KorAP: Find »[drukola/base=structural & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...1358 >

33,947 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259

mai puțin de una din cele trei clase de referință. 1.2.2. STRUCTURA SOLULUI Particulele elementare ale solului determină prin dimensiunea lor textura unui sol. Organizarea acestor particule la nivel superior constituie ceea ce numim structura solului. Termenul de agregate structurale, des utilizat de diverși autori, poate fi considerat oarecum forțat, pentru că formațiunile structurale ale solului pot rezulta și prin fragmentarea masei solului și nu prin agregarea acestora. Mai indicat este să fie folosit termenul de element structural. Structura este o

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
STRUCTURA SOLULUI Particulele elementare ale solului determină prin dimensiunea lor textura unui sol. Organizarea acestor particule la nivel superior constituie ceea ce numim structura solului. Termenul de agregate structurale, des utilizat de diverși autori, poate fi considerat oarecum forțat, pentru că formațiunile structurale ale solului pot rezulta și prin fragmentarea masei solului și nu prin agregarea acestora. Mai indicat este să fie folosit termenul de element structural. Structura este o caracteristică distinctivă a solului și proprie fiecărui tip de sol,în același timp

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
Termenul de agregate structurale, des utilizat de diverși autori, poate fi considerat oarecum forțat, pentru că formațiunile structurale ale solului pot rezulta și prin fragmentarea masei solului și nu prin agregarea acestora. Mai indicat este să fie folosit termenul de element structural. Structura este o caracteristică distinctivă a solului și proprie fiecărui tip de sol,în același timp, de mare importanță, de care depind majoritatea proceselor fizico-chimice și mai ales cele biologice care au loc în sol. Alți autori consideră structura solului

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
loc în sol. Alți autori consideră structura solului ca fiind trăsătura de bază de care depinde fertilitatea solului (Vilian,1950). Actualmente există mai multe puncte de vedere în ceea ce privește definirea termenului de structură a solului. - Kacinski (1965) definește așa-numitele agregate structurale cu valoare agronomică, adică elemente structurale cu dimensiuni mijlocii, stabile la acțiunea apei și poroase. - Verșînin și colab. (1959) afirmă că elementele structurale se pot grupa după dimensiuni astfel: megastructură, care este alcătuită din elemente structurale cu diametrul peste 10mm

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
structura solului ca fiind trăsătura de bază de care depinde fertilitatea solului (Vilian,1950). Actualmente există mai multe puncte de vedere în ceea ce privește definirea termenului de structură a solului. - Kacinski (1965) definește așa-numitele agregate structurale cu valoare agronomică, adică elemente structurale cu dimensiuni mijlocii, stabile la acțiunea apei și poroase. - Verșînin și colab. (1959) afirmă că elementele structurale se pot grupa după dimensiuni astfel: megastructură, care este alcătuită din elemente structurale cu diametrul peste 10mm,în genere instabile la acțiunea apei

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
multe puncte de vedere în ceea ce privește definirea termenului de structură a solului. - Kacinski (1965) definește așa-numitele agregate structurale cu valoare agronomică, adică elemente structurale cu dimensiuni mijlocii, stabile la acțiunea apei și poroase. - Verșînin și colab. (1959) afirmă că elementele structurale se pot grupa după dimensiuni astfel: megastructură, care este alcătuită din elemente structurale cu diametrul peste 10mm,în genere instabile la acțiunea apei, rezultate îndeosebi prin lucrarea solului în condiții mai puțin corespunzătoare; - macrostructură, cu elemente structurale de 10 - 0

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
definește așa-numitele agregate structurale cu valoare agronomică, adică elemente structurale cu dimensiuni mijlocii, stabile la acțiunea apei și poroase. - Verșînin și colab. (1959) afirmă că elementele structurale se pot grupa după dimensiuni astfel: megastructură, care este alcătuită din elemente structurale cu diametrul peste 10mm,în genere instabile la acțiunea apei, rezultate îndeosebi prin lucrarea solului în condiții mai puțin corespunzătoare; - macrostructură, cu elemente structurale de 10 - 0,25 mm, care pot fi stabile dar și instabile la acțiunea apei;microstructură

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
afirmă că elementele structurale se pot grupa după dimensiuni astfel: megastructură, care este alcătuită din elemente structurale cu diametrul peste 10mm,în genere instabile la acțiunea apei, rezultate îndeosebi prin lucrarea solului în condiții mai puțin corespunzătoare; - macrostructură, cu elemente structurale de 10 - 0,25 mm, care pot fi stabile dar și instabile la acțiunea apei;microstructură,cu elemente structurale mai mici de 0,25 mm, care din motive metodologice nu pot fi studiate decît în măsura în care sînt hidrostabile. O concepție puțin

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
peste 10mm,în genere instabile la acțiunea apei, rezultate îndeosebi prin lucrarea solului în condiții mai puțin corespunzătoare; - macrostructură, cu elemente structurale de 10 - 0,25 mm, care pot fi stabile dar și instabile la acțiunea apei;microstructură,cu elemente structurale mai mici de 0,25 mm, care din motive metodologice nu pot fi studiate decît în măsura în care sînt hidrostabile. O concepție puțin diferită cu privire la ierarhia formațiunilor structurale de diferite dimensiuni, care se corelează cu procesele de formare a structurii, a fost

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
mm, care pot fi stabile dar și instabile la acțiunea apei;microstructură,cu elemente structurale mai mici de 0,25 mm, care din motive metodologice nu pot fi studiate decît în măsura în care sînt hidrostabile. O concepție puțin diferită cu privire la ierarhia formațiunilor structurale de diferite dimensiuni, care se corelează cu procesele de formare a structurii, a fost prezentată de Dexter (1988). Se deosebesc astfel:domenii (sub cca. 0,002mm); - ciorchini (0,002 0,02mm); - microagregate (0,02 - 0,25mm);agregate (0,25 -15mm

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
de Dexter (1988). Se deosebesc astfel:domenii (sub cca. 0,002mm); - ciorchini (0,002 0,02mm); - microagregate (0,02 - 0,25mm);agregate (0,25 -15mm); - bulgări (peste 15mm). Cei mai mulți autori folosesc termenul de sol structurat numai pentru structură în elemente structurale și consideră sol nestructurat cel cu structură masivă sau cu structură în particule individuale. Structura poate fi, totodată, definită într-un sens extrem de larg (De Boodt ș.a.,1967), prin includerea ansamblului principalelor însușiri fizice ale solului și anume, pe lîngă

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
cel cu structură masivă sau cu structură în particule individuale. Structura poate fi, totodată, definită într-un sens extrem de larg (De Boodt ș.a.,1967), prin includerea ansamblului principalelor însușiri fizice ale solului și anume, pe lîngă mărimea și hidrostabilitatea elementelor structurale, densitatea aparentă, porozitatea, unele însușiri hidrofizice și mecanice etc. Și mai larg decît în definițiile anterioare, structura este uneori definită ca fiind egală cu variabilitatea în spațiu a însușirilor solului (Dexter, 1988). Un punct de vedere intermediar, și mai aproape de

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
este uneori definită ca fiind egală cu variabilitatea în spațiu a însușirilor solului (Dexter, 1988). Un punct de vedere intermediar, și mai aproape de adevăr, consideră această structură a solului, modul de organizare a particulelor elementare de sol care formează elementele structurale precum și forma, mărimea, stabilitatea,porozitatea și celelalte însușiri ale acestor elemente structurale (A.Canarache,1990). 1.2.2.1. Structura și condiționarea proprietăților fizice ale solului. Cercetările efectuate în ceea ce privește rolul structurii solului asupra condiționării însușirilor fizico-mecanice ale acestuia au fost

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
solului (Dexter, 1988). Un punct de vedere intermediar, și mai aproape de adevăr, consideră această structură a solului, modul de organizare a particulelor elementare de sol care formează elementele structurale precum și forma, mărimea, stabilitatea,porozitatea și celelalte însușiri ale acestor elemente structurale (A.Canarache,1990). 1.2.2.1. Structura și condiționarea proprietăților fizice ale solului. Cercetările efectuate în ceea ce privește rolul structurii solului asupra condiționării însușirilor fizico-mecanice ale acestuia au fost realizate atît teoretic cît și pe modele de laborator. Slesareva și Rîjov

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
solului. Cercetările efectuate în ceea ce privește rolul structurii solului asupra condiționării însușirilor fizico-mecanice ale acestuia au fost realizate atît teoretic cît și pe modele de laborator. Slesareva și Rîjov (1984) au arătat cum variază anumiți indici agrotehnici ai solului în funcție de mărimea elementelor structurale. Astfel pe măsura scăderii mărimii acestor elemente, porozitatea totală a solului se micșorează (cu peste 10 %), capacitatea de reținere a apei crește (cu pînă la 20 %), în schimb capacitatea pentru aer se diminuează sensibil pînă la limita sub care culturile

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
instanță rezultatul dinamicii unor factori biotici și abiotici.În mediul înconjurător natural factorii care contribuie la formarea structurii solului sunt reprezentați de textură, materia organică, adâncimea pânzei de apă freatică și condițiile climatice (Koistra,1990). Astfel, pe terenurile necultivate stabilitatea structurală a solului este relativ mare, iar dinamica proceselor fizico-chimice este guvernată de condițiile climatice, de tipul elementelor structurale precum și de procesele biologice din sol. Situația se schimbă pe terenurile cultivate, unde factorii mai sus menționați au un rol secundar, pe

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
solului sunt reprezentați de textură, materia organică, adâncimea pânzei de apă freatică și condițiile climatice (Koistra,1990). Astfel, pe terenurile necultivate stabilitatea structurală a solului este relativ mare, iar dinamica proceselor fizico-chimice este guvernată de condițiile climatice, de tipul elementelor structurale precum și de procesele biologice din sol. Situația se schimbă pe terenurile cultivate, unde factorii mai sus menționați au un rol secundar, pe primul loc aflându-se impactul acțiunilor antropice în cadrul procesului agricol, cum ar fi:sistemele de lucrare a solului

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
rol secundar, pe primul loc aflându-se impactul acțiunilor antropice în cadrul procesului agricol, cum ar fi:sistemele de lucrare a solului; - utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor; - traficul agricol precum și folosirea diferitelor mașini specifice. În ambele situații este modificată aranjarea elementelor structurale (natural sau antropic), această "deranjare" putînd ajunge de la nivelul bulgărilor până în microstructura solului. Analiza schimbării microstructurii solului poate fi realizată cu ajutorul unor tehnici moderne de tipul SEM (Scannig Electron Microscopy) sau TEM (Transmision Electron Microscopy)și nu în ultimul rînd

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
analysis) și altele (Bisdom 1990). Structura diferitelor tipuri de soluri influențează întro manieră decisivă germinația semințelor (Hadas,1975).Cercetările experimentale efectuate în acest scop au arătat că semințele mici, în climat secetos neirigat, germinează normal dacă în sol predomină elemente structurale de circa 5 ori mai mici decît semințele. Un pat germinativ optim ar trebui să conțină 30 - 50 % elemente structurale cu diametrul sub 1mm. La plante cu semințe mai mari acest procent de participare a particulelor de sol cu diametrul

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
efectuate în acest scop au arătat că semințele mici, în climat secetos neirigat, germinează normal dacă în sol predomină elemente structurale de circa 5 ori mai mici decît semințele. Un pat germinativ optim ar trebui să conțină 30 - 50 % elemente structurale cu diametrul sub 1mm. La plante cu semințe mai mari acest procent de participare a particulelor de sol cu diametrul sub 1mm poate să scadă la 10 - 20 %, de exemplu la grîu și mazăre (Birkas,1987). Realizarea unor structuri a

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
produse chimice au efecte benefice și certe asupra formării sau refacerii structurii, însă prețul este prohibitiv pentru suprafețe mari. c. Cea de a treia grupă de mecanisme care participă la formarea structurii este cea a legării particulelor componente de elementele structurale prin presare precum și prin alte procese mecanice. Procesele mecanice mai sus menționate, dar mai cu seamă acțiunea rîmelor, înghețul, dezghețul, acțiunea directă a rădăcinilor precum și umezirea-uscarea repetată, au rol preponderent în formarea elementelor structurale cu valoare agronomică. Acțiunea directă a

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
a legării particulelor componente de elementele structurale prin presare precum și prin alte procese mecanice. Procesele mecanice mai sus menționate, dar mai cu seamă acțiunea rîmelor, înghețul, dezghețul, acțiunea directă a rădăcinilor precum și umezirea-uscarea repetată, au rol preponderent în formarea elementelor structurale cu valoare agronomică. Acțiunea directă a utilajelor agricole duce la fragmentarea masei solului, ceea ce ajută la realizarea unor condiții bune de dezvoltare a rădăcinilor, dar temporar, deoarece coeziunea între elemente crește în urma acestei fragmentări, ajungîndu-se ulterior la scăderea porozității, cu

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
este afectat chimismul solului prin scăderea conținutului de humus și, uneori, ca urmare a fertilizării neechilibrate sau a irigării cu apă necorespunzătoare se poate ajunge la modificarea reacției solului. - În al doilea rînd urmează acțiunile directe de distrugere a elementelor structurale, printre care prăfuirea solului ca urmare a lucrării excesive sau la umiditate necorespunzătoare, compactarea datorită traficului exagerat, mai ales pe sol umed, formarea crustei sub acțiunea picăturilor de ploaie, factori legați de mașinile agricole (tipuri de mecanisme de rulare, greutate

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
joacă un rol esențial în dezvoltarea atît a microflorei și a microfaunei solului, cît și în dezvoltarea plantelor. În majoritatea cazurilor un sol care este la capacitatea maximă de cîmp pentru apă nu are de suferit din punct de vedere structural, pentru că în microstructura sa este realizat un echilibru de forțe și anume, între cele de atracție dintre elementele structurale, pe de o parte, iar pe de altă parte, între capacitatea porilor și cantitatea de apă adsorbită. În acest caz mărimea

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
majoritatea cazurilor un sol care este la capacitatea maximă de cîmp pentru apă nu are de suferit din punct de vedere structural, pentru că în microstructura sa este realizat un echilibru de forțe și anume, între cele de atracție dintre elementele structurale, pe de o parte, iar pe de altă parte, între capacitatea porilor și cantitatea de apă adsorbită. În acest caz mărimea porilor este determinantă pentru păstrarea structurii, dacă din exterior nu intervin alți factori cum ar fi: lucrări ale solului

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]