4,448 matches
-
facultăți din profilul meu Încă din anul III de studenție. Căuta un profesor care s-o ajute la o lucrare. În momentul În care am Început să discutăm și să vedem materialele, am constatat că nu aveam la Îndemână nimic: studenta nu știa care sunt părțile unei compuneri (deci a unei lucrări), nu știa ce trebuia să cuprindă: introducerea, tema, subiectul, concluziile. Iar la Îndemână avea doar 4-5 foi xerox cu un mic fragment dintr-o operă a unui scriitor. Și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
urechile unor intelectuali cu simțul măsurii, ecouri mult mai ample decât cele scontate. Astfel, un critic fin și atent a înțeles că este vorba nici mai mult nici mai puțin decât de „transcrierea fără ghilimele a unor fraze“. O fostă studentă a Profesorului a rămas convinsă că se discută despre „o întreagă carte folosită ca materie pentru un curs“. Și asta în ciuda faptului că Mihai Șora, fost student și el, atrăgea atenția în ce cheie trebuie solfegiată aria „plagiatului“: nu era
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cum a decurs viața mea sub Semnul și Acoperământul Maicii noastre Maria, Steaua mea călăuzitoare, care mi-a fost izvor al fericirii și sprijin de neclintit la necaz și nevoie. A început în studenție. Aveam 20 de ani. Eram o studentă bună, nu studiam ce dorisem, dar, interesant, și acest alt domeniu îmi plăcea. Eram o fată obișnuită: dansam și cântam cu plăcere, citeam cărți și vedeam filme, mă plimbam cu prietenii și colegii, eram un bun camarad (sunt și acum
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
lipseam de la reuniuni și ceaiuri; lucru foarte important pentru orice om - tânăr sau bătrân. Râdeți?... Voi, cei tineri, să nu râdeți, pentru că toți avem nevoie de oameni, de muzică, de voie bună, de mișcare ! Fiecare, după posibilități ! Bun! și această studentă plină de viață și de energie, adoarme într-o noapte, ca oricare alta, în patul ei de cămin studențesc, la fel ca în fiecare seară. Dar noaptea aceea n-a mai fost la fel ca oricare altă noapte. și nu
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ca sigur, amintiri de sfârșit de an școlar, din copilăria prietenei mele. Deși cu puține rafturi, biblioteca m-a impresionat. Multe cărți, unele dintre ele, în ediții foarte vechi. Toate așezate într-o ordine desăvârșită. Mi-o închipuiam copilă, apoi studentă, refugiindu-se aici, citind sau scriind câte ceva. Totul respira prezența ei acolo, de la fotografia veche, până la culoarea ce domina camera în mici detalii de design. Albastru. Pe unde o fi umblând prietena mea? Pierzându-mă în universul copilăriei ei, nu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
scumpă ființă din viața mea, de relația excelentă pe care o avea cu el. - Și totuși, din câte știu eu, v-ați despărțit până la urmă. Și oficial. - E adevărat. Dar asta s-a întâmplat mult mai târziu, când Eva ajunsese studentă. Înțelegea altfel faptul că uneori e mai bine ca drumurile oamenilor să se despartă, decât să treneze în situații incerte. Am păstrat însă relații amiabile cu tatăl ei, n-am făcut parte din categoria celor care nu vor să mai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de monumente dar majoritatea au rămas la nivel de proiect, din motive financiare. Dintre lucrările cu tema istorică amintesc: Lupta de la Podul Înalt , 1907
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 111 109 Împreună cu mama și mătușa la Cernăuți La Școală primară Rădăuți (planul ÎI centru) LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 112 110 Lucretia Filioreanu studentă la București LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 113 111 Atelierul de la Academia Mihăileană. Pregătirea lucrărilor pentru Zilele Iașului Sculptorii Vasile Condurache, Dumitru Căileanu, Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
15 august 2013 Azuga Postfață Eminentă profesoară de limba și literatura română, Maria Pavnotescu scria, în studenție, poezii. Deprinderea aceasta o avea, de fapt, din școala primară. În liceu publicase versuri, în Scrisul bănățean, sub numele de Maria Trifu. Ca studentă la Facultatea de filologie a Universității București, debutează la Contemporanul sub numele de Maria Octavian și colaborează la revistele: Luceafărul, Steaua, Tribuna, Gazeta literară, România literară. În 1960, debutează editorial, cu Poezii, semnat Maria Octavian, căruia aveau să-i urmeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de monumente dar majoritatea au rămas la nivel de proiect, din motive financiare. Dintre lucrările cu tema istorică amintesc: Lupta de la Podul Înalt , 1907
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 111 109 Împreună cu mama și mătușa la Cernăuți La Școală primară Rădăuți (planul ÎI centru) LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 112 110 Lucretia Filioreanu studentă la București LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 113 111 Atelierul de la Academia Mihăileană. Pregătirea lucrărilor pentru Zilele Iașului Sculptorii Vasile Condurache, Dumitru Căileanu, Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
străinătate, ci avea crize de inimă graveădin această pricină, neîndoios), tata era gânditor. Eram foarte matură la învățătură, dar în traiul cotidian eram o timidă, incapabilă de a mă descurca în lucrurile practice. Pe drept, nu mă putea cineva concepe studentă la Paris, în acea babilonie, în acel haos...Aici, la București, tata avea unele referințe de camaraderii intime și nu vrea pentru gâsculița lui albă, ce eram, în acest sens, nu vrea acest mediu studențesc. Eu însă adoram învățătura și
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și rădăcini crescute, castaniu cuminte. De femeie frumoasă, un pic sărită de patruzeci, pe care n-o așteaptă nimeni acasă. De ado lescentă cu gărgăuni și colecție de reviste mâzgălite cu pixul, care fură bani din geanta maică-sii. De studentă nesărată, dar promițătoare, cu bluza închisă până-n gât și sâni absolut desăvârșiți, care iese de la examen, o ia pe Magheru, cu mintea aiurea, mușcă dintr un pateu cu ciuperci (sau cu brânză, vrei cu brânză?) și, în timp ce-și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Are ceva de medic, aplecat pe microscopul lui. Nas lipit de laptop. Niciodată nu m-aș fi gândit că editorul lui Alex e un tip cu cravată. Unul cu moacă de om serios... Omulcucravată. — Fata care a găsit folderul e studentă la Franceză, la Univer sitate. Masterandă, de fapt. E studenta unui coleg al nostru. Vlad Calotă, nu știu dacă ați auzit de el... — Mă tem că nu... — Profesor la Franceză... A colaborat cu noi pentru niște ghiduri, le știți sigur
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de laptop. Niciodată nu m-aș fi gândit că editorul lui Alex e un tip cu cravată. Unul cu moacă de om serios... Omulcucravată. — Fata care a găsit folderul e studentă la Franceză, la Univer sitate. Masterandă, de fapt. E studenta unui coleg al nostru. Vlad Calotă, nu știu dacă ați auzit de el... — Mă tem că nu... — Profesor la Franceză... A colaborat cu noi pentru niște ghiduri, le știți sigur, astea cu toate capitalele lumii în istoria literaturii universale, care
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care e menționată, și dau și fragmente... le știți... le scoatem noi sub licență Hachette. Le-ați văzut sigur... — Da, se poate. — Înțeleg că fata e-n regulă, cel puțin Calotă așa zice, adică nu-i vreo mitomană... E chiar studenta lui... adică o știe bine, vreau să spun. — Da. Aveți idee cum a dat de mine? — Nu, sincer, nu. Oricum, nu prin noi. La noi ați venit dumneavoastră cu documentul. ... — La Poliție ați fost? — Da. Nu cred că au fost
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
orgoliul lui dintr-o dată timorat de ideea unui ridicol la care nu se mai gândise niciodată până atunci. Când nu erau împreună, petrecea ore încercând să-i recompună trăsăturile, gesturile, ticurile verbale, nuditatea, anecdotica, biografia, accentul, poza de pe legitimația de studentă, gustul, parfumul, culoarea părului, atingerea, felul în care ținea creionul în mână, hașura, zâm betul, linia sprâncenelor și degetele de la picioare. Nu reușea niciodată. Să-ți spun câte ceva despre mine. Am, întotdeauna, mâna dreaptă mai rece decât cea stângă, indiferent
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pe degete. E Léa lui Alexandre! Fata cu păr roșu și accent estic! Un ușor accent estic - ea e Lea/Léa/Delia Hriavu, mătușa fantastică, hoașca havishamică, iubita enigmatică, dotată cu abilități botanice peste medie, femeia imposibil de ținut minte, studenta pariziană, stăpâna casei din Intrarea Vâlcului, fata din poză, în rochia pastel! Ești mulțumit de tine. Ai ghicit ce vrea să facă autorul. E timpul să te ovaționăm. „Vezi piatra asta?“ îmi spunea Lea când eram mic și rămâneam, ca
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
parfum. În exact același loc. Un trup de mireasmă sumețit spre ea din răcoarea unei săli de piatră. Douăsprezece zile mai târziu, don Álvaro De La Mota, directorul Consiliului de Conducere al Arhivei, a primit o ce rere iscălită de o studentă de la Paris care voia neapărat să studieze îndeaproape o cărticică mare cât palma, de care directorul nu auzise niciodată, a unui anonim de secol IX. Au urmat telefoane de la Sorbona și chiar și o intervenție directă din partea șefului Institutului de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Prin presă zburaseră, dintr-o foaie de ziar într-alta, acuzații cum că ar fi favorizat anumite firme și că ar fi existat, chipurile, legături de sânge între don Álvaro și câștigătorii licitațiilor. Hotărât lucru, nu-i trebuiau alte plictiseli. Studenta nu cedă însă și ceru o audiență personală. Enervat, don Álvaro era pregătit să se burzuluiască la ea și s-o ușuiască de-a binelea. Cine se credea, în fond, această domnișoară? Auzi, permis special de studiu la Archivo de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
orice scrisoare. Înainte să fi predat ultimul articol. Înainte să fi apucat s-o anunțe că, până să se întoarcă la Sevilla, mai avea de făcut un drum la Barcelona, urmat de încă unul, tocmai la Fez. Citise povestea cu studenta botanistă și manuscrisul unui anonim arab de secol VIII (sau IX?) de la Archivo de Indias. Despre cum făcuse municipalitatea săpături pentru că ea, studenta, găsise acolo, în schițele de plante rare, cu rădăcini și corole și tentacule și clorofilă împletită în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
avea de făcut un drum la Barcelona, urmat de încă unul, tocmai la Fez. Citise povestea cu studenta botanistă și manuscrisul unui anonim arab de secol VIII (sau IX?) de la Archivo de Indias. Despre cum făcuse municipalitatea săpături pentru că ea, studenta, găsise acolo, în schițele de plante rare, cu rădăcini și corole și tentacule și clorofilă împletită în caligrafie arabă alunecoasă ca o iederă otrăvitoare o hartă, ceva, niște apeducte, niște ca verne care, odată dezgropate, se dovediseră a fi un
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nicăieri! Zice că nu vrea să mai învețe. GETA: Eu o înțeleg perfect. EDUARD (oftează): Și eu. Sonia intră mai liniștită, dar tot smiorcăindu-se puțin. Cei trei o privesc cu jale. Bunica se duce s-o sărute compătimitor. BUNICA: Studenta bunicii! Cît ai slăbit de cînd înveți! (Mamei) N-o mai lăsa, dragă, să se obosească atît cu facultatea. EDUARD: Las-o că nici n-a început. SONIA (Bunicii): Despre ce vorbești, bunico? Eu și facultate! BUNICA: Asta cam așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nepoții cresc, neștiind dacă nu vor fi dați afară din școala, cu o fată dată afară din învățământ, cu alta care mănâncă de la cantină săracilor, cu alta departe, cu un ginere mort și care a lăsat în urmă o fată studentă în anul I și un băiat în clasa a IV-a? Totuși, nu își pierduse speranța și îmi spunea că trebuie să învăț, să muncesc, dar să nu spun cine sunt ei și ce sunt eu, asta să fie secretul
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
înainte, de aceea tehnicii erau separați de politici, fiind coordonați la vârf de CC. EL: Totuși să știi că nu era crailâc, au fost și căsătorii. O fată care a terminat studii superioare și nu s-a măritat cât era studentă, greu o mai putea face. Căci unde era repartizata, toți bărbații care erau ceva erau deja însurați, ba aveau și copii. Mai era câte unul, dar nu puteai ști dacă nu are vreun viciu ascuns. La vremea mea, la terminarea
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]