802 matches
-
A. Diaconu). Tocmai de aceea, iconarismul acestor ani de început, neprogramatic și naiv, trebuie înțeles ca "atmosferă entuziastă și clocotitoare, euforică, unul născut dintr-o simultană descoperire a lirismului și a unei utopice misiuni". (p.41) În august 1933, Mircea Streinul și Iulian Vesper înființează colecția "Iconar", aflată sub auspiciile Institutului de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", unde, de asemenea, semna majoritatea tinerilor amintiți. Colecția se va transforma ulterior în editură, aflată, pentru început, sub aceleași auspicii și devenită mai târziu independentă
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
de cotitură. În iunie Iulian Vesper pleacă la București (ca director în Ministerul Muncii), iar în august se întoarce de la Roma Traian Chelariu care reformează "Glasul Bucovinei", în dorința de a exclude amatorismul, "puerilitățile, reclamagismul autohton de prost gust". Curând, Mircea Streinul își încetează participarea la "Junimea Literară" și "Glasul Bucovinei", moment ce semnifică și sfârșitul grupării iconariste inițiale, și începe, din iulie 1935, să editeze revista "Iconar" (cu apariție lunară, anul editorial socotindu-se cu începere din septembrie 1935). Deși se
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
propriu-zisă se pare că a fost oarecum întâmplătoare, așa cum rezultă din amintirile lui Vasile I. Posteucă: "Te vei mira să auzi că decizia asupra revistei Iconar s-a luat la el în casă șsociologul Traian Brăileanuț. Erau de față Mircea Streinul, Ionel }urcanu, Liviu Rusu și eu. Eu aveam o sumă de bani rămasă din colecta publică făcută pentru înmormântarea Valeriei Trăistaru, ce murise de tuberculoză în spital. Așa a dat Dumnezeu că am adunat mai mult decât ne-au fost
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
către icoanele sufletului se lămurește din nădejdi spirituale". Așadar, Iconar-ul se voia o revistă de "redeșteptare națională", mai mult polemică și ideologică, decât literară. Pagina întâi era rezervată unui editorial, textele fiind semnate de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile I. Posteucă. Paginile a doua și a treia erau dedicate constant poeziei, aici semnând și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, V. I. Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
unui editorial, textele fiind semnate de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile I. Posteucă. Paginile a doua și a treia erau dedicate constant poeziei, aici semnând și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, V. I. Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean etc. Celelalte pagini cuprindeau texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori anchete. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, V. I. Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean etc. Celelalte pagini cuprindeau texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori anchete. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc. Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc. Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara, pământul natal, ciobanul, haiducul, legiunea și căpitanul, cântecul și poezia legionare erau mereu aduse în discuție ca unice valori ce pot mântui neamul românesc. Mircea Streinul definea poezia publicată în revista "Iconar" prin "credință, moarte, universalism
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara, pământul natal, ciobanul, haiducul, legiunea și căpitanul, cântecul și poezia legionare erau mereu aduse în discuție ca unice valori ce pot mântui neamul românesc. Mircea Streinul definea poezia publicată în revista "Iconar" prin "credință, moarte, universalism" și considera că dimensiunile fundamentale ale artei și poeziei bucovinene ar fi două: barocul (reprezentat de poezia lui Ghedeon Coca, Gh. Antonovici și a lui însăși) și goticul moldovenesc (sau
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Întreaga poetică iconară este de fapt "consubstanțială expresionismului", deoarece creația bucovineană rezidă în misticismul ei și se declară nu împotriva modernității în general, pe care a încercat să o autohtonizeze, ci împotriva modernismului lovinescian, europenizant, avangardist, psihologizant. Plecarea lui Mircea Streinul la București a atras după sine și declinul revistei, deși aceasta a mai apărut timp de câteva luni, datorită probabil eforturilor lui Barbu Slușanschi. Suprimată la jumătatea lui ianuarie 1938, ea nu va mai apărea după ridicarea cenzurii, în 1940
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
și documente bucovinene, Iași, Ed. Timpul, 2004. 208 pag. Mircea A. Diaconu a ajuns specialistul numărul 1 în istoria literaturii române din Bucovina. Volumul recent apărut aduce (din nou) în prim-plan scriitori ca Traian Chelariu, Iulian Vesper și Mircea Streinul. Studiile despre viața și opera lor se bazează pe o documentație bogată și pe capacitatea de a sistematiza și interpreta, cu perspicacitate și răbdare, informațiile. Mircea A. Diaconu nu se grăbește indecent, ca alți cercetători din generația sa, nu caută
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
memorialistic, așa cum literatura română cunoaște și descoperă în ultima vreme pene ilustre, dar evocarea familiei, a formației, a înzestrării lui excepționale, a pasiunii devoratoare de a citi și a studia, a primelor lui performanțe și a maeștrilor săi români și streini, unii adevărate celebrități în domeniu, merită cu prisosință a fi cunoscute și trezesc interesul, nu atât prin farmec narativ, deși e prezent și el pe alocuri, cât printr-o putere seducătoare a exemplului și printr-o mare bogăție de informații
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
va alege în cele din urmă de toate astea... Pașadia Măgureanu ? - Taman. Conform dictonului "Eu te-am făcut, eu te omor"! - Nu lași nimănui rodul minți tale ? - Ar fi o nedreptate. Neamul ăsta nu merită decît fraude... - Dar eu ? Mai strein decît mine doar eu pot fi... Nu mă delegi pe mine executor literar ? - Nu, Niki. Pe tine te deleg să-mi fii public ! Și rîse, întinzîndu-i încă un trup din cele multe ce fremătau a feciorie de hîrtie nemărturisită. Orlov
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
rog să-l ajut tu pentru mine și să-m/i/i trimit zece mii de lei (va să zică) una sută de zlot din care să-i plătesc datoriile ce le-a făcut Strat pentru el... Nu potem pretinde că el, un strein, să facă totul și voi ori tu, fratele lui, să nu-l ajut... Mi-ai promis încă din primăvară că-m/i/ trimit 5000 de lei, și ai uitat, acum dacă mă vei mai amîna și uită, n-a fi
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
încă din primăvară că-m/i/ trimit 5000 de lei, și ai uitat, acum dacă mă vei mai amîna și uită, n-a fi bine. Tu nu-t pot închipui cîtă suferință am eu unde văd că ești atît de strein de mine și de ai tei, încît dacă cineva m-ar întreba că de ce ești vrednic?! Aș zice că pentru mine nu ești nimic - cînd tu știi cît am suferit în case streine și ție nici nu t-a păsat
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
eu unde văd că ești atît de strein de mine și de ai tei, încît dacă cineva m-ar întreba că de ce ești vrednic?! Aș zice că pentru mine nu ești nimic - cînd tu știi cît am suferit în case streine și ție nici nu t-a păsat că mamă-ta e pe drumuri. Șunt nervoasă și aștept răspuns." În 26 noiembrie 1931, în preajma aniversării zilei sale de naștere, mama îl felicita duios, neuitînd să menționeze că "nu s-a arătat
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
pentru Tiberiu și pentru ea: "Trimite-m/i/ ajutorul acela promis și pretins, nu mă lasă uitată cum ai datina, ca esti bărbat și pot să ajut pe o văduva și un orfan, de ar fi ace/i/a chiar streini, nu mama și frate... Scriu aspru că eu nu pot să nu arăt adeverul. Dacă tu ai fi cum trebuie, si eu aș fi mai fină". În octombrie 1932 îl amenință de-a dreptul, din nou: "Dacă nu-m/i
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
apusene, fie el catolic, protestant sau orice o fi el acolo, îi zice neamț") l-a apucat "o jale de să ferească Dumnezeu". Cu trecerea anilor, a constatat că obiceiul se răspândește "precum se întinde și năvălirea în gloată a streinilor de alt neam în orașele noastre". Că obiceiul era practicat de cei înstăriți, era cumva de înțeles pentru P. Ispirescu, dar pericolul cel mare îl vedea în faptul că obiceiul cobora între cei mulți. Petre Ispirescu nu face economie de
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
deocamdată, că există scriitori al căror destin nefericit continuă și în posteritate, menținându-i în obscuritate și blocându-i pe o orbită inferioară a receptării. Un caz flagrant este cel al lui Traian Chelariu, scriitor bucovinean din generația lui Mircea Streinul și a grupării Iconar, despărțit însă de aceștia pe chestiuni personale și, în ultimii ani ai interbelicului, de adeziunile ideologice. Și unii, și alții au avut de suferit din pricina acestor adeziuni, până în ’89 fiind complet ocultați. Dar, după 1989, Streinul
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
Streinul și a grupării Iconar, despărțit însă de aceștia pe chestiuni personale și, în ultimii ani ai interbelicului, de adeziunile ideologice. Și unii, și alții au avut de suferit din pricina acestor adeziuni, până în ’89 fiind complet ocultați. Dar, după 1989, Streinul și „iconariștii” au fost recuperați de istoria literară - în bună măsură, datorită eforturilor criticului Mircea A. Diaconu -, în timp ce Traian Chelariu, în ciuda micului ecou de presă al jurnalului său din anii ’50 (Strada Lebedei nr. 8, 2001), rămâne un cvasinecunoscut pentru
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
Acestea sunt, de altfel, cele două axe de interes ale jurnalului, după cum arată și Mircea A. Diaconu. Până acum, perspectiva asupra revistei și grupării Iconar, a tinerilor scriitori români din Bucovina anilor ’30, în general, era cea a lui Mircea Streinul. Pentru că, deși mai tânăr și fără ambițiile academice ale lui Traian Chelariu - probabil, cel mai solid pregătit dintre „iconari” -, Streinul a avut, cum se spune, temperament de lider: activ, fervent chiar, el a sfârșit prin a-și pune amprenta asupra
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
asupra revistei și grupării Iconar, a tinerilor scriitori români din Bucovina anilor ’30, în general, era cea a lui Mircea Streinul. Pentru că, deși mai tânăr și fără ambițiile academice ale lui Traian Chelariu - probabil, cel mai solid pregătit dintre „iconari” -, Streinul a avut, cum se spune, temperament de lider: activ, fervent chiar, el a sfârșit prin a-și pune amprenta asupra grupului și a felului în care acesta este receptat. Până și G. Călinescu, deși în cronici nu este deloc entuziast
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
spune, temperament de lider: activ, fervent chiar, el a sfârșit prin a-și pune amprenta asupra grupului și a felului în care acesta este receptat. Până și G. Călinescu, deși în cronici nu este deloc entuziast cu privire la literatura lui Mircea Streinul, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent adoptă, în cele din urmă, ierarhiile interne ale grupării, așa cum fuseseră acestea propuse de către liderul ei. Deprecierea lui Traian Chelariu începe, așadar, chiar din perioada interbelică, înainte ca represiunea comunistă să îl
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
rezumă incredibila odisee a scriitorului, întregește cutremurător, contrapunctic, ca o concluzie asupra unei vieți și a unei epoci, rândurile însemnărilor zilnice. Va reuși ediția lui Mircea A. Diaconu să îl recupereze pe Traian Chelariu, așa cum a făcut-o cu Mircea Streinul? Greu de spus. Deocamdată, constat că reeditările de după 1964 au fost, fără excepție, întâmplătoare, nesistematice și nu au reușit să-l scoată pe scriitor din conul de umbră în care l-a aruncat o istorie injustă. Singura certitudine este aceea
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
cele mai strașnice". Dar ce l-a făcut pe Cantemir să se refere la duel vorbind despre "năravurile moldovenilor"? Se știe că Descriptio Moldaviae a fost compusă de principele român fiind - cum singur mărturisește - "împins și poftit" de unii "prieteni streini", mai ales de cei de la Academia de științe din Berlin. Lucrarea a fost scrisă în anii 1715-1716, cînd Cantemir se afla în Rusia, în exil la curtea lui Petru cel Mare. În poziția sa de consilier intim al țarului și
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
De fapt, cuvântul fusese atestat chiar cu o jumătate de secol mai devreme, așa cum indică dicționarul lui Tiktin: apărea la Theodor Stamati, în Wörterbuch / Vocabulariu de limba germană și română, cu adăogirea celor mai obicinuite și în conversăciune primite cuvinte streine (Iași, 1852), în care germ. Kikcs era tradus, cu precizarea „la biliart”, prin „chics, greș, lovire nenemerită” (text scris cu slove chirilice). Biliardul era bine cunoscut în secolul al XIX-lea, terminologia sa românească reflectând mai multe căi de pătrundere
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]