744 matches
-
neînsemnate, mai umane, mai ridicole câteodată fraze (dar cine nu e ridicol în corespondența intimă?), autorul punea la bătaie nu numai artileria grea a interpretărilor kantiene sau schopenhauriene, la care ne-am fi așteptat poate, ci și armele moderne ale structuralismului, deconstrucției, postmodernismului, pe Lacan și Derrida, pe Paul de Man și Jauss, așa încît o expresie ca 96 "pisicuța mea" prilejuia un eroic excurs în istoria simbolului pisicii de la sumerieni până la Allan Poe și Baudelaire, cărora, se arăta cu satisfacție
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
propagă aceste idei pentru a se asigura de puterea lor de influență. Într-adevăr, în expunerea sa Bailey vorbește la un moment dat despre "minciuna primară hegemonică" pe care o identifică "ideologiei dominante". Chiar "curente mai puțin importante precum funcționalismul, structuralismul sau postmodernismul" se găsesc incluse în aceeași categorie a minciunii primare (Bailey 1991:122). Această clasificare largă este, după părerea mea, neindicată. Criteriul înșelăciunii a dispărut; de asemenea, Bailey pare să fi pierdut din vedere definiția schițată inițial. Eu unul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
report: evidence (general). London: HMSO, Cmnd 4991 [159, 161]. Cruickshank, Charles Greig 1977. The fourth arm: psychological warfare 1938-1945. London: Davis-Poynter [138]. 1981. Deception in World War II. Oxford: Oxford University Press [138, 142]. Culler, Jonathan D. 1975. Structuralist poetics: structuralism, linguistics and the study of literature. London: Routledge & Kegan Paul [285]. Curtis, Charles F. 1951. The ethics of advocacy. Stanford Law Review 4:3-23 [163]. Dale, David 1992. The new, improved official liars' handbook. Pymble: Collins Angus and Robertson [105
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
realismul "neoclasic" (Rose 1998) a reintrat oarecum în atenție recent, cea mai mare parte a operei realiste, începând din anii 1970, a fost mai mult sau mai puțin strict structurală, în mare parte ca rezultat al influenței lui Kenneth Waltz. Structuralismul waltzian Realismul structural încearcă să "facă abstracție de toate atributele statelor, cu excepția capacităților lor" (Waltz 1979:99), cu scopul de a evidenția impactul anarhiei și distribuția capacităților. "Structura internațională apare din interacțiunea statelor, iar apoi le constrânge pe acestea să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și a instituțiilor în această disciplină. Variabile de proces Snyder încearcă să producă teorii explicative realiste mai bine determinate introducând o serie de "variabile de proces". De fapt, aceasta implică regândirea naturii teoretizării la nivel sistemic și extinderea ei dincolo de structuralismul extrem de îngust al lui Waltz. Un sistem este un spațiu limitat definit de: a) entități care interacționează între ele mult mai intens decât interacționează cu altele din afara sistemului; b) structura în care acestea interacționează; și c) interacțiunile caracteristice ale unităților
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
123, 126 spațiu, 46, 59, 68, 152, 181, 186, 191, 193, 198, 201, 214, 225, 260 stat state eșuate, 77 state suverane, 26, 101, 119, 121, 123, 247, 269 statocentrism, 199 statul-națiune, 80, 98, 99, 128, 166 strategii textuale, 186 structuralism, 49, 59 structuraționiști, 216 structuri structuri ideaționale, 215, 216, 217, 219, 220, 223 structuri normative, 207, 215, 216, 217, 219, 220 structuri sociale, 88, 147, 156, 159, 168 studii internaționale, 69 subiectivitate, 190, 193, 194, 197, 201, 204, 211, 212
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
instinctive ale animalelor. Complexitatea fonetică, gramaticală, semantică, articulatorie etc. a limbii ca fenomen definitoriu al speței umane necesită diverse unghiuri de abordare, care numai corelate pot oferi imaginea întregului. S-a întâmplat însă că unele abordări, precum logicismul, psihologismul, fonologia, structuralismul ș.a., să depășească limitele aplicabilității lor și să vizeze cuprinderea mult mai largă sau chiar totală a obiectului. Orientările care au afectat, prin exagerare, cunoașterea istorică a limbii române sunt naturalismul și comparativismul. A existat și există tendința de a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și complicată, a alimentelor. Dar bucătăria este în primul rând o artă și de aceea i se pot aplica termeni specifici de pildă teoriei literare. Ne referim aici la noțiunea de „înstrăinare“ („ostranenie“), folosită de Școala Formalistă Rusă (precursoare a structuralismului francez) și inventată de Viktor Șklovski. Este vorba despre calitatea textului literar, care îl înstrăinează pe cititor de sensurile neliterare ale limbajului comun; un articol de ziar, rescris în versuri, va „spune“ altceva decât în starea sa inițială, fiindcă va
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
secțiunea următoare, în acest moment fiind utilă doar o trasare din perspectivă cronologică a inflexiunilor și a avatarurilor noțiunii de mit) și care se continuă în secolul XX cu marile sisteme ca studiul mentalității al lui Lévi-Bruhl, funcționalismul lui Malinowski, structuralismul lui Claude Lévi-Strauss, viziunile istorice integrative ale școlii franceze a Analelor sau chiar psihanaliza lui Freud (pe care Eliade îl consideră ultimul mare pozitivist, deși acesta se considerase un Mare Iluminat 62). Această extremă raționalistă, evoluționistă sau utilitaristă, creează evident
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
teoretico-literare ca „literatură”. Teoria literaturii este știința literaturii ce are ca obiect literaritatea. Noțiune de literaritate a avut o geneză lentă și îndeajuns de sinuoasă. Propus inițial de Roman Jakobson, conceptul este vehiculat de reprezentanții formalismului rus preluat de formalism structuralismul francez, în special G. Genette. Ea este concepută prin raportare la o serie de referință. „o amplă și persistentă tradiție a înțelegerii literarului ca deviere sau ca divergență față de un factor ab quo, sau grad zero își trage rădăcinile de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
au provocat marginalizarea și chiar dispariția ei: formalismul, nihilismul și solipsismul. Formalismul în critica literară este deja un fenomen pus în discuție și chiar și cei care l-au susținut încearcă să-i reducă efectele. Tzvetan Todorov, unul dintre susținătorii structuralismului în anii 75 ’70 - metodă adoptată, după cum mărturisește, ca variantă permisă de sistemul acelor ani și pe care a considerat-o potrivită pentru a completa o carență constatată în critica franceză de atunci revine asupra ideilor sale și declară: „n-
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
plus), redundanța (care, de altfel, apare și-n lumea naturală în care trăim, ca un surplus precantiv, structural-funcțional - de exemplu, în sistemele vii, dar și în cele artificiale) este intim asociată înseși limbii și limbajului uman, fiind favorizată chiar de structuralismul lingvistic și favorizând, la rândul ei, învățarea și utilizarea comunicării interumane. Abaterea, în ambele sensuri, de la o „redundanță optimă”, denumită și „eundanță”, generează mari probleme în procesarea mesajelor și în sesizarea informației strict necesare, căci: - la o redundanță mult exagerată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
plus), redundanța (care, de altfel, apare și-n lumea naturală în care trăim, ca un surplus precantiv, structural-funcțional - de exemplu, în sistemele vii, dar și în cele artificiale) este intim asociată înseși limbii și limbajului uman, fiind favorizată chiar de structuralismul lingvistic și favorizând, la rândul ei, învățarea și utilizarea comunicării interumane. Abaterea, în ambele sensuri, de la o „redundanță optimă”, denumită și „eundanță”, generează mari probleme în procesarea mesajelor și în sesizarea informației strict necesare, căci: - la o redundanță mult exagerată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
istoriei mentalităților fie caracterul prea vag și general al conceptelor cu care operează, fie, dimpotrivă, fragmentarea obiectului cercetării În nenumărate parcele distincte, ceea ce face imposibilă conturarea unei viziuni globale. Alți critici subliniază moștenirea ideologică marxistă Încorporată În discursul Școlii Analelor, structuralismul excesiv al acesteia și folosirea exagerată a analizei cantitative, ba chiar un anumit determinism socio-economic, aparent mai nuanțat, dar tributar aceleiași viziuni ideologice rigide. Cercetătorii anglo-saxoni, cum ar fi Robert Darnton, evită chiar termenul de istorie a mentalităților, preferându-l
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din structura sa să varieze În funcție de orbita particulară pe care se află integrat; variația nu este nelimitată, ci este constrânsă de propriile limite ale sistemului, (ansamblului)<ref id=”78”>Cazacu 1968, pp. 96-97 referință </ref>. Este evidentă influența pe care structuralismul a avut-o asupra Tatianei Slama Cazacu. În general, prin viziunea structuralistă, realitățile sunt văzute ca entități organizate În sisteme care au structuri stabile formate din elemente ce se află Într-o rețea de relații reciproce. Caracteristica fundamentală a sistemului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
componentă poate fi considerată ca un sistem, ca un context, pentru o unitate mai restrînsă, care, la rândul ei, are rol de sistem, de context, pentru alta mai restrânsă (cuvânt, frază, ansamblu discursiv etc.)” . Această perspectivă structuralistă modificată este numită structuralism contextual-dinamic. Contextul emițătorului și contextul receptorului se referă la situațiile concrete În care cei doi se află În momentul emiterii/receptării; noțiunea de situație, Însă, trebuie Înțeleasă „și În sensul de stare psihică, de intervenție a gândirii, a motivațiilor, a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
1950, Claude Lévi-Strauss a introdus în Franța uzajul anglo-saxon al termenului "antropologie" (fără adjectivul "culturală") ca studiu al ființelor umane sub toate aspectele lor. Ca și în Statele Unite, termenul detrona, fără să-l elimine totuși, pe cel de "etnologie". Succesul structuralismului, impactul său asupra altor științe umaniste, pe de o parte, legăturile antropologiei cu filosofia și sociologia, pe de altă parte, au făcut ca în Franța, când spunem azi antropologie "pur și simplu", să înțelegem disciplina care are de-a face
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lor. În majoritatea societăților care nu sunt conduse în principal de economia de piață, nu există niciun cuvânt care să desemneze economia ca pe un sector autonom. Schimburile aproape au devenit un obiect de studiu în sine, probabil sub influența structuralismului lui Claude Lévi- Strauss, care făcea din schimb, începând din 1949, dimensiunea majoră a organizațiilor sociale. În acest domeniu, ca și în altele, majoritatea cercetătorilor se distanțează de întreprinderea structuralistă, chiar dacă recunoșteau o anumită datorie față de aceasta, interesându-se mai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
structura limbajului și modul în care oamenii înțeleg lumea. Astfel, limba indienilor Hopi s-ar interesa mai degrabă de mișcare decât de lucruri, în viziunea limbilor europene. Pentru alți autori, o mare parte a proceselor cognitive se efectuează în afara limbajului. Structuralismul, dar și teoriile lui Gregory Bateson (Vers une écologie de l'esprit, 1973) din Statele Unite au avut ecou afirmând că, în așezarea lumii, relațiile erau mai importante decât obiectele însele. Dacă ritualul nu se limitează la sfera religioasă, nu mai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
consemna cu ușurință în scris. Ea separa în mod arbitrar domenii ca magia, vrăjitoria, religia, când acestea se înscriu într-un ansamblu de codificări care dau sens lumii naturale și sociale. Această catalogare naivă nu a rezistat loviturilor puternice ale structuralismului și hermeneuticii. Primul a atras atenția asupra muncii de construcție simbolică și categoriilor înțelegerii; a doua, sub forma unei antropologii interpretative, încearcă să exprime realitatea socială din interior, problematizând în același timp ancheta de teren și procesul scriiturii. Antropologia cognitivă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
societăți nu "funcționează" ca piesele unei mașini sau ca organele unei ființe vii, dar structura Radcliffe-Brown era modelul relațiilor întreținute de către indivizi, model pe care în mod sincer se credea a fi inerent datelor observate. Apoi, anumiți critici au reproșat structuralismului că enunță o relație fixă între semnificant și semnificat, dar aceasta era o ipoteză formulată în cadrul unei teorii generale a semnului. Din acest punct de vedere, structuralismul a modificat profund maniera de a face antropologie, chiar dacă formele sale extreme, care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sincer se credea a fi inerent datelor observate. Apoi, anumiți critici au reproșat structuralismului că enunță o relație fixă între semnificant și semnificat, dar aceasta era o ipoteză formulată în cadrul unei teorii generale a semnului. Din acest punct de vedere, structuralismul a modificat profund maniera de a face antropologie, chiar dacă formele sale extreme, care reduceau tot socialul la o semiologie, au fost contestate. Analiza antropologică este în mod obligatoriu structurală, comparativă și cu aplicare mai generală decât observația simplă a cazurilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
amploare sociologică pornind de la cazuri particulare bine documentate. În diferitele sub-domenii disciplinare și în relație cu obiecte atât de diferite ca antropologia economică sau relațiile cultură/personalitate, un număr foarte mare de lucrări continuă să fie publicat în fiecare an. Structuralismul semiologic nu este, fără îndoială, atât de practicat sub forma sa canonică, dar nu a încetat să-și exercite influența. Dacă numeroase demersuri sunt considerate astăzi drept poststructuraliste, acest lucru nu se întâmplă pentru că ele resping noțiunile de coduri, codificare
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care interpretează comportamentele sociale în funcție de contexte, în termeni de alegere, strategie, negociere. Un curent puternic, stimulativ, dar care, fără îndoială, trebuie pus în relație cu dificultatea "terenului" și problematizarea sa, întoarce oglinda antropologiei asupra ei însăși. Schema teoretică împrumută de la structuralismul cauzal, de la funcționalism și de la marxism, arătând cum privirea cercetătorului este determinată de condițiile de producere a disciplinei. Categoriile de gândire ale antropologului, valorile sale, regulile cărora li se conformează, relația sa cu ceilalți pe teren, tehnicile sale de arhivare
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
rang mediu de generalitate, adică enunțuri intim legate între ele și verificabile empiric privind comportamentul omului în relațiile sale cu alții oameni. Sociologia, incluzând și psihologia socială, se prezintă astăzi cu o structură teoretică: multinivelară extrem de complexă, cuprinzând mari teorii (structuralismul, funcționalismul, materialismul dialectic și istoric, fenomenologia etc.), dar și teorii medii (teoriile mobilității sociale, ale grupurilor mici, disonanța cognitivă etc.), precum și teorii cu nivel de generalitate minim (enunțuri empirice adevărate aici și acum). Teoriile constau din enunțuri referitoare la relațiile
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]