955 matches
-
azimi." 21. Moise a chemat pe toți bătrînii lui Israel, și le-a zis: "Duceți-vă de luați un miel pentru familiile voastre, și junghiați Paștele. 22. Să luați apoi un mănunchi de isop, să-l muiați în sîngele din strachină, și să ungeți pragul de sus și cei doi stîlpi ai ușii cu sîngele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă pînă dimineața. 23. Cînd va trece Domnul ca să lovească Egiptul, și va vedea sîngele pe pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de luați un miel pentru familiile voastre, și junghiați Paștele. 22. Să luați apoi un mănunchi de isop, să-l muiați în sîngele din strachină, și să ungeți pragul de sus și cei doi stîlpi ai ușii cu sîngele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă pînă dimineața. 23. Cînd va trece Domnul ca să lovească Egiptul, și va vedea sîngele pe pragul de sus și pe cei doi stîlpi ai ușii, Domnul va trece pe lîngă ușă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
seminții ale lui Israel. 5. A trimis pe niște tineri dintre copiii lui Israel, să aducă Domnului arderi de tot, și să junghie tauri ca jertfe de mulțumire. 6. Moise a luat jumătate din sînge, și l-a pus în străchini, iar cealaltă jumătate a stropit-o pe altar. 7. A luat cartea legămîntului, și a citit-o în fața poporului. Ei au zis: Vom face și vom asculta tot ce a zis Domnul." 8. Moise a luat sîngele, și a stropit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
luna aprilie 1” De această dată, însă, domnul nu i-a mai întrebat pe boieri ce părere au asupra celor scrise. I-a privit scurt și le-a grăit cu glas aspru: Băgați de seamă, boieri dumneavoastră. Nu călcați în străchini, ci drept, cu respectul cuvenit ce trebuie dat hrisoavelor noastre, ale bunilor și străbunilor noștri! Ultimul cuvânt al lui vodă Ștefan plutea încă în aer când el ieșea deja pe ușă. Am rămas singur. După ce mi-am aruncat de pe umeri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
început să cred că bătrânul călugăr nu este deloc străin de câte mi s-au întâmplat... Uite aici ceva de-ale gurii. Astâmpără-ți foamea și pe urmă patul de acolo îi al tău. O bucată de azimă și o strachină cu lapte mi-au alinat foamea. Apoi m-am închinat creștinește și m-am băgat în patul cu așternut aspru. Abia am închis ochii că am și adormit ca un prunc. Un vis a prins a mă purta cu el
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Decât aș vorbi atâta, mai bine aș aduce ceva de mâncare. Ultimele vorbe le spunea pe când era deja în chilioara lui. S-a întors repede cu o mămăliguță aburindă răsturnată pe un fund de lemn, iar alături se afla o strachină cu brânză. Mănâncă! Vreau să te înzdrăvenești, ca să putem colinda pădurile iestea, care parcă abia așteaptă să audă glas de om... Am mâncat pe îndelete. Apoi, după o scurtă plimbare, pe cărarea din pădure, m-am întors cu sufletul mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
puful...O măsuță ca pentru pitici, cu un scăunel pe aceeași măsură, m-au întâmpinat cu un aer de bună orânduială. Pe măsuță adăsta o ulcică plină ochi cu lapte, din care încă mai ieșeau aburii îmbietori, străjuită de o strachină plină cu plăcinte poale-n brâu. „Aha! Care va-săzică asta-i coaja de azimă?” m-am gântit eu. „Nu-i rău. Da, da. Nu-i rău deloc.” Era chiar foarte bine dacă stăteam să socotesc starea de sfârșeală în care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
foarte aproape și se puse sa-i privească fără pic de stinghereală. Cerșetorii Îl cercetau și ei, iar cîțiva i-au zîmbit chiar, el n-a mai stat mult pe gînduri și i-a Întrebat de ce foloseau toți o singură strachină, dar Vilma a intervenit: „Haide!“, Îl porunci ea, trăgîndu-l de mînă. Dar degeaba. Se proțăpise acolo, cu călcîiele apropiate, vîrfurile depărtate și mîinîle pe lîngă corp. Era mai Înțelept să-l lase puțin. Cerșetorii intrară În vorbă cu el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să-l Întrebe: „unde este dădac?, undé est ta cass?, de ce merj singur?, ce imprudans! și cîte și mai cîte, disperată, sărmana de ea și cu deliciosul ei accent franțuzesc. Cerșetorii n-aveau altă grijă decît să-și umple bine străchinile, nici nu băgară de seamă cînd măicuța Bendicion plecă ținîndu-l de mînă. Acasă se stîrnise o tevatură Îngrozitoare. Totul Începuse cînd Vilma termină de pozat pentru Palomino și-și puse din nou uniforma. Înapoindu-se din grădină se Întîlni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de ei părintele Brown și Începură să vorbească În engleză spre disperarea lui Juan Lastarria, care nu Înțelegea o iotă. În schimb, Susana Își mai amintea ceva din anii de școală și se amestecă Îndată În vorbă, bineînțeles călcînd În străchini. „Tradu-mi și mie, tradu-mi și mie“, Îi cerea nervos bărbatul ei, umflîndu-și pieptul. Amîndoi voiau să stea de vorbă cu părintele Brown. Susan se uita la mustața lui Juan și la mustăcioara Susanei gîndindu-se că probabil era ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
rîsul celorlalți, cum pățise Cano, care, În urmă cu cîteva zile Îi ceruse Roșcovei o bomboană de ciocolată pe datorie și Întreaga clasă a izbucnit În hohote. Cano nu era de loc chibzuit, Își etala sărăcia și călca mereu În străchini: ar fi putut trece neobservat, la urma urmei nu era atît de sărac, nu era sărac, era sărac numai aici, dar făcea o mulțime de imprudențe, bunăoară traversa strada printre camionete, cînd le dădeau drumul acasă și o lua pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tăiței cu carne, dar grosul erau cartofii. Din niște legături mai mici scoteau linguri de tablă și pîine pe care zidarii le luau În tăcere; apoi se așezau pe cîte o piatră, formînd un cerc și-și Înfigeau lingurile În strachina cu mîncare, scoțînd o primă Îmbucătură uriașă din care se scurgeau picături de grăsime și pe care o duceau repede la gură: Își aplecau fața spre farfurie, În loc să ducă lingura la gură, cum Învățase Julius de mic. Mușcau din pîine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și pătate și cu mîinile cu care mîncau pline de ciment și se gîndi că n-aveau să-l mai scoată niciodată de sub unghii. Femeile le Întindeau mereu cîte o sticlă de bere și pe urmă, cînd terminau de răzuit străchinile fără să lase nimic pe fund, se duceau la o cișmea, cîțiva pași mai Încolo și le spălau. Dar frați n-ai? Întrebă Turturică. Am doi, dar unul e În Statele Unite. — Turturică ăsta nu-i zdravăn; nu știe să-ntrebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
din conducere: stătea de vorbă cu inginerul și chiar cu arhitectul. — Nu mă bate la cap, meștere! — Lasă-l să Învețe! Albinețu, alb ca laptele și adus puțin de spate, ajuns În mod inexplicabil zidar, se ridică În picioare lăsîndu-și strachina cu mîncare pe o piatră, luă găleata lui Agheasmă și-i spuse lui Julius să vină cu el. Îl duse pînă la malaxor, care făcea un zgomot infernal, silindu-i să strige tot timpul, să Înjure tot timpul de mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mulțumi doar să protesteze, Justa, uite ce mi-au făcut, au râs de munca mea și a fiicei noastre, spun că ceramica nu mai interesează, că nimeni n-o mai vrea, așa că nici noi nu mai suntem necesari, ca o strachină crăpată în care n-are rost să le mai torni lapte pisicilor, tu ai avut mai mult noroc când trăiai. Pe cărările înguste de pietriș din cimitir sunt băltoace de apă, iarba crește peste tot, nu vor trece nici o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
este de foame. Mai așteptă un minut, apoi se retrase și intră în casă, dar nu închise ușa de tot. Se vedea greu prin deschizătură, totuși reuși să distingă o formă neagră care ieșise din gheretă și se apropia de strachină, de asemenea observă că câinele, era câine, nu lup sau pisică, privi mai întâi spre casă și doar după aceea se aplecă spre mâncare, parcă gândindu-se că datora acest semn de considerație celui care venise, prin ploaie, înfruntând intemperiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
În timp ce Cipriano Algor se străduia să pronunțe fraze slobode, aproape fără sens, cu singurul scop de a-și obișnui câinele cu sunetul glasului său, dar unde dinadins, cu insistența unui refren, cuvântul găsit revenea în mod repetat, Marta aduse o strachină mare de lut, plină cu apă limpede, pe care o puse lângă cușcă. Înfruntând scepticisme, din plin justificate după miile de relatări citite și auzite despre viețile exemplare ale câinilor și miracolele lor, va trebui totuși să spunem că Găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
lut în echilibru pe niște mici tăblii, câte trei pe fiecare, imaginați-vă dezastrul dacă nu mi-ar fi oprit la timp efuziunile. Se îndreaptă echilibriștii spre planșele de uscat care, de săptămâni, au fost golite de farfurii, căni, farfurioare, străchini, căni, urcioare, vase și alte accesorii de casă și grădină. Cele șase păpuși, care vor sta să se usuce sub briză, protejate de umbra dudului negru și atinse din când în când de soarele care se insinuează și se deplasează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
lui e acolo, arătă Marta. Cipriano Algor luă cratița și spuse, Vino cu mine, Găsit, norocul tău că nu ești om, dacă erai, te-ar fi făcut bănuitor toată grija și atenția cu care te-am tratat în ultima vreme. Strachina lui Găsit era, ca de obicei, lângă cușcă, și într-acolo se îndreptă Cipriano Algor. Vărsă conținutul cratiței și rămase o clipă, uitându-se la câinele care mânca. În bucătărie, Marçal spunea, Vom aprinde focul după-masă, Azi, se miră Marta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Cividale, se îndrepta spre necunoscut, iar nu cel care scrie. II Pe înserat am ajuns la primul popas, de unde se intră pe via Postumia. Mi s-a dat voie să mă culc pe fânul din grajd, fiind miluit cu o strachină de fiertură de boabe și carne de berbec. Hangiul, înștiințat de mine asupra destinației, m-a trezit în zori, poftindu-mă să iau o căruță care mergea în Ceneda. Era a unor negustori romani care transportau vin. Tineri și voinici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe drumul prin pădure care leagă Classe de Muta, la o jumătate de milă de mănăstire. E nevoie de patru burdufuri de vin bun și un loc sigur ca să ne-ascundem câteva zile. A rumegat răspunsul până ce a dat gata strachina. Moment în care și-a dat cu părerea: - Urât loc, treabă grea. Două sute patruzeci de parale sau echivalentul lor în aur sau argint. Imediat. După o socoteală rapidă, i-am întins banii de aur. S-a mulțumit doar să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
văzut copii deschizând ochii asupra acestei lumi. Am găsit motive de râs și de recunoștință. Am fost iubită. Și acum veniți la mine - femei cu mâinile și picioarele catifelate ca ale unor regine, femei cu mult mai multe oale și străchini decât aveți nevoie, femei atât de protejate pe patul de la ușă și așa de slobode la gură. Veniți flămânde după povestea care s-a pierdut. Implorați cuvintele să umple marea tăcere care m-a înghițit pe mine, pe mamele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
se apropie, cu multe ocolișuri pe la toate icoanele de pe laturi, de iconostas. Tocmai atunci lumânarea din fața Maicii Domnului sfârâie și din întuneric apare nasul Născătoarei. În cămăruța lui, părintele Ieronim stă singur la masă cum îi e obiceiul, cu o strachină de pesmeți și un degetar de vin. Părintele își pune un deget pe buze și încruntă sprânceana dreaptă. Apoi întinde mâna, apucă un pesmet și începe să ronțăie hotărât, cu meșteșug. Apoi soarbe și din păhăruțul cu vin. Pe cățel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
diferențe perceptibile, însă în cazul ceramicii, a tipologiei vaselor, a compoziției pastei și modului de realizare a recipientelor s-au remarcat modificări. Astfel, dacă în prima etapă, inventarul ceramic este încă dominat de vasele modelate la mână (vase-borcan, tipsii, castroane, străchini, căni, capace), uneori decorate cu alveole și crestături pe buză ori cu ornamente liniare sau vălurite pe corp, în cea de-a doua etapă, situația se inversează, ceramica lucrată la roată o înlocuiește treptat pe cea făcută la mână. Calculând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
victor>: nope. Mi s-au spus multe, am fost și înjurat, dar așa ceva... <sami>: ți s-a zis că ești rece? <victor>: că o rimă. Și nesimțit, demn de dispreț... <sami>: aha. Călci inimile femeilor în picioare... <victor>: că în străchini. Exact! <sami>: ia zi, nu vrei o nevasta? <victor>: ia-ma încet, că nu stau bine cu inima... <sami>: ce e rău? <victor>: uneori i se cam filfiie... <sami>: aha. Cum ziceau ‘ele’ - plus, periculos! <sami>: cred ca cel mai
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]