782 matches
-
și de măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis amurensis, Muscat de Hamburg), lacși cu boabe izolate cu puține pedicele vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
bine fixate în struguri (Pinot noir) și foarte compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un indicator tehnologic important. 6.5. Forma strugurelui este definită de lungimea ramificațiilor (aripioare ale rahisului și poate fi cilindrică (Furmint), conică (Polonino) sau sub formă de pâlnie (Trebbiano Toscano). 6.6. Numărul de aripioare la strugurile principal 7. Bobul este elementul morfologic la care se examinează cele mai multe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lucru: întocmirea pentru fiecare soi a unei fișe cu mai multe coloane numerotate cu cifre romane de la I la XXV, în care coloanele I - VIII corespund caracterelor fenotipice ale frunzei, coloanele IX - XIII caracterele bobului, coloanele XIV -XVIII celor ale strugurelui și inflorescenței, iar coloanele XIX - XXV cuprind informații generale despre și privind originea, utilizarea, răspîndirea soiului Această metodologie nu și-a găsit aplicații în practică fiind foarte greu de folosit. Un alt concept folosit pentru determinarea soiurilor a fost sistemul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
metodologie nu și-a găsit aplicații în practică fiind foarte greu de folosit. Un alt concept folosit pentru determinarea soiurilor a fost sistemul fișelor perforate, elaborat de J. Branas (1974) în care sunt înscrise principalele caractere morfologice ale frunzei, lăstarului, strugurelui, bobului cu codurile respective. În dreptul valorii codului corespunzător caracterului morfologic al soiului, fișa este perforată. Acest fapt constituie prima încercare de prelucrare a caracterelor ampelografice într-un sistem informațional de la noi din țară. Determinatorul este alcătuit din două discuri: unul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
anotimpuri: primăvara, de la dezmugurit până la încheierea înfloritului și se referă la caracterele botanice ale lăstarului și frunzei în primele faze de vegetație; vara, folosit în continuare, până la pârgă, recunoașterea soiurilor făcându-se după caracterele frunzei, a lăstarului adult și a strugurelui; toamna, de la pârgă până la recoltarea strugurilor, folosind caracterele botanice ale strugurilor și ale boabelor aflate la maturare, ale lăstarului (coardei) și ale frunzelor. Acest determinator prezintă dezavantajul că folosirea lui este limitată datorită faptului că majoritatea soiurilor (258) sunt autohtone
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vie, întrunind 29 de descriptori ampelografici. Nivelurile de expresie ale caracterelor și soiurilor de referință sunt redate în tabelul 2.15. Observatiile se efectueaza de la legarea florilor pîna la intrarea în pârga a boabelor, la 10 frunze mari situate deasupra strugurelui în treimea mijlocie a lastarilor, cu expunere buna la lumina (figura 2.13.). 4.1. Mărimea frunzei adulte (cod OIV 065; UPOV 30; IBPRG 4.1.6.) este dată de suprafață (figura 2.14.), pe baza produsului dintre lungime și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
UPOV 55; IBPRG 6.1.39.) se apreciază în același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6.1.40.) se stabilește prin media măsurătorilor efectuate la pețiolurile a șase frunze situate deasupra strugurelui în treimea medie a lăstarului. 4.29. Lungimea pețiolului în raport cu nervura mediană (cod OIV 093; UPOV 30; IBPRG 6.1.41.) se stabilește prin măsurători iar valoarea raportului reprezintă scara de interpretare a datelor obținute. Pentru frunza adultă cele trei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
stabilește media pe lăstar . 7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2.3.) se măsoară de la punctul de inserție pe lăstar și până la vârful inflorescenței, stabilindu-se mai multe clase de variație (tabelul 2.17.). 8. Strugurele înglobează 7 descriptori ampelografici care stau la baza descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie. Descriptorii, împreuna cu expresia caracterului și soiurile de referință sunt prezentați în tabelul 2.18. 8.1. Numărul de struguri pe lăstar (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Descriptorii, împreuna cu expresia caracterului și soiurile de referință sunt prezentați în tabelul 2.18. 8.1. Numărul de struguri pe lăstar (cod OIV 201; UPOV -; IBPRG 6.2.4.), reprezintă media strugurilor numărați de pe 10 lăstari. 8.2. Mărimea strugurelui (cod OIV 202; UPOV 58; IBPRG 4.2.2.) se determină la maturitate, în funcție de produsul dintre lungimea și lățimea strugurelui. Lungimea reprezintă distanța de la punctul de inserție al primei ramificații de pe axul principal până în vârful strugurelui, iar lățimea se stabilește
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe lăstar (cod OIV 201; UPOV -; IBPRG 6.2.4.), reprezintă media strugurilor numărați de pe 10 lăstari. 8.2. Mărimea strugurelui (cod OIV 202; UPOV 58; IBPRG 4.2.2.) se determină la maturitate, în funcție de produsul dintre lungimea și lățimea strugurelui. Lungimea reprezintă distanța de la punctul de inserție al primei ramificații de pe axul principal până în vârful strugurelui, iar lățimea se stabilește în porțiunea cea mai lată a strugurelui. 8.3. Lungimea strugurelui (cod OIV 203; UPOV -; IBPRG 6.2.5.) se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lăstari. 8.2. Mărimea strugurelui (cod OIV 202; UPOV 58; IBPRG 4.2.2.) se determină la maturitate, în funcție de produsul dintre lungimea și lățimea strugurelui. Lungimea reprezintă distanța de la punctul de inserție al primei ramificații de pe axul principal până în vârful strugurelui, iar lățimea se stabilește în porțiunea cea mai lată a strugurelui. 8.3. Lungimea strugurelui (cod OIV 203; UPOV -; IBPRG 6.2.5.) se apreciază prin măsurători ale lungimii tuturor ciorchinilor de pe 10 lăstari fără a lua în calcul lungimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
4.2.2.) se determină la maturitate, în funcție de produsul dintre lungimea și lățimea strugurelui. Lungimea reprezintă distanța de la punctul de inserție al primei ramificații de pe axul principal până în vârful strugurelui, iar lățimea se stabilește în porțiunea cea mai lată a strugurelui. 8.3. Lungimea strugurelui (cod OIV 203; UPOV -; IBPRG 6.2.5.) se apreciază prin măsurători ale lungimii tuturor ciorchinilor de pe 10 lăstari fără a lua în calcul lungimea pețiolului a). 8.4. Compactitatea strugurelui (cod OIV 204; UPOV 59
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
determină la maturitate, în funcție de produsul dintre lungimea și lățimea strugurelui. Lungimea reprezintă distanța de la punctul de inserție al primei ramificații de pe axul principal până în vârful strugurelui, iar lățimea se stabilește în porțiunea cea mai lată a strugurelui. 8.3. Lungimea strugurelui (cod OIV 203; UPOV -; IBPRG 6.2.5.) se apreciază prin măsurători ale lungimii tuturor ciorchinilor de pe 10 lăstari fără a lua în calcul lungimea pețiolului a). 8.4. Compactitatea strugurelui (cod OIV 204; UPOV 59; IBPRG 6.2.6
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
porțiunea cea mai lată a strugurelui. 8.3. Lungimea strugurelui (cod OIV 203; UPOV -; IBPRG 6.2.5.) se apreciază prin măsurători ale lungimii tuturor ciorchinilor de pe 10 lăstari fără a lua în calcul lungimea pețiolului a). 8.4. Compactitatea strugurelui (cod OIV 204; UPOV 59; IBPRG 6.2.6.) este determinată de modul de așezarea boabelor pe ciorchine, de mărimea lor, lungimea pedicelelor . 8.5. Numărul de boabe pe ciorchine (cod OIV 205; UPOV -; IBPRG 6.2.7.). Se apreciază
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
15.). Se apreciază, de asemenea, la maturarea deplină a boabelor și poate fi nesuculentă sau suculentă. 9.14. Randamentul în must (cod OIV 233; UPOV -; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește la 100 de boabe din zona de mijloc a strugurelui, care se cântăresc, se zdrobesc și sunt presate pentru separarea mustului, după care se măsoară în mililitri. 9.15. Consistența pulpei (cod OIV 234; UPOV 72; IBPRG 6.2.17.). Este dată de rezistența pe care o opun boabele la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un număr de patru descriptori ampelografici, care pot înlesni recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează asupra a 100 de boabe maturate fiziologic, provenite de la 10 struguri de la care se analizează câte 10 boabe din zona mediană a strugurelui. Descriptorii, expresia caracterului și soiurile de referință sunt redate în tabelul 2.20. 10.1. Prezența semințelor în bob (cod OIV 241; UPOV 77; IBPRG 4.3.17.). Se apreciază prezența sau absența semințelor precum și gradul de dezvoltare a acestora
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ale soiurilor de viță de vie completează valoarea economică (comercială) a unui soi, mai ales a celor pentru struguri de masă și se apreciază prin șase descriptori tehnologici care se referă la procentul de legare a boabelor, masa medie a strugurelui și a bobului, producția de struguri la hectar, conținutul mustului în zaharuri și aciditate totală. În cazul vițelor portaltoi se apreciază producția de butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
stabilește la maturare prin numărarea boabelor legate, raportate la numărul total al florilor dintr-o inflorescență (%) și se determină la 14 zile de la înflorit la strugurii de pe 10 lăstari. Modul de interpretare este prezentat în tabelul 2.31. 2. Greutatea strugurelui (masa strugurelui) (cod OIV 502; UPOV -; IBPRG 6.2.25.). Se stabilește la maturare prin numărarea și cântărirea tuturor strugurilor de pe 10 lăstari, făcându-se o medie a valorilor obținute. 3. Greutatea bobului (masa bobului) (cod OIV 503; UPOV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
maturare prin numărarea boabelor legate, raportate la numărul total al florilor dintr-o inflorescență (%) și se determină la 14 zile de la înflorit la strugurii de pe 10 lăstari. Modul de interpretare este prezentat în tabelul 2.31. 2. Greutatea strugurelui (masa strugurelui) (cod OIV 502; UPOV -; IBPRG 6.2.25.). Se stabilește la maturare prin numărarea și cântărirea tuturor strugurilor de pe 10 lăstari, făcându-se o medie a valorilor obținute. 3. Greutatea bobului (masa bobului) (cod OIV 503; UPOV -; IBPRG 6
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
o medie a valorilor obținute. 3. Greutatea bobului (masa bobului) (cod OIV 503; UPOV -; IBPRG 6.2.26.), de asemenea, se apreciază la maturare, cântărind 100 de boabe provenite de la 10 struguri, câte 10 boabe din zona de mijloc a strugurelui. 4. Producția de struguri la hectar (cod OIV 504; UPOV -; IBPRG 6.2.27.) se determină în momentul recoltării soiului și se exprimă în kg/ha. Factorul de conversie din hL/ha la kg/ha este de 1,3. Ea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
perozitatea acestora. 1.1.1. Culoarea rozetei poate fi: verde, albă, gălbuie, roz sau violacee, cu diferite nuanțe. 1.1.2. Perozitatea rozetei. Starea de perozitate este dată de prezența perilor, forma acestora (lungi, scurți) și densitatea lor. 1.2. Strugurele. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească propune pentru strugure încă trei descriptori: forma, gradul de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau violacee, cu diferite nuanțe. 1.1.2. Perozitatea rozetei. Starea de perozitate este dată de prezența perilor, forma acestora (lungi, scurți) și densitatea lor. 1.2. Strugurele. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească propune pentru strugure încă trei descriptori: forma, gradul de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe 10 lăstari, iar în raport de lungimea ramificațiilor secundare ale rahisului, rezultă formele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
este dată de prezența perilor, forma acestora (lungi, scurți) și densitatea lor. 1.2. Strugurele. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească propune pentru strugure încă trei descriptori: forma, gradul de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe 10 lăstari, iar în raport de lungimea ramificațiilor secundare ale rahisului, rezultă formele de bază ale strugurilor (: cilindrică (Riesling italian), conică (Traminer roz), cilindo-conică (Fetească regală
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
forma acestora (lungi, scurți) și densitatea lor. 1.2. Strugurele. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească propune pentru strugure încă trei descriptori: forma, gradul de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe 10 lăstari, iar în raport de lungimea ramificațiilor secundare ale rahisului, rezultă formele de bază ale strugurilor (: cilindrică (Riesling italian), conică (Traminer roz), cilindo-conică (Fetească regală). 1.2.2. Gradul de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]