538 matches
-
de echipare turiști - complex, sezonalitate: vară - deschis, iarnă - închis", iar coloana "Valoarea de inventar" va avea următorul cuprins: "2400 lei"; - la poziția nr. 193, coloana "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "Strunga Dracului - ocolirea Vf. Dracului-Strunga Doamnei - bifurcația de sub Strunga Doamnei, lungime - 1,5 km, durată - 0/45 h, semn marcaj = bandă galbenă, grad de dificultate - greu, nivel de echipare turiști- complex, sezonalitate: vară - deschis, iarnă - închis", iar coloana "Valoarea de inventar" va avea următorul cuprins: "1200 lei"; - la poziția
HOTĂRÂRE nr. 884 din 14 noiembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 978/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sibiu, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258607_a_259936]
-
FRUMUȘICA - S.A. AXINTELE 391. HORTICONS - S.A. FETEȘTI 392. IALPESCO - S.A. SLOBOZIA 393. LEGUROM - S.A. URZICENI 394. ORIZICOLA - S.A. GIURGENI 395. VITIPOMICOLA - S.A. FETEȘTI Județul Iași 396. ACVARES - S.A. IAȘI 397. AGRICOLA MIROSLAVA - S.A. 398. AGRICOLA TÂRGU FRUMOS - S.A. 399. AGROCOM STRUNGA - S.A. 400. AGROFRUCT - S.A. VLĂDENI 401. AGROINDUSTRIALA BUCIUM - S.A. 402. AGROINDUSTRIALA - S.A. HOLBOCA 403. AGROMIXT- S.A. REDIU 404. COTNARI - S.A. 405. IAȘI NORD - S.A. 406. PESCARIS - S.A. IAȘI 407. PODGORIA COPOU - S.A. 408. SELEFER IAȘI - S.A. 409. VINIFRUCT COPOU - S.A.
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259881_a_261210]
-
3. JUDECĂTORIA PAȘCANI cu sediul în orașul Pașcani ORAȘE 1. Pașcani 2. Tîrgu Frumos COMUNE 1. Alexandru I. Cuza 13. Moțca 2. Bălțați 14. Oțeleni 3. Brăești 15. Ruginoasa 4. Butea 16. Sirețel 5. Cristești 17. Stolniceni-Prăjescu 6. Hălăucești 18. Strunga 7. Heleșteni 19. Tătăruși 8. Lespezi 20. Tîrgu Frumos 9. Lungani 21. Todirești 10. Mircești 22. Valea Seacă 11. Miroslovești 23. Vînători 12. Mogoșești-Siret 4. JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI cu sediul în comuna Răducăneni COMUNE 1. Ciortești 6. Gorban 2. Comarna 7
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]
-
cuprins: "1920", coloana 5 va avea următorul cuprins: "491954,62", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 299, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Strunga Mieilor", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1942", coloana 5 va avea următorul cuprins: "589175,54", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 300, coloana
HOTĂRÂRE nr. 150 din 10 aprilie 2013 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
3. JUDECĂTORIA PAȘCANI cu sediul în orașul Pașcani ORAȘE 1. Pașcani 2. Tîrgu Frumos COMUNE 1. Alexandru I. Cuza 13. Moțca 2. Bălțați 14. Oțeleni 3. Brăești 15. Ruginoasa 4. Butea 16. Sirețel 5. Cristești 17. Stolniceni-Prăjescu 6. Hălăucești 18. Strunga 7. Heleșteni 19. Tătăruși 8. Lespezi 20. Tîrgu Frumos 9. Lungani 21. Todirești 10. Mircești 22. Valea Seacă 11. Miroslovești 23. Vînători 12. Mogoșești-Siret 4. JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI cu sediul în comuna Răducăneni COMUNE 1. Ciortești 6. Gorban 2. Comarna 7
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
FRUMUȘICA - S.A. AXINTELE 391. HORTICONS - S.A. FETEȘTI 392. IALPESCO - S.A. SLOBOZIA 393. LEGUROM - S.A. URZICENI 394. ORIZICOLA - S.A. GIURGENI 395. VITIPOMICOLA - S.A. FETEȘTI Județul Iași 396. ACVARES - S.A. IAȘI 397. AGRICOLA MIROSLAVA - S.A. 398. AGRICOLA TÂRGU FRUMOS - S.A. 399. AGROCOM STRUNGA - S.A. 400. AGROFRUCT - S.A. VLĂDENI 401. AGROINDUSTRIALA BUCIUM - S.A. 402. AGROINDUSTRIALA - S.A. HOLBOCA 403. AGROMIXT- S.A. REDIU 404. COTNARI - S.A. 405. IAȘI NORD - S.A. 406. PESCARIS - S.A. IAȘI 407. PODGORIA COPOU - S.A. 408. SELEFER IAȘI - S.A. 409. VINIFRUCT COPOU - S.A.
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
Frumușica, satul Rădeni Botoșani Cucuteni (în punctul "Dealul Boia") b)4. Așezare neolitică de Orașul Hârșova Constanța tip tell b)5. Așezare eponimă a Comuna Cucuteni, satul Băiceni Iași culturii Cucuteni (în punctul "Dâmbu Morii") b)6. Așezare - cultura Comuna Strunga, satul Hăbășești Iași Cucuteni (în punctul "La Siliște") b)7. Așezare - cultura Comuna Bodești, satul Bodeștii de Jos Neamț Cucuteni (în punctul "Cetățuia Frumușica") b)8. Așezare - cultura Comuna Bârgăuani, satul Ghelăiești Neamț Cucuteni (în punctul "Dealul Nedeea") b)9
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
de Mori, Ribița, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria-Orlea, Teliucu Inferior, Toplița, Unirea, Vața de Jos, Vețel. IALOMIȚA Comune Giurgeni. IAȘI Municipii Iași, Pașcani Orașe Hârlău, Târgu Frumos Comune Bârnova, Ciurea, Cotnari, Cucuteni, Deleni, Dobrovăț, Dumești, Heleșteni, Lețcani, Miroslava, Miroslovești, Ruginoasa, Strunga. ILFOV Comune Mogoșoaia, Snagov. MARAMUREȘ Municipii Baia Mare, Sighetu Marmației Orașe Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Târgu Lăpuș, Vișeu de Sus Comune Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Cernești, Copalnic-Mănăștur, Cupșeni, Desești, Dumbrăvița, Giulești, Groși, Ieud, Lăpuș, Mireșu Mare, Ocna Șugatag, Poienile
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
3. JUDECĂTORIA PAȘCANI cu sediul în orașul Pașcani ORAȘE 1. Pașcani 2. Tîrgu Frumos COMUNE 1. Alexandru I. Cuza 13. Moțca 2. Bălțați 14. Oțeleni 3. Brăești 15. Ruginoasa 4. Butea 16. Sirețel 5. Cristești 17. Stolniceni-Prăjescu 6. Hălăucești 18. Strunga 7. Heleșteni 19. Tătăruși 8. Lespezi 20. Tîrgu Frumos 9. Lungani 21. Todirești 10. Mircești 22. Valea Seacă 11. Miroslovești 23. Vînători 12. Mogoșești-Siret 4. JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI cu sediul în comuna Răducăneni COMUNE 1. Ciortești 6. Gorban 2. Comarna 7
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
fost transferată raionului Român din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași) și și-a schimbat în timp numele în "Alexandru I. Cuza". În 1968, comuna a trecut la județul Iași, satele Cucova și Fărcășeni trecând la comună Strunga. Noua obiective din comuna Alexandru I. Cuza sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din punctul „la Movila” (la 2 km vest de satul Alexandru I.
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
maghiară "Acélfalva") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Hândrești și Oțeleni (reședința). Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Neamț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ280, care o leagă spre nord de Strunga (unde se termină în DN28) și spre sud-est în județul Neamț de Bâra, Stănița, înapoi în județul Iași la Dagâța și mai departe în județul Vaslui la Băcești (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
Strunga (în maghiară "Sztrunga") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii, Hăbășești și Strunga (reședința). Comuna se află în vestul județului, la sud-vest de orașul Târgu Frumos. Este străbătută de
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Strunga (în maghiară "Sztrunga") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii, Hăbășești și Strunga (reședința). Comuna se află în vestul județului, la sud-vest de orașul Târgu Frumos. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. Lângă Hăbășești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ280, care duce spre sud la Oțeleni
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
de umiditate. Pe versanții cu expoziție nordică se întîlnește un microclimat mai rece și cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o temperatura medie anuală mai scăzută și sînt afectate de vînturi puternice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinul mijlociu al Siretului (partea de sud-est). Alimentarea apelor curgătoare se face atît din apa provenită din scurgerea de pe suprafața teritoriului în timpul ploilor și topirii zăpezilor, cît și din pînzele freatice
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
mare instabilitate a regimului nivelelor și debitelor. Maximul de scurgere este la topirea zăpezilor și în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă în anii secetoși. Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă variații importante. În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
lacoviști. Au debit relativ bogat și mineralizare diferită. Conform evidenței cadastrale, în comună există 38 ha luciu de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ale acestora. Comuna Strunga are un perimetru
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ale acestora. Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ale acestora. Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au trecut în posesia a 248 persoane 146 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Podu Iloaiei. Conform recensământului
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au trecut în posesia a 248 persoane 146 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Podu Iloaiei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Strunga se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,13%). Pentru 4,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
28%). Pentru 4,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din satele Brătulești, Crivești, Fedeleșeni, Găureaua, Hăbășești, Movileni și Strunga, având în total 2007 locuitori. În comună existau o școală mixtă, patru biserici și o stațiune balneară. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2556 de locuitori în aceeași alcătuire. În 1950, comuna a fost transferată raionului
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
aceeași alcătuire. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. Satul Găureaua a primit în 1964 denumirea de "Gura Văii". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. În comuna Strunga se află situl arheologic de interes național de „la Siliște” la 200 m sud de satul Hăbășești, sit ce cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și Epoca Medievală (secolele al XV
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
afinele culese. După cântărire fiecare culegător primea cîte-o pâine mică și o bucățică de slănină extrem de sărată , a căror valoare era reținută ulterior din banii câștigați. Pentru a se evita certurile , la Centru de colectare, deseori se monta așa zisă "strunga", adică un culoar îngust , mărginit lateral de porți din lemn , pentru a se respectă ordinea la predarea afinelor. După încasarea banilor, la ieșire , la lumina palida a unei lumnări te așteptau femei cu desagi plini de legume și fructe din
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
sud-vest de Sagna și Roman și spre nord-est de Boghicea și mai departe în județul Iași de Sinești și Popești. Acest drum se intersectează la Bâra cu șoseaua județeană DJ280, care duce spre nord în județul Iași la Oțeleni și Strunga (unde se termină în DN28) și spre sud-est la Stănița și mai departe în județul Iași la Dagâța și în județul Vaslui la Băcești (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bâra se ridică la
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
și la umbra căruia poposeau. În cadrul localității se remarcă o vastă toponimie de origine autohtonă geto dacă, latină, precum și de proveniență slavă:7 Printre toponimele și microtoponimele, în localitate avem : - termeni de proveniență autohtonă: Mureșul de la Maris, Pârâu, Cătun, Stână, Strungă, Bradu, Vatră. - termeni de origine latină: Sat, Neagra, Seștima, Văcărie, Puntea Rogoazei, Fântânel, Arsa, Pârâul Arsița. - termeni compuși de origine autohtonă și latină: Pârâul Ursului; - termeni proveniți de la popoarele slave: Izvorașul, Poiana Drăgusului, Pârlituri. Cele mai numeroase toponime și microtoponime
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
specifice de dezvoltare ale satului Livadia. În Livadia, oile erau îngrijite ( oierit ) în turme mari de obicei pe grupuri familiare, fiind păstorite de membrii familiei. Pe timpul verii oile erau ținute noaptea în ,staule”, locuri îngrădite, prevăzute cu o zonă specială (strungă) unde dimineața și seara se făcea mulgerea acestora. Aceste staule se mutau din timp în timp pe fânețele din jurul satului pentru a ,gunoii” (îngrășa) locurile respective. În timpul iernii oile erau adăpostite de asemenea în staule, așezate în grădinile caselor, unde
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]