802 matches
-
atractivă, V.l. și-a creat numeroase rubrici: „Poemele «Vieții literare»”, „Opere și autori”, „Literatura străină”, „Cronica muzicală”, „Cronica teatrală”, „Cronici franceze”, „Profiluri”, „Cărți”, „Cronica ideilor”, „Viața plastică”, „Cronica săptămânală” (cu subrubricile „Revista revistelor”, „Ecouri”, „Scrisori”, „Bibliografie”, „Expoziții”, „Cărți și reviste streine”), „La ce lucrează scriitorii” ș.a. În vederea promovării literaturii originale se organizează concursuri pentru schițe și pentru sonete. La rubrica „Pagini alese” sunt reproduse fragmente din opera lui Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, a Hortensiei Papadat-Bengescu, a lui E. Lovinescu, Paul Zarifopol
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
Universității din Cernăuți, iar în 1929 se transferă la București. După ce în 1931-1932, ca să evite încorporarea, făcuse la Bacău Școala de Ofițeri de Rezervă la infanterie, își ia licența în litere în 1933. Întemeiază la Cernăuți, în 1933, împreună cu Mircea Streinul, colecția Iconar, devenită editura cu același nume. Remarcat în timpul studenției de profesorul Ion I. Nistor, acesta îi oferă postul de secretar de redacție la „Glasul Bucovinei” (1933-1937) și tot el îl va numi în 1934 șef de cabinet în Ministerul Muncii
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
candide, nu lipsite de farmec în simplitatea lor elementară. ION CRISTOIU SCRIERI: Echinox în odăjdii, Cernăuți, 1933; Constelații, București, 1935; Poeme de Nord, București, 1937; Primăvara în țara fagilor, București, 1938; [Poezii], în Poeți tineri bucovineni, îngr. și pref. Mircea Streinul, cu portrete de Rudolf Rybiczka, București, 1938, 140-155; Viața lui Mihai Viteazul, București, 1939; Izvoare, București, 1942; Chipuri domnești, București, 1944; Glasul, București, 1957; ed. îngr. și pref. Mircea A. Diaconu, Iași, 2001; Poezii, pref. I. Negoițescu, București, 1968; Ascultând
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
1995, 92-94; M.N. Rusu, Iulian Vesper, LCF, 1996, 13; Rachieru, Poeți Bucovina, 495-504; Pavel Țugui, Iulian Vesper și „Memoriile” sale, „Analele Bucovinei”, 1997, 1; Cosma, Romanul, II, 124-125; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 121-136; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Const. Ciopraga, Rădăuți, 1998, 32-39; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ‘30, Iași, 1999, 137-148, passim; Dicț. analitic, II, 108-110; Micu, Ist. lit., 470-471; Pavel Țugui, Proiecte literare ale lui Iulian
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
în profil spre stânga este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IOAN I CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI / ÎN FAVOAREA UNEI DINASTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVARȘIT / UNIREA PRINCIPATELOR 1859/ SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI 1863/ ÎMPROPRIETĂRIREA / ȚĂRANILOR / 1864. Medalia apare cu atât mai interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifică faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
că acest nume, moldovan, este de pre apa Moldovei, după al doilea descălecatul aceștii țări, de Dragoș vodă. Și muntenilor, ori de pre munte - munteni, ori de pre Olt - olteani. Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și Înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu Întrebăm: știi moldovenește?, ce
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu Întrebăm: știi moldovenește?, ce știi rumânește?, adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile Îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
1927, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 131. Canonul 3 al Sinodului al IV-lea Ecumenic spune: "Au venit la Sfântul Sinod (înștiințare) că oarecari din cei numărați în cler, pentru mârșav câștig, se fac năimiți streinelor averi și lucrează lucruri lumești, lenevindu-se despre liturghia lui Dumnezeu și alergând prin casele lumenilor și primind asupră-și încredințări de averi pentru iubirea de argint. Deci, au hotărât sfântul și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
potrivnică... Aceastași necuviință urmează dacă sau împăratul va îndrăzni a intra în Sfântul Altar, sau arhiereul a împărăți și a încinge sabia. Precum o a pățit aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa, zic... Amestecare neamestecată și grozăvie streină! Vadă dar însuși că se află călcător al Apostolescului acestuia Canon și caterisirii se supune vrând a le avea pe amândouă; și stăpânirea Romanicească, și ocârmuirea Ieraticească". 14 Cf. Jacques Maritain, Primauté du spirituel, Paris, Plon, 1927, cap. II "La
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
legături cu daco româna, meglena și aromâna. În epoca de mijloc a feudalismului idiomul istrian romanic era vorbit în Dalmația, Raguzza, insula Veglia. Contribuția la cunoașterea istroromânei și a acestui grup etnic este de ajuns de largă datorită multor cercetători streini dar într-o măsură și mai mare de cei români. Populația istroromână este catolică. Prima însemnare despre existența bisericilor datează din anul 1314 și se referă la cea din Valdarsa. În 1803 biserica din Susnevitza avea 340 enoriași iar cea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni în limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți alții, iar dintre cercetătorii români menționăm: Gh. Asachi (1846), Ion Heliade Rădulescu (1841), V.A. Ureche (1868(, Ion Maiorescu (1857), Simion Bărnuțiu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
mai sărbătoreau. Huma este singura localitate din Meglen unde obiceiul de panaghir nu a dispărut. Au apărut și obiceiuri noi împrumutate de la popoarele statelor în care locuiesc. Privitor la dialectul meglenoromân s-au făcut studii cuprinzătoare de filologi români și streini. Redăm din Th. Capidam, Meeglenoromânii, vol. I câteve ghicitori spre exemplificare. Soba An am ună feată An iarna u vor tata, Vearu nitsun nu-n va Ugudea Tsei Tunitu Am un lup, care zăurlă Ăn lanta lumi si udă Ugudea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
caz primează atracția unui alt orizont în speranța să-și valorifice mai bine însușirile, talentul cu dorința de a asigura o mai bună situație materială. Emigrația este adesea determinată de adversități politice, discriminări, dificultăți materiale. Odată realizat în noul mediu strein cetățeanul sau grupul poate cere naturalizarea asimilându-se treptat în mediul majoritar. Este un proces social natural pe care îl ilustrăm cu nume de oameni de știință, politici, personalități ecleziastice sau proprietari de pământuri și oșteni pentru ca să continuăm cu emigrația
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de pretutindeni” Oriunde până astăzi ursitele v-au dus Orice identitate v-au dat ca să vă mintă La Răsărit de sunteți sau sunteți în Apus Străini de bună de voie sau nație murindă Chiar de trăiți sub haină de alfabet strein Ori desțărați vă pierdeți, sub stăpâniri barbare Vă rog în așteptarea aceluiași destin, Români de pretutindeni, să mai aveți răbdare. 1998 Agenda activităților 24.II. Aniversarea “Unirii” - Anticariatul Prof. Grumazescu 02.II. Omagiu Prof. Vasile Harea - 10ani de la moartea sa
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în profil spre stânga este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IOAN I CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI / ÎN FAVOAREA UNEI DINAȘTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVÂRȘIT / UNIREA PRINCIPATELOR 1859/ SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI 1863/ ÎMPROPRIETĂRIREA / ȚĂRÂNILOR / 1864. Medalia apare cu atat mai interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifica faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
că “acest nume, moldovan, este de pre apa Moldovei, după al doilea descălecatul aceștii țări, de Dragoș vodă. Și muntenilor, ori de pre munte - munteni, ori de pre Olt - olteani Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: «știi moldovenește?», ce
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: «știi moldovenește?», ce «știi rumânește?», adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
locotenent-colonelul Koten, dar și pe coloneii Dvigupski și Spiski, schimbați de maiorul Nikiforov. Locotenent-colonelul Eugen Subotin, inspector pentru Balcani, a fost înlocuit de locotenent-colonelul Korsovski, fost șef al serviciului instrucțiuni. Schimbările au afectat și secțiile militare din Zagreb (maior N. Streini), Sofia (colonel Malkin), Praga (maior V. Gorov) și București (locotenent-colonel Al. Sinkov), dar numele noilor numiți nu erau încă cunoscute. În același timp, la Viena, a luat ființă un nou birou sovietic, condus de un anume Andor (cca. 48 de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru că cine dă pentru patria sa dă chiar pentru sine singur; religia patriei care este temeiul fericirii vieții s-o păzească drept și prin fapte bune să se silească a o face ca s-o iubească și alți de religii streine; în sfârșit patriotul cel bun trebui să fie încredințat ca cerând trebuința, nimic nu este mai dulce și mai cinstit ca când moare pentru patria sa (pp. 98-99). Patriotismul se traduce, așadar, prin a fi un supus obedient, creștin devotat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au fost turburările din lăuntrul lor care au fost mai dese decât răsboaele cu puterile vecine, care au ținut mai mult decât acestea și au pricinuit mai mari nefericiri de cât ar fi putut să aducă rumânilor ori care putere streină" (Aaron, 1835, p. xi). Unirea politică a poporului român, "desmădulat" după "valurile de necazuri" declanșate de popoarele migratoare, ar reîmplini unitatea primordială a Daciei Traiane. Împlinirea națională și mântuirea politică a românilor au fost obstaculate de intrigile boierești, comploturile intestine
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai mult decât răsboaele streine" (Aaron, 1835, p. xii). După dislocarea unității primordiale a Daciei Traiane de năvălirile barbare, un licăr de speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși, speranța de reunificare a întregului primordial în cadrul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rumânilor. Următorii lui sau nu moșteniră duhul lui cel mare, sau nu putură a urma pe drumul croit de dânsul. Unirea și statul românilor trecu ca un vis; nația rumânească iar se tăie în părți; rumânii iar căzură sub puteri streine sau diosibite, și vremurile cele grele mai dinainte iar se întoarseră. În necazurile, sufiririle și duhurile lor strigară multă vreme: Mihaiu și mântuința! Dar Mihaiu numai era! Mai mult însă decât toți, rumânii din țara rumânească au plâns moartea cea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și durează până la întemeierea statului de către Radu Negru în 1290; b) istoria de mijloc, fixată între anii 1290-1716, adică "dela Radu Negru până la Ștefan Cantacuzen cel mai din urmă Prinț pământean" (p. 39); c) istoria nouă, începând de la "venirea prinților streini dela Constantinopol" până în "zilele de acum" (acestea fiind localizate în anul 1839, data publicării lucrării lui Aaron Florian). Figurile care despart apele istoriei, pe care Aaron le investește cu rolul de borne temporale, sunt exclusiv personaje muntene (Radu Negru, Ștefan
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
speță, romană), ci despre o continuitate multidimensională, de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul lor, s-au schimbat mult, cu toate acestea păstrară numele, limba, obiceiurile, năravurile și alte trăsuri caracteristice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]