Strămoșești!) din România, dar și din ultragiata Moldova de pește Prut: Doina Postolache, Tatiana Dabija („Rep. Moldova”), Victor Burde (Albă Iulia), Victorița Duțu, Emil Lungeanu și Ștefan Lucian Mureșanu (București), Mizgan Gheorghe (Bistrița Năsăud), Laurian Lodoabă și Liliana Ardelean (Timișoara), Dora
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
pruncii cu lapte și cereale de la țăranul din piață, căci copiii lor vor avea o șansă la sănătate. Sunt multe probleme delicate cu care se confruntă tânăra generație, care dacă nu va citi și nu se va întoarce la valorile strămoșești, va cădea în greaua decadență a timpului lor și va muri singur și nefericit. Luați atitudine dragii mei pământeni, nu rasa sau religia contează, ci faptul de a ajuta și de a iubi necondiționat. Apărați valorile, tineretul, sănătatea, oamenii sărmani
ÎNTRE PASTILE ȘI VERSURI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350269_a_351598]
-
pruncii cu lapte și cereale de la țăranul din piață, căci copiii lor vor avea o șansă la sănătate. Sunt multe probleme delicate cu care se confruntă tânăra generație, care dacă nu va citi și nu se va întoarce la valorile strămoșești, va cădea în greaua decadenta a timpului lor și va muri singur și nefericit. Îmi este greu să scriu aceste rânduri, nu pentru că pot să vadă cunoscuții sau străinii, ci pentru că nu am facut asta și pentru că nu a fost
ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU? de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350275_a_351604]
-
Acasa > Orizont > Opinii > ”DARUL STRĂMOȘESC” Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 866 din 15 mai 2013 Toate Articolele Autorului Limba română este vorbită de aproximativ 30 de milioane de oameni ca limbă maternă, din care cea mai mare parte trăiesc în România și Republica Moldova
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
istoria limbii române! Pentru noi cei născuți pe plaiurile minunate ale Mioriței și pentru noi, cei care am visat și încă mai visăm, atunci când citim poeziile lui Mihai Eminescu, Minulescu, Labiș, Bacovia (George Andone Vasiliu), limba română, este un Dar strămoșesc, primit de fiecare dintre noi la naștere... Cu atât mai mult mă pasionează acest grai minunat și caut să citesc cât mai numeroase creații literare scrise de poeții și prozatorii contemporani români. Deoarece soarta m-a adus pe plaiuri străine
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
lipsă de respect. Aceste cazuri, din ce în ce mai frecvente, scot în relief invidia, răutatea și lipsa de cultură a unei lumi meschine, care își ascunde adevărata față sub o ”mască” oarecare... afișată cu mândrie falsă pe...”Facebook”! D. Theiss Referință Bibliografică: ”Darul strămoșesc” / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 866, Anul III, 15 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
-nțelege când viața îi pare senină. Frământat doar de griji banale, abil carusel Al iluziilor încă vii, ajustate rebel După roata destinului, timpului, rapt Ce- l simțim uneori, neîndurător, frustrant. Suntem datori toți c- o moarte, adevărat, Prețul plătit pentru strămoșescul păcat, Dar, Doamne, cântărește- nainte, de vrei, Povara ce- o pui, azi, pe firavi, umerii mei. Și vezi de poți ușura sacul, te rog, mai ia, Dă -mi mai puțin, îndură- te, în mare Mila Ta, Mai fă o minune
VOI STA SUB NINSORI... de DANIA BADEA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350455_a_351784]
-
dovedit îngăduitor. Le-a spus că cruță orașul și renunță la contribuția de 10.000 de coroane, cerându-le însă să dea dispoziție să se tragă clopotele bisericilor pentru ca „populația creștină să se poată închina după cuviință și după legea strămoșească, să poată dobândi ajutorul și îndurarea lui Dumnezeu în aceste vremuri de grea cumpănă”. Stindardul alb, din mătase, purtat de delegații urbei pe drumul ce coboară spre Șcheia, s-a dovedit a fi purtător de noroc. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]