2,423 matches
-
circuitul internațional. Expoziția de carte realizată la Nagoya, în anul 2015, a dat posibilitatea cunoașterii gândurilor noastre și a fondului nostru sufletesc. Aici, copiii româno-japonezi au avut șansa de a cunoaște o părticică din spiritualitatea românească, de fapt o fibră strămoșeasca a rădăcinii lor. Cu prețuire, Floarea CĂRBUNE PS: Diplomele sunt realizate de graficianul MIHAI CĂTRUNĂ Iată premiații: POEZIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ: - AMELIA MAGORI; - CRISTINA PÂRVU; - MARIA FILIPOIU ; - FLOAREA CĂRBUNE; - VIOLETA PETRE ; - LABĂ MIOARA; - ANATOLIE CĂRBUNE POEZIE DE DRAGOSTE: LUMINIȚA SCARLAT
THE INTERNATIONAL CONTEST „ART & LIFE”, JAPAN, 2016 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1479193516.html [Corola-blog/BlogPost/370768_a_372097]
-
mamei este atât de profundă, încât „și-n mormânt,/pentru mine, poate plânge” („Poem pentru mama”). Și pentru tată are aceleași sentimente de dragoste și de respect, căci el este cel ce i-a insuflat iubirea pentru țară, pentru pământul strămoșesc, datorie transmisă din străbuni, devenită „sacru legământ” pentru fiică și pentru urmașii ei („Icoana și pământul nu se vând”). Al doilea ciclu (Tabloul amintirilor), impresionant prin sensibilitatea și duioșia cu care poeta devine un peregrin al amintirilor evocând, cu nostalgie
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1475415297.html [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
de aceea, cu grijă și cu drag, „le-mpletesc printre culori,/flori din gânduri fac în minte/în dulci strune de viori”. Viața trăită sub imperiul timpului nemilos, „visul de frumos”, trăirile afective produse de „cântul și durerea” tuturor, vatra strămoșească și vitejii ei eroi, viața și moartea sunt tot atâtea teme și motive de care un poet trebuie să se simtă legat, făcându-și legământul de la da viață („Mă leagă vatra și cuvântul”). „Penița înnobilată” a poetului are menirea de
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1475415297.html [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
Convoirbiri literare (Iași), Al cincilea anotimp (Oradea), Noua revistă română (București), Opinia națională (București), New York Spectator (New York) și altele. Profesorul Șerban C. Andronescu a propus recunoașterea a patru caractere fundamentale ale identității de neam la români : credința ortodoxă, limba, tradițiile strămoșești și emoția pe care numai românii - susținea el - o încearcă în prezența vestigiilor măreției lor apuse. „În acest sens, spre deosebire de emoția românilor, străinii au o sensibilitate turistică în fața acelorași vestigii. Cele patru caractere fundamentale enumerate, s-au dezvoltat la români
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 by http://confluente.ro/Serban_c_andronescu_redutabil_intelectual_si_patriot_roman.html [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
cu emanații multidimensionale în timp și spațiu. Admirator al lui Brâncuși - geniul care a nemurit piatra - Șerban C. Andronescua fost un cunoscut și redutabil adversar al contraculturii, al produselor intelectuale gust îndoielnic, dar și apărător consacrat al tradițiilor, al datinilor strămoșești și a istoriei reale, nu fabricate, a românilor. O dată cu trecerea sa în neființă în zilele Crăciunului din anul 2004, la New York, românimea pierdea o mare valoare. Ion Măldărescu
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 by http://confluente.ro/Serban_c_andronescu_redutabil_intelectual_si_patriot_roman.html [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
izvorâte din patimă și dor, din foșnetul frunzelor, murmurul izvoarelor, hăulitul fetelor, chiuitul flăcăilor la nunți și horele satului, să ofer iubitorilor de muzică populară câteva clipe de fericire pentru a nu uita niciodată limba, portul, tradițiile și plaiul nostru strămoșesc”. Activitatea sa reașează firesc și limpede o lume în care a fost devastat autenticul și frumosul și tinde să lase loc kitsch-lui și manelizării. Marin Voican-Ghioroiu are instinctul și puterea de a produce realmente altceva, de a se pune de-
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1396344147.html [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
că este timpul unei retrospective.... II. ELENA BUICĂ - GÂNDURI ÎNCHINATE FEMEII ��' SOȚIE ȘI MAMĂ, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017. După căsătorie, în 1956, am locuit un timp cu socrii mei, țărani păstrători de strămoșești tradiții, dintr-un sat de prin părțile Bihorului, în comuna Ineu de Criș, comună cu o viață așezată după tipare din strămoși, pe unde nu prea bătea des vântul înnoirilor. Familia socrilor mei era una dintre cele mai respectate în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
îți spunea apăsat o vorba, de-ți venea să intri în pământ. Mama soacră era scundă, blondă, cu ochi senini, albaștri, moștenire lăsată ... Citește mai mult După căsătorie, în 1956, am locuit un timp cu socrii mei, țărani păstrători de strămoșești tradiții, dintr-un sat de prin părțile Bihorului, în comuna Ineu de Criș, comună cu o viață așezată după tipare din strămoși, pe unde nu prea bătea des vântul înnoirilor. Familia socrilor mei era una dintre cele mai respectate în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
să se autoironizeze cei dintâi, cu inteligență eclatantă. Felicitându-i - și on line, pe pagina UZPR - pentru rodnica lor creație, cerem răbdătoriului cititor îngăduința de a vă propune două zâmbete (catrene) de final. Primul aparține prahoveanului Virgil Petcu: ,,Umorul nostru strămoșesc E autentic oltenesc. Probabil că s-a revărsat Din carul ce s-a răsturnat”. Al doilea, în replică, este creat de domnul George Budoi: ,,Așa e, bre, s-a răsturnat Acolo,-n ziua de Ignat. Pe plaiuri mândre oltenești, Dar
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
a sorții, a unor evenimente neînțelese de ea la vârsta aceea. El, dezertor, ajunsese la șatră să scape de moarte, pe când ea din întâmplare, să nu fie omorâtă la o margine de șanț. Viața ei era de martiră, a păcatului strămoșesc, că se născuse evreică. Viața pentru el era un lucru măreț, de neprețuit și o iubea. - Marițo, pentru mine, ca și pentru tine, numele noastre adevărate, Maia și Trifon, nu trebuie să fie știute de nimeni. Eu rămân Trifu și
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
încheiere putem afirma că erudiția autorului acestei lucrări și activitățile cultural creștin-ortodoxe și filantropice în care este implicat, ni-l înfățișează pe părintele Radu Botiș ca pe un adevărat spirit renascentist destinat unor noi înfăptuiri, care să susțină măreția Bisericii strămoșești și Neamul. Referință Bibliografică: GÂNDURI DESPRE O CARTE DE EDUCAȚIE RELIGIOASĂ / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 932, Anul III, 20 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Radu Botiș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE EDUCAŢIE RELIGIOASĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 by http://confluente.ro/_ganduri_despre_o_carte_de_ed_radu_botis_1374320201.html [Corola-blog/BlogPost/365262_a_366591]
-
ceva ce trebuia să fie, neacordându-i atenția cuvenită! De-acum încolo însă... - Trebuie să trecem de partea legilor păgâne, se auzi vocea pierdută a Elisabetei; ca să putem supraviețui. - Cum? Tu, înverșunata catolică, mă îndemni să-mi trădez legile mele strămoșești?! M-am născut ortodox și ortodox am să mor! Cu orice chip! - Fiul meu, am gândit și gândesc, lupta nu poate continua decât de cei ce sunt în viață; completă doamna, privind undeva printre pădurile de stejari ce rămâneau în
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Tip Naste, Pitești, 2008; - Fântâna Sângeroasă, roman, București, 2009; - Edenul și infernul unei lumi, teatru, vol. III, București, 2009; - Arhimandritul Mina Stan - un slujitor devotat Domnului, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 2011; - Arhimandritul Mina Stan - omul rugăciunii, omul suferinței, Ed. Credința Strămoșească, Iași, 2012; - Comoara blestemată, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 1012 Am publicat referințe și evocări în volume realizate în colective de autori: - Personalități de seamă ale Bisericii Ortodoxe Române. Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim Cristea, Arhiepiscop al Râmnicului, la 97 de ani - volum
ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ion_N%C4%83lbitoru.html [Corola-blog/BlogPost/340246_a_341575]
-
noi, de anul trecut, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului și demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_trecerea_si_implinirea_unui_an_de_la_nasterea_c_stelian_gombos_1326809652.html [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă și acum Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_trecerea_si_implinirea_unui_an_de_la_nasterea_c_stelian_gombos_1326809652.html [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
jocurile hibernale, la schiuri, bob, săniuțe, bulgăreală cu zăpadă, Omul de Zăpadă, personaj nelipsit din orice carte care se respectă. Versuri frumoase, accesibile, din care copilul poate învăța multe despre natură, despre viața de zi cu zi și despre tradițiile strămoșești pe care e bine să le cultivăm. Versuri care pot sta la loc de onoare într-un manual de lecturi suplimentare pentru copiii de grădiniță și pentru școlarii mici, dar, receptate cu nostalgie de orice iubitor de literatură, de jocuri
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_la_mul_george_roca_1376299480.html [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
spune românul. Aaa... și am și jucat! Am avut șansa să mergem la repetițiile trupei de dansuri populare „Hora”, din Chișinău. Am trăit pentru un ceas determinarea acestor oameni de a dărui practic generațiilor viitoare costumul popular și jocul nostru strămoșesc. Am lăsat la final seniorii. Dl profesor Boris Vasiliev, autorul volumului Stalin mi-a furat copilăria. Uluitor să descoperi imaginile cu care rămâne un copil dus în lagărul siberian de muncă forțată! Vă puteți închipui? O fată care se desprinde
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” by http://uzp.org.ro/de-romanismul-si-de-romania-de-dincolo-de-prut-nu-m-am-indoit-niciodata/ [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1424416315.html [Corola-blog/BlogPost/377284_a_378613]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1424416315.html [Corola-blog/BlogPost/377284_a_378613]
-
cei care nu mai sunt?/ Zis-a ciocârlia: S-au ascuns/ În lumina celui nepătruns...”. Când valorile morale stau alături de idealurile pe care le asociem acțiunilor noastre, putem să sperăm că vom deveni indivizi împliniți, rotunjiți precum o sferă... „Credința strămoșească și idealul moral, spunea tot Nicolae Iorga, trebuie să le capete sau recapete poporul nostru, spre a deveni mare popor”. Idealismul este o „atitudine exprimată prin urmărirea dezinteresată a unui ideal social, moral, estetic; concepție potrivit căreia doar spiritul are
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul mărturisitor și pilduitor Gherasim Cucoșel al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1480920030.html [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
mână astfel de înscrisuri, să le poată descoperi tainele, cu ușurință. Visa să ajungă arheolog și să smulgă taina acestor locuri magice, unde deschisese ochii. Îi intrase în cap, că menirea lui în viață era chiar aceasta. Să apere locurile strămoșești de răul pe care hultanii cei avizi de comori erau pe cale să le comită. Împotriva naturii, a subsolului munților pe care îl otrăveau ca să-i ucidă viața și istoria și orice urmă, de bogăție. Reușise cu greu să înlăture acel
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când peste Prut rusificat-au Țara, Iar alții vor enclave în Carpați, Să ducem grănicerii sus pe Nistru, Sărbătorind Unirea dintre frați. De mii de ani ne-au divizat imperii, Fost-a ca mierea plaiul strămoșesc - S-au pripășit și alții... Astăzi , frate, Nu le mai place graiul românesc. Bolnave minți ne spun cum că-n Moldova Trăiesc hibrizi, românii nu-s români, Că-n zecile de ani de plagă rusă Confrații au uitat de Mușatini
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1448902110.html [Corola-blog/BlogPost/383218_a_384547]
-
din spatele zidurilor pline de igrasie: Dacă vrei să trăiești, bagă paie sub haine! La origini, fortul de la Jilava a fost unul dintre cele 18 forturi construite în timpul regelui Carol I, pentru a apăra Bucureștiul, ca un scut puternic al vetrei strămoșești, în timpuri de grele încercări. Forturile nu aveau să fie folosite niciodată în timpul unui conflict armat. La aceasta au contribuit atât stadiul lucrărilor de construcție și de înarmare, cât și căderea fortificațiilor de la Anvers și Liège, la începutul Primului Război Mondial, construite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/46143-2/ [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un triumf al nostru constatând, încă o dată dacă mai era cazul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463377837.html [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]