1,419 matches
-
tu dispari, sublimă rază! La tâmpla nopții-ngenunchez: Tu, vino, rana de-mi veghează! SONET XIII A fost de-ajuns iubirii să-i dau arme Să lupte-n timp și spațiu... Fără margini Povestea ta rescrisă-n sfinte pagini Sub streașina tăcerii veșnic doarme. Vântul albastru-nlănțuie imagini, Un glob de amintiri vrea să îmi sfarme, Tomnatice priviri mă duc spre karme- Condamn lumina plânsă în paragini. De-a mea singurătate nu te teme, Voi regăsi ecoul să m-alin Și-
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
degeaba o avere cu mine În locul acesta sunt doar salahorul Cu ecosonul așezat invers Pe reverul de la salopeta. Învierea încă nu-i terminată Și vin degeaba mironosițile cu uleiuri Și lacrimi legate în colț de batistă. Curge laptele dulce din streașina lunii Și macii sălbatici înfloresc pe hârtie. E noaptea întreaga atelierul în care Picteaz în vopsele de apă Crucea-mi din tablă zincata. LA RESURREZIONE NON È ANCORĂ TERMINATĂ Pago a vanvera îl biglietto Prendo îl resto degli spiccioli Sulla
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului SUFLETE GOALE de LIDIA DONDESI Trec norii grei, Și lasă în urmă ploi, Ploi reci și chiar ninsori, Furtuni se lasă în noi. Se adună fiori reci, Pe umeri gârboviți Și în pașii obosiți. Sub streșini părăsite Stau păsări nemișcate, Privesc fără putere La vremea schimbătoare, Ca sufletele goale, Ce trec nepăsătoare Peste cei prinși de jale. Referință Bibliografica: ELEONORA(LIDIA) DONDESI. SUFLETE GOALE / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. SUFLETE GOALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369378_a_370707]
-
se lovește pământul de sub picioare. Că anotimp se-nnoiește cu explozie de floare. La viață să se trezească insecte din hibernare, pe cărări lungi să pornească, grăbite după mâncare. Păsări înapoi să vină din meleaguri însorite, să-și refacă sub streașină, cuiburile regăsite. Cine-n astă zi muncește, scump va plăti păcatele că, prin boală pătimește. Zăcând patruzeci de zile. Nu se spală, nu se coase, nu se țese, nu se toarce că, șarpe de lângă case, pagubă-n vite-i va
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
Amintire > PE LÂNGĂ CRUCI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului PE LÂNGĂ CRUCI Cu spaimă calc pe lângă ziduri albe și trec privind cum luna printre crengi își despletește galbenii din salbe sub streașină, în cuiburile reci. Pe lângă cruci cobor ușor pe trepte; mormintele îmi par că au crescut în nopți de vis cu fiece perete, că sunt atât de nerecunoscut! Un iz de flori cu ceară și tămâie străbate de sub cripte, din adânc
PE LÂNGĂ CRUCI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369722_a_371051]
-
acele ore ale serii monologa încercând să înțeleagă tot ce văzuse și să tragă unele concluzii. Se lăsase întunericul pe stradă erau puțini trecători, apoi deodată începu ploaia revărsându-se cu putere și cu stropi mari, George se adăposti sub streașina unui chioșc din cartier, iar apoi după un răstimp când ploaia mai încetă puțin hotărâ să se îndrepte spre casă. Ajuns acasă discută puțin cu părinții săi apoi luă masa împreună cu ei după care se retrase în camera lui încercând
ORIZONTURI ÎNTUNECATE ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369774_a_371103]
-
picturile începeau cu noi și se răsfățau în diezi un rac se plimba prin culori de atunci urăsc racii câte ierni și-au făcut culcuș în pădurea aceea toate au luat-o la vale o femeie umplea mereu fântâna de la streașina inimii și dansa prin nămeți ieri ți-a lăsat la poartă parfumul dintr-o carte exotică astăzi a închiriat un fulger mâine va decoda prețul unui veac fără tine Referință Bibliografică: într-o pânză / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎNTR-O PÂNZĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368188_a_369517]
-
pânza Urcă dealul cu regrete și mai face piruete, Prin livadă tunde meri pentru alte primăveri... Se tot uită la cocori cum zidesc în zare nori Și la stopii reci de ploaie, cum pământul îl înmoaie Rândunele zgribulite stau sub streșini pitite Moțăie și tot visează că pe câmp e Vara trează... În grădină margarete și-au pus galbenul în plete Sunt fragile și cochete, dar au apă și în ghete... Vântul spulberă cărarea, îngustată trece zarea, Hornul caselor fumează ca să
OCTOMBRIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368248_a_369577]
-
Mă-mbolnăvește roua, plouă-n mine, De parcă nu ar fi de-ajuns că ai plecat, Mi-e teamă să gândesc cum va fi mâine, Când n-ai să fii și-mi spui că visul e păcat. Îmi curg tăcerile, ca streașina când ploaie, Tot cu tăceri îmi scriu povestea în caiet, În noaptea mea abstractă, ploaie, ploaie, ' N-același vis, noapte de noapte te aștept. Și diminețile-s mai reci, dar ce să fac, Știu că am venit c-o noapte
CÂND TU NU EȘTI de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362629_a_363958]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > CASA IUBIRII Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1141 din 14 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Casa iubirii... Ce mare este casa ta iubire! și acoperișul este așa de aproape de cer sub streașină păsări măiestre și-au făcut cuib... Tot seninul ți-a îmbrățișat creația cu bucuria sinceră din ochi de copil! fără de arhitect planul casei a crescut din poeme... De ce plânge petecul de cer înnegrit de fumul scos pe-un horn de
CASA IUBIRII de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362678_a_364007]
-
Mă-mbolnăvește roua, plouă-n mine, De parca nu ar fi de-ajuns că ai plecat, Mi-e teamă să gândesc cum va fi mâine, Când n-ai să fii și-mi spui că visul e păcat. Îmi curg tăcerile, ca streașina când ploaie, Tot cu tăceri îmi scriu povestea în caiet, ... Citește mai mult Când tu nu eștiși diminețile-s mai reci, când tu nu ești,Când mă trezesc învăluit în visuri goale,Noaptea mă culc în cartea-ți cu povești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
Mă-mbolnăvește roua, plouă-n mine,De parcă nu ar fi de-ajuns că ai plecat,Mi-e teamă să gândesc cum va fi mâine,Cănd n-ai să fii și-mi spui că visul e păcat.Îmi curg tăcerile, ca streașina când ploaie,Tot cu tăceri îmi scriu povestea în caiet,... XX. LIFTUL CU SENTIMENTE, de Mihail Coandă , publicat în Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017. Liftul cu sentimente Am rămas blocat între două lifturi, unul, urcă la tine, celălalt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
prin anotimp, țurțurii mușcă din brazi în cercuri care desenează sănii albastre dansând cu girofarul aprins la trecerea dintre ani... Orașul amorțit Viforul emană ace de gheață, este hipnotizat îmbrăcat în haină albă. Dinți de ferestrău în țurțuri stau la streașina blocurilor, geamurile sunt decorate în steluțe albe-argintii. Zâna Iarnă citește în vis povești pentru copii în noapte. Referință Bibliografică: Chip angelic/ Revelion/ Orașul amorțit / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul VI, 21 noiembrie 2016. Drepturi
ORAȘUL AMORȚIT de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362763_a_364092]
-
celebrul filosof Ăla din Nicăierea. (filosoful și orașul au dispărut din Paraliticul timpuriu. Arheologii încă le mai caută rămășițele. N.A.) ‒ Uite cum facem, nene Prințule: te ștergi tălică la bot de bulion, eu îți dau o compresă cu gheață de la streașină, o înveșlești în batista de la mine, îți bibilești rănile, stai zece minute, colo, lângă calorifer, cât fumăm noi câte o țigară, te gândești la viitorul tău și după faza asta ne așezăm la masă și începem să citim amândoi dosarul
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
Acasa > Impact > Relatare > CIREȘE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1642 din 30 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Pe sub sprâncenele stufoase crescute ca niște streșini deasupra ochilor, Bunu privește livada umbroasă. Căldura copleșitoare nu l-a alungat încă de pe băncuța lui îngustă, sprijinită de gardul din lemn înnegrit. Vara sângerase din greu prin cireșul înalt. Trecuseră peste nouăzeci de asemenea veri peste Bunu, dar parcă
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
plete am stropi de roua, Stau în prag pe lună nouă. Stau la umbră când e soare. Mă scald în mărgăritare. Dimineață prin grădină, ‘not în lanul de sulfina. Noaptea cerul mi-e cupola, Stelele îmi sunt busola. Stau sub streașina când plouă. Și de ce v-ar pasă vouă?! Cei crescuți în vârf de bloc Nu știți nici ce-i un boboc. Voi credeți că rata-mpunge. Nu știți cum vacă se mulge. Citește mai mult În plete am stropi de
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
plete am stropi de roua,Stau în prag pe lună noua.Stau la umbră când e soare.Ma scald în margaritare.Dimineata prin grădină,‘not în lanul de sulfina.Noaptea cerul mi-e cupola,Stelele îmi sunt busola.Stau sub streașina când ploua.Si de ce v-ar pasă vouă?!Cei crescuți în vârf de blocNu știți nici ce-i un boboc.Voi credeți că rata-mpunge.Nu știți cum vacă se mulge.... VIII. SUNT MÂNDRĂ CĂ VIN DE LA ȚARĂ !, de Sofia
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Ediția nr. 1367 din 28 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Răcoarea zorilor de zi ne-mbată Cu dulcele-acrișor al toamnei. Din frunze galbene încearcă să răzbată Romanța preferată a doamnei. Sclipiri de vânt în boabele de ploaie Se-nșiră peste streșinile reci. Un zvon de păsări cam vioaie Ascunde gândurile seci... Oglindiri de suflet cântă în lumină Doruri pustii și visele prea coapte. E toamna, însăși ea, de vină Pentru dorințele din noapte... Blue Mireille 26.09.2014 Referință Bibliografică: Dimineți
DIMINEŢI DE TOAMNĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353139_a_354468]
-
mai multe flori la noi (aduse de prin Olanda, pe foarte mulți bani, nu din țară!), dar nu este aerul atât de curat și plăcut plămânilor. Am convingerea că pădurile bogate, ce acoperă dealurile din apropierea orașului și coboară până sub streșinile caselor, sunt principalul izvor al acestui aer proaspăt și sănătos. De altfel, amplasat la poalele Rarăului, orașul Câmpulung Moldovenesc ne-a primit la o altitudine de 620 metri, ocupând o poziție centrală în ținutul Obcinelor bucovinene. Localitatea se desfășoară pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
care-au dus în veacuri, din deal în deal, vestea, dragostea și alarma și de la gură de glăsuitor popular al cântecului, în care cultura, arta și tradiția sătească au fost sfinte ca dumicatul prescurei, de la vântul din pustiu și de sub streașină, de la orchestra pădurii și de la susurul din fântână de la tot ansamblul naturii care cântă monumental, necurmat în veacuri, ani, zile și clipe... De din toate aceste locuri a venit melosul care a fermecat-o pe Angela Moldovan, iar ea l-
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
de discuri vinil, o casetă și un CD. „Mi-am făcut bundiță nouă”, „Fata neichii”, „Sârba de la Deleni”, (Deleniul, acest așezământ ieșean căruia i se cuvine să revendice o boiereasă a cântecului folcloric moldovean, cu glas lin ca zefirul la streașina sufletului, ochi albaștri ca safirul, fluvii de gânduri și vulturi de speranțe, Maria Șalaru), „Ia mai zi-i măi fluieraș”, Merge satul la cules”, „Dorul mă cată pe-acasă”, „Mărioară de la munte”, „Nu-i bai”, „Cine stă posomorâtă”, „Asta-i
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
chiar dacă apa era încă foarte rece. Ne înghețau degetele pe pește când îl scoteam din cârlig. Apa nu avea mai mult de 9 - 10 grade. Abia așteptam să se întoarcă și perechea mea de lăstuni ce-și construieră culcușul sub streașina balconului. Cuibul rămăsese aproape intact, chiar dacă o pereche de vrăbii gureșe puseseră stăpânirea peste el, imediat cum adevărații proprietarii își luaseră zborul spre zonele temperate ale Asiei sau Africa de nord pentru a ierna, urmând ca anul următor străbătând mii
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
cuibului celălalt păzea cuibul, apoi în timp ce perechea lipea de zor pământul adus în cioc, pleca și el după alt materialul de construcție, cuib ce era construit sub formă de cupă. La partea superioară au lăsat o gaură, chiar sub scândura streașinii, pentru intrare. Construcția a durat câteva zile până ce lăstunii mei și-au terminat cuibul. Apoi au cărat iarbă, fulgi, de l-au căptușit pe interior. Când lăstunica a început ouatul, sau în timpul cât stăteau pe sârmele de întins rufe și
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
păsărele așa de micuțe și plăpânde, cu penajul lor negru strălucitor și ciocul mic. Lăstunii mei făceau parte din rasa rândunelelor de oraș, numită și lăstuni de casă, pentru că obișnuiesc să trăiască mai ales în orașe, construindu-și cuiburile sub streașinile caselor din piatră sau din cărămidă[ - Anumite detalii despre lăstuni sunt luate de pe internet.]. Se deosebește de celelalte rase de rândunele sau lăstuni de apă (denumirea de lăstun este împrumutată din limba slovenă) aceștia având corpul alungit, aripile lungi dar
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
le dea afară pentru ași recupera casa, nu au reușit. Femela aflându-se tocmai în perioada ouatului nu are altă variantă decât să depună ouăle unde găseste un cuib nesupravegheat permanent, precum procedează și cucul. Când eram copil aveam la streașina casei și mai ales a grajdului animalelor, multe cuiburi de rândunele. Unele și-l construiau chiar în interior sub grinzi, intrând pe geam sau pe ușa mereu deschisă. Când auzeam puii făcând gălăgie, mă urcam de pe iesle pe grinzile grajdului
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]