2,072 matches
-
părului și cu cea a tenului tău de exemplu: bej, maro, brun-roșcat, albastru, bleumarin, gri. Sunt recomandate taioarele cu fustă care acoperă genunchii. * Bluze: sunt de preferat modelele simple, în culori deschise. Evită decolteurile adânci, excesul de volane și culorile stridente. * Pantofi: eleganți; decupați, fără șireturi, cu tocuri nu prea înalte, într-o culoare asortată cu cea a vestimentației; perfect lustruiți (pe timp de iarnă, ghete sau cizme cu toc moderat, clasice, fără "zorzoane"). * Ciorapi: de culoarea piciorului, bej sau în
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
lui. Intră și descălecă. Păși pe dalele reci ale coridorului exterior, care mărginea clădirea principală și se deschidea spre curtea interioară În mijlocul căreia susura o fântână arteziană. Curtea părea pustie. - Midori! se auzi o voce de femeie, nici Încet, nici strident, ca un strigăt rafinat, care cheamă fără a agresa. Pe dalele de piatră se auziră pași mici și repezi. În fața lui Oan-san se ivi În fugă o fetiță ce nu părea a avea mai mult de nouă ani. Era subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Nimeni nu mai râde. O fac doar micii piloți vagabonzi, care se tăvălesc cu satisfacție, mici brute sângeroase, arătând cu degetul spre spectatori. O florăreasă își face cruce, taximetriștii se prefac că vorbesc în stațiile lor de emisie-recepție cu luminițe strident colorate. Se aud vocile sparte, distruse de cafea-filtru, ale celor de la dispecerat. Zeroo opt unu cheamă Zeroo opt doi, se audeee? Crucea este ridicată din asfalt și aburcată iarăși pe umăr. Richard își face în sfârșit apariția. Simte nevoia să
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
culturii naționale și mai cu seamă zonale, Theodor Codreanu este un reper intelectual și moral. Discreția sa orgolioasă, fecunditatea fără ostentație, comprehensiunea afectuoasă, camaraderia lipsită de ifose fac mult bine într-un moment când valorile sunt agresate perfid și eclipsate strident de pseudovalori și când lucrarea culturală autentică, bine cumpănită, se vede concurată de improvizații pompieristice, cu iz novator și fumuri elitiste. "Tribuna învățământului", nr. 670, 25 noiembrie-1 decembrie 2002 Ion BELDEANU Theodor Codreanu: "Fragmentele lui Lamparia" Cred că Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
discriminate") și a laicității înțeleasă îngust, secularist, "la granița ateismului". Există un canon occidental, susține autorul sprijinindu-se pe autoritatea unui Harold Bloom și a lui Giani Vattimo, însă nu unul universalist-omogenizant, dincolo de transcendență, istoricizat, purtând la vedere toate "sulimanurile" stridente ale corectitudinii politice. Da, literatura occidentală a luat naștere "prin ruptura de cartea unică. De la împărăția Cărții s-a trecut la împărăția cărților". Însă această ruptură nu înseamnă o despărțire de "ceea ce s-a numit kenoza Mântuitorului", de întruparea lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să deschidă gura. Pe o treaptă mai sus se scursese unul gras și mare, liniștit de obicei, totuși bună protecție în caz de ceva. Lîngă el, unul și mai liniștit, care sufla fumul de țigară printre pletele fetei din brațe, strident machiată, cu o bluză încărcată cu sclipici. Ăsta era șeful, mai mult ca sigur. Folosește sunetele din întunericul gurii aproape fără dinți doar pentru a lua decizii. Nu avea vreo cicatrice vizibilă, totuși dacă avea atîția dinți lipsă, asta înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
în Făt-Frumos? Mama lui Alin îl oglindea, în afară de faptul că purta, în loc de costum, fustă în culori țipătoare. Două șiruri de mărgele mari și colorate curgeau printre straturile de grăsime. Și mai era o deosebire: ea avea o mustăcioară deasupra buzelor strident rujate. Tatăl lui Alin se bărbierea. Seara făceau întrecere care are țîțe mai mari și mai lăsate. Mama așeza gulerul cămășii lui Alin și-i netezea cutele hainelor. Alin încerca să se desprindă din brațele ei de caracatiță. Alin nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
voci Însuflețite, intercalat cu insulte. O pereche care ședea undeva În apropiere și care până În urmă cu o clipă se Îndeletnicise cu strânsul În brațe și cu o conversație afectuoasă sărise În picioare, certându-se cu furie. În timp ce tonul urca strident, cei doi Începuseră să se tragă de păr, Îndepărtându-se către partea opusă a tavernei. Dante Își luă cana și, repede, furișându-se pe lângă perete până În spatele grupului, se apropie de locul lăsat liber lângă cei patru; se așeză acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
insolente ascunse Îndărătul unei măști de bonomie ipocrită. Ședea pe un jilț din lemn, purtând toate Însemnele funcției. Pălăria cu boruri largi, cu cordonul ei Împletit, Îi zăcea pe genunchi. - Așadar, ne revedem, messer Alighieri, murmură cardinalul cu glasul lui strident, schițând un surâs care Îi puse În mișcare bărbia dublă. Îi Întinse mâna Înmănușată, pe care se remarca un inel mare. Dante făcu un singur pas În față, oprindu-se În fața tronului. În loc să se Încline spre mâna Întinsă, Își Încrucișă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de ipoteze neconcludente. Adunarea se prelungea de câteva ceasuri bune, Împrăștiate asupra unei multitudini parcă nesfârșite de deliberări nesemnificative. Însă, de câteva momente, ceva Începuse să Îl deranjeze, ceva ce se insinua În toate acele discuții ca un sunet distonant, strident. - Ar fi de semnat actul... auzi răsunându-i În urechi. Unul dintre priori se apropiase și Îi Întindea o călimară și o pană. - N-am timp de hârtiile voastre! exclamă. - Dar e darea de seamă a administrației pe ultimele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
care ducea la aer liber. Aici ar trebui să fim În siguranță. - Blestematul... - Cu cine te cerți, Cecco? - Călăul acela de bătrânul... Taică-meu. E vina lui că am ajuns În halul ăsta... Blestematul! Glasul lui Cecco devenise și mai strident de frică. - Dacă mă Întorc Întreg la Siena, Îi fac vânt pe scări, mă jur. O să-mi dea până la ultimul bănuț, chiar de-ar fi să i-i smulg cu ghearele. Îl mănânc de viu, Îl halesc bucățică cu bucățică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
era cine știe ce de frumoasă, ci doar drăguță. Avea însă un trup superb, subțire, fin, era elegantă și mi se părea fermecătoare. Dar când venea lângă mine mi se părea urâtă, pentru ca mai apoi să-și schimbe imediat expresia. Se machia strident, de parcă ar fi bătut-o cineva. Bărbații o remarcau imediat, lucru pe care ea și-l dorea cu ardoare. Când se demachia, era și mai urâtă. Niciodată nu părea să fie în formă și întotdeauna era imprevizibilă; nu știai când
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
adăpost de-o noapte. E frig rău. Îmi tot vine să strănut... După atâta balamuc, călătoria îndrăgostiților se termină comic. S-a deschis ușa din față. Un bărbat scund și chel, de vreo cincizeci de ani, într-o pijama colorată strident, ne-a salutat cu un zâmbet ciudat de timid. — Mulțumesc! A fost singurul cuvânt pe care l-a rostit Uehara când a dat buzna în casă, fără să-și scoată măcar paltonul. — E îngrozitor de rece în atelierul ăsta. Vreau camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ales când Nails se prăbușea și se apăra de el sau îl înșfăca în brațe, arătând speriat de moarte în sclipirea uscată de borax a ringului și chiorându-se la fețele de lângă ring și căscând gura la strigătele ucigașe și stridente. Jaworski venea greoi după el, iar pumnii îi descriau cercuri largi. Era și mai înalt ca bietul Nails și ajungea mai bine să-l lovească și, după socoteala mea, era și cu cinci ani mai tânăr. Dingbat era alb de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Cățelul Piki, pechinez; Papagalul Coco, african; Veverițele. În sufragerie se mai află o colivie, un ceas cu cuc, o canapea Scena 1 Dimineața, ora șapte Cucul din perete anunță ora șapte: Cu-cu, cu- cu, cu-cu... Apare Piki lătrând strident la cuc. Intră Miki cu mers leneș, dar cu evidentă tentă de ceartă. Miki: Ce te-a apucat Piki? Piki: Cu-cu! Miki: Eu dorm la târziu... Piki: Pentru că noaptea umbli aiurea. Cu gându’ la șoareci morți. (râs lătrat) Miki
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
sau altă sminteală de felul ăsta. Dacă nu te superi, te rog să-ți pui mintea la contribuție. Toate astea ți se par normale? Ți se pare că vin de la un om întreg la minte? Vocea doamnei de onoare deveni stridentă: sau gândești că vin din partea cuiva bun să fie poprit la un ospiciu de nebuni? Mi-a aruncat o privire foarte severă și, deoarece n-am răspuns imediat, nici în apărare, nici capitulând, s-a lăsat cu toată greutatea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
în disperare de cauză, la mine. — Eu am un apartament pe aici, prin apropiere, am spus brusc și nervos. De fapt, e ceva mai jos de intersecție. Am senzația că le-am oferit această informație cu un glas puțin prea strident. Din câte știu, aproape c-am țipat-o. — Ne aparține fratelui meu și mie, am adăugat. Cât am fost noi în armată, l-a folosit sora mea, dar acum nu-i acolo. S-a înrolat ca voluntară și e într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
această chestiune a ieșit la iveală. E adevărul adevărat. Vă rog nu vă rezumați să-l vedeți; încercați să-l simțiți. Până la urmă nu mă duc la culcare. Cineva de pe aici mi-a ucis somnul. Bine a făcut! O voce stridentă, neplăcută (nu a vreunui cititor): „Ai spus că o să ne povestești cum arăta fratele tău. N-avem nevoie de toată afurisita asta de analiză și de vorbăria asta cleioasă!“ Dar eu am nevoie. De fiecare părticică din vorbăria asta cleioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
-l smulgă? se miră arhitectul. E ancorat solid în stîlpii de rezistență. Pe ușa din coasta barului pătrunde Mihaela, o femeie scurtă și grasă, urmată de soțul ei, Pavel, un bărbat într-un pulover pe gît, cu dungi mari, colorate strident. Se salută cu Andrei, apoi hotărăsc să aprindă plita și să ia comenzi de la mese. Telefonul începe să sune. Chelnerul ridică receptorul, ascultă vocea expeditivă a centralistei, apoi face semn profesorului, trăgînd cablul de sub tejghea, să poată profesorul merge mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Cum doriți. Dacă, într-adevăr, nu vreți să vă transferați, am să ocup posturile cu alți ingineri, altfel, acum, cu restructurările astea, rămîn fără ele... Mihai salută și iese. Cînd ajunge în fața ușii de la biroul său aude telefonul sunînd mărunt, strident. Descuie grăbit și intră, înțelegînd că-l caută Doina, dar abia după ce răspunde își amintește de seara precedentă, de sentimentele confuze născute în sufletul lui pe măsură ce înțelegea intenția lui Săteanu, la care se mai adaugă, obsesiv, revoltător, imaginea lui Săteanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
reamintește că este așteptat de tovarășa Matei. Pe unde o scot cu restanțele la montaj? pufnește el furios. Măcar dacă era maistrul Cornea aici, să-l iau cu mine... Iese în grabă, dar cînd ajunge pe la jumătatea culoarului, auzind zbîrnîitul strident al telefonului, înțelege că semnalul e din afara uzinei așa că se întoarce în fugă, intră ca o vijelie, dînd un umăr cu toată puterea în tocul ușii, se repede și, bucuros, ia receptorul întins spre el de tehniciană. Alo, alo! Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bine la dosar, nu numai la pat; era clasă muncitoare. Iar acum... Ha-ha-ha!... Rîsul Mariei, sonor, umple camera. Vreau să te prezint lui mîine seară, poate-o să te placă, cine mai știe! continuă să rîdă Maria, un rîs forțat, strident, vulgar. Maria! îi șoptește Mihai, prinzînd-o de umeri, scuturînd-o puternic. Te rog, am atîția vecini; aud... Bine, încuviințează femeia, privindu-1 fix, cu ură stăpînită. Dacă știam că-ți pasă de zgomot, n-ai mai fi ajuns să mă atingi, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
având pe chip eternul său zâmbet larg. Costumul ei de gimnastică era roz, iar colanții gri. În jurul taliei purta una dintre acele curele Înguste nesuferite, cenușie și ea, desigur, ca să se asorteze; rujul cu care se dăduse avea o nuanță stridentă de roz, În timp ce pantofii de sport erau albi, cu o ușoară lucire trandafirie. Josie zâmbea constant, indiferent de ce spuneam sau făceam, Înclinându-și capul Într-o parte pentru ca părul strălucitor, tuns scurt, să se legene. Aceste lecții erau de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
toaletei, cu capul răsucit lângă bazin și ochii holbându-se reci la tavan. Sângele se scursese din rana de pe tâmplă, coagulându-se În părul ei blond și lăsându-i chipul atât de palid, Încât fardul de pe ambii obraji se observa strident. Pe podea erau câteva picături de sânge, iar pe vas, În spatele ei, se vedeau dâre mari, Întinse. Unul dintre brațe, și acesta plin de sânge, Îi atârna de sub cap, dar pe costumul mulat negru abia de se vedeau câteva pete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de meditație. Îi plăceau spațiile goale, pustietatea casei, puținătatea mobilelor, în contrast cu încărcătura de obiecte și de trofee din casa mare. Cândva, o amuzase să se joace aici „de-a artista“, confecționând figurine din lut și papier mâché și colorându-le strident, în chip de mici zeități indiene. În adolescență, lucrase acuarele și, după ce o părăsise Alan, se întorsese la ceea ce considerase ea a fi o carieră de pictor ratată. Micul atelier de lângă bucătărie era presărat tot cu vopsele și pensule, abandonate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]