682 matches
-
însemnări, în oglinjoara mică sprijinită pe-o poliță de lemn îmi plimb aparatul de ras, perfect bărbătesc, peste spațiul mioritic al obrazului meu, cred că sunt mai bine de două săptămâni de când am dat jos pictura meșterului Luca din biserică, strivit clipă de clipă de pereții orbi, făcând doar calcule inutile, neputincios, incapabil să mă apuc de pictură, îmi pregătesc zilnic peretele și toată biserica mă așteaptă răbdătoare ca să mi se dăruie, cum să-mi explic oare această neputință teribilă, 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sub greutatea picăturilor de ploaie, un șanț lat cam de un metru fusese izolat de poliție cu bandă albastră. Apa Întunecată și vâscoasă sclipea În lumina reflectoarelor. Celălalt capăt al cortului era așezat chiar pe malul râului, iarba fiind bătătorită, strivită și acoperită de noroi de cei care se tot perindau pe acolo. Era multă lume acolo. Patru agenți de la Biroul de Identificări al Poliției Aberdeen, toți purtând salopete albe din carton: doi dintre ei acopereau totul cu pudră și bandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mda. Sigur că sunteți supărat... V-a stropit pe pantaloni... Da, da, notez tot... Nu nota: făcuse un sesen cu un bărbat În costum strivit de un zâmbăreț, În mașina poliției. Șoferul era aidoma cu Gary cel Mare, iar cel strivit semăna izbitor cu avocatul preferat al tuturor. Un rânjet se ivi pe fața lui Logan. Așezându-se pe marginea biroului, se băgă și el În vorbă. Oh, da. Sunt de acord. Groaznic, groaznic... Nu, nu cred, domnule. Mâzgăli cuvintele „RAHAT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cenușiu-Închis, iar până la răsărit mai erau vreo două ore. Sediul era ca un mormânt când deschise ușa. Nu era nici urmă de armata media care campase acolo cu o seară Înainte. Mai rămăsese doar un morman de mucuri de țigară strivite, zăcând În șanț ca viermii Înghețați. Gary cel Mare strigă un „’Neața, Lazăre“ prietenos când Logan se Îndreptă spre lifturi. Neața, Gary, zise Logan, neavând dispoziția necesară pentru alt asalt de bonomie. — Hei, Îl strigă Gary, după ce se asigură că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
spre containere. Hoitarul scutură din cap, cu părul lui lung legânându-se Înainte și Înapoi, ca o draperie funerară. Vocea Îi era chinuită și joasă. — Cum să-i ajut pe vizigoți să despoaie Roma? Coborî din mașină și păși peste buruienile strivite și peste iarbă spre adăpost. Ușa era deschisă, astfel că faruruile lui Logan cădeau pe podeaua goală din beton. Mormanele de animale moarte dispăruseră. Un adăpost era gata, mai rămăseseră două. Logan Îl lăsă suspinând Încet În fața clădirii goale a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și i-au dat drumul! Îți vine să crezi așa ceva? Erau patru fotografii, trântite hodoronc-tronc pe mijlocul paginii: David Reid, Peter Lumley, inspectorul Insch și Bernard Duncan Philips. Hoitarul nu era atent, fiind aplecat deaasupra unei lopeți pline de iepuri striviți și având căruciorul cu rotile lângă el pe stradă. Cei doi băieți zâmbeau din pozele de la școală. Insch era În costum complet de pantomimă. Deasupra grupului, titlul era scris cu litere de-o șchioapă: „CASA ORORILOR: O FATĂ MOARTĂ GĂSITĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și-l conduse pe Logan prin labirintul de coridoare la terapie intensivă. Doctorul care se ocupase de Doug Disperatul stătea lângă patul Hoitarului, citind o fișă. — Cum se simte? Doctorul Își ridică privirea de pe clipboard. — Tot tu? Logan privi fața strivită, bandajată. — E așa grav cum pare? — Păi... urmă un oftat. A suferit niște leziuni cerebrale. Nu vom putea ști deocamdată cât de mari sunt. Deocamdată e stabil. Rămaseră privind respirațiile superficiale ale lui Hoitarului. — Are vreo șansă? Doctorul ridică din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să o trăiesc acuma, Petre, aș trece peste orice, o, de-aș mai putea simți odată acea strângere a omului iubit, Petre drag, mă va distruge iubirea asta. Dar s-a sfârșit! Și de data asta definitiv! Urlați, zbierați gânduri strivite, vi s-a dat iubiri ca să simțiți mai bine cât sunteți de nenorocite, cât sunteți de lovite de viață. S-a sfârșit! Nu mă mai duc la patinoar, nu aș putea rezista văzându-l pe Petre vesel și sănătos, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vreo două drumuri, am transferat în el hainele, țâțâind un pic la mine și la propria-mi prostie de a nu fi pus cărțile și celelalte obiecte grele și dure de la început la fundul lui. Nu conta: costumele și cămășile strivite se puteau rezolva destul de ușor. Când am închis cufărul pregătit să îl duc jos, am aruncat o privire către soția mea, așezată încă pe marginea patului cu fața înroșită și umflată întoarsă către mine, cu nasul curgându-i. Oamenii striviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
strivite se puteau rezolva destul de ușor. Când am închis cufărul pregătit să îl duc jos, am aruncat o privire către soția mea, așezată încă pe marginea patului cu fața înroșită și umflată întoarsă către mine, cu nasul curgându-i. Oamenii striviți însă, m-am gândit eu abstract, sunt o cu totul altă problemă. Crystal Ooaauuu!! Îmi cer iertare c-a trecut așa mult, Stacey scumpo, cred că-s așa ocupată cu „noua mea viață“ și nu prea mai găsesc timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
țin tot așa, Charlie, oricum o să mor. Doctoru’ meu zice... Nu fi ridicolă! Ești tânără, ești sănătoasă... Nu-s sănătoasă, Charlie. Obișnuiește-te cu ideea. Îs bolnavă - îs la fel de bolnavă ca și cum aș avea cancer. Am artrită și pe dinăuntru-s strivită toată și-o să fac diabet în curând și picioarele mele-s ulcerate de tot și tu habar n-ai ce vorbești. Orice, așa ai zis. Ai zis că-mi dai orice. Nu plânge, draga mea - te rog, te rog, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
să se îndepărteze de umărul meu. După un moment sau două, mișcările încetiniră până ajunseră să se oprească de tot, iar el se lăsă moale pe mine ca o jucărie stricată. Îl mângâiam acum pe frunte, evitând peticul de piele strivită și zdrelită cu care se izbise de zidul de beton, murmurându-i delicat la ureche câteva cuvinte liniștitoare. — De ce, dragul meu? am spus eu în cele din urmă. Ben, iubitule, dragule, de ce, pentru numele lui Dumnezeu? — Mă gândeam doar - oh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de grădinar, bicicleta lui zăcea pe treptele terasei. Jin merse prin iarba deasă spre piscină. Apa era acoperită cu frunze și insecte moarte, iar nivelul scăzuse cu aproape un metru, lăsînd pe laturi un strat de murdărie. Mucuri de țigară strivite zăceau pe faianța albă și un pachet de țigări chinezești plutea sub trambulină. Jim merse pe cărare spre camerele servitorilor din spatele casei. O sobă pe cărbuni zăcea În curte, dar ușa bucătăriei era Încuiată. Încercă să prindă vreun zgomot venind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ca un pom viu deasupra cailor sfârtecați, În timp ce haita devora flămândă caii regimentului, și dacă se mai auzea vreun nechezat, el era acoperit de trosnetul oaselor și al pieilor În fălcile de fier ale lupilor care lăsau În urmă iarba strivită și umedă, plină de bale și de sânge. „Ce dracu’ ne-o trăbuit războiul ăsta?” Și plângea cu lacrimi mari: „Doamne, sunt viu, minune, sunt viu, Doamne!” și era februarie când a intrat În casă plin de spaimă, venind de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Richard. Te-a aia slăbănoaga aia de la cineclub, aia cu „omulețul”. Personalul se avântă În tunelul lung care aproape nu se mai termină, ce-ar fi dacă s-ar prăbuși dealul, dacă acum ar fi sfârșitul lumii și ai rămâne strivit ca o fosilă și nimeni nu te-ar mai scoate de aici, și stai acolo În lumina chioară și albastră a compartimentului și, aproape sufocat, Îți fulgeră prin minte anul care a trecut, dar și cei ce vor veni, certurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
arțar. Peste puțin timp intrând În incinta sacră de la Sarmisegetuza Regia. Tu, singur, În această cetate adormită de veacuri. Ceva asemănător cu Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. În burta pământului, ca Într-o vizuină caldă, Uraniul, acest minereu, strivit compact Între roci, Îmbătrânind, Îmbătrânind lângă aur și plumb. Cu o mie opt sute șaptezeci și trei de ani În urmă, la Roma, un Împărat Își face planuri și socoteli pentru iarnă. Ca și tine, acum. Cum să fugi În Italia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Tvamal, Uralyt-U, Vinblastin, Xantinol nicotinat, Yermonil, Zavedos și vitamine. Urmează cartea de telefon. E scrisă bine. Pe cine să suni? Noaptea târziu. Citești revista Contrapunct. Fragmente din romanul Inventarul iernilor . La ce editură să dai cartea asta ca o trompetă strivită? Pe marginea revistei stă scris de mâna unui prieten: „Auzi, tu, ma, stricht vorbind, ce mai e Europa? Ștefan Shell Mare”. De tine nu scrie nimic. Mori de invidie. Te roade invidia. Ca un pantof nou-nouț. Ca Într-o democrație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fugar lui Augusto numai din tren, pe timpul întoarcerii de la Salamanca spre orașul natal, când ochilor săi li se oferă zarea crepusculară a podișului castilian și întinderile de pini și văzduhuri copleșitoare, pe care însă el nu le ia în seamă, strivit cum era de apăsarea unui destin ce-l anihila treptat sub povara sa. Și totuși adevăratul sens al Ceții îl reprezintă tocmai acea pulsație a transcendenței uitate sau omise, pe care numai reculegerile în deznădejdea rece din biserică (unde-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
care, după miros, par să fie cu carne de porc. Ager ca duelgiii, Montenegro s-a suit pe-o bancă, Îndeplinind ordinul maestrului. Apoi a coborât cu un salt teatral. — Toate la vremea lor, a spus, privind fix un chiștoc strivit. A scos un ceasornic mare din aur; i-a Întors arcul și l-a consultat: Astăzi este 17 iulie; se Împlinește exact un an de când ați descifrat trista enigmă din Castellammare. În această atmosferă de cordială camaraderie, ridic paharul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
omenirii. Doamne, atâta suferință, încât sângele acestei lumi îmi clădise o stană de marmură rece și mută. O zbatere din mine asemeni unui vis frumos cu o singură condamnare. Eu sunt nebună și vreau să domin, peste strigătele noastre ce strivite fiind, rămân înspăimântatăă Iubitul meu mai frumos și orbitor ca cerul, sufletul tău e un imens lăcaș al iubirii, în care dispariția lui mă face să sufăr... Tu ești atât de dulce și blând încât iubirea mea de tine a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ploaia și Universul. Toți se uită-n sus și apa Începe deodată să cadă torențial pe Planeta Deșert ca-n Călăuza. Așa că se duc dracului dunele. Cu viermii nu se-arată ce se-ntîmplă, cu toate că luptaseră cu abnegație, dar tot rămîi strivit preț de vreo oră după acest film apocaliptic. Am căutat Încă o dată prin dicționare, nu citisem greșit, chiar Lynch e autorul dramei, În ’84. La patru ani după The Elephant Man și cu doi Înainte de Blue Velvet. Între ele, Dune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Încet, dar ferm, Roddy își pune talpa dreaptă peste mâna lui Hilary și începe s-o apese. — Dă-mi-o! — Nu! Hilary se pune pe răcnit în timp ce Roddy mărește presiunea, până când dintr-odată se aude o pocnitură: zgomot de oase strivite și sfărâmate. Hilary urlă de durere și fratele ei își ridică talpa și ia calm moneda de pe jos, satisfăcut. Pe dușumeaua camerei de copii e sânge. Hilary îl vede și țipetele ei devin tot mai ascuțite și mai sălbatice până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și lumina soarelui lăsată în urmă părea deja o amintire îndepărtată. ...perque leves populos simulacraque functa sepulchro... Zece minute mai târziu a sosit un metrou District Line, în care fiecare centimetru al fiecărui vagon era umplut cu trupuri asudate, încovoiate, strivite. Nici măcar n-am încercat să mă urc, dar în învălmășeala de oameni care se luptau să-și facă loc am reușit să-mi croiesc drum până la marginea peronului ca să mă pregătesc pentru următorul metrou. A venit după câteva minute, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a ajuns la concluzia că nimic nu putea fi mai ieftin ca tradiționala sufocare. Metoda cea mai simplă este să înghesui mii de pui unii peste alții și să-i îndeși în saci. Păsările mor fie sufocându-se lent, fie strivite. 4. AMUȚIREA ÎNAINTE DE MĂCELĂRIRE: Înainte de a alege metoda standard a unei căzi pline cu apă prin care era trecut un curent electric de mică tensiune, Dorothy încercase să patenteze o formă de cameră de gazare mică, prin care găinile să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pe bărbatul irascibil umblînd și tot aplecîndu-se pe-acolo. Ținea iepuri de casă Într-un țarc confecționat de el - acum le dădea apă și mîncare sau Îi pipăia să vadă cît sînt de grași. O enerva, imaginîndu-și cum stăteau acolo striviți. Plecă de la fereastră și-și puse sacoșa pe umăr. Se auzi un clinchet cînd cheile se loviră de sticla de bere. — Julia, strigă ea, ești gata? Coborîră și ieșiră În stradă. Casa lor făcea parte dintr-o locuință Înșiruită de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]