36,705 matches
-
Universitatea din Leipzig (care se pregătește să-și celebreze 600 de ani de existență în 2009) are o tradiție bine consolidată în cercetări est- și central-europene. O cauză este precis de găsit în faptul că numeroși estici au venit să studieze în Leipzig, în domeniul artistic cel puțin în ultimele două secole. (Oricum, aflu că s-a înființat recent în cadrul Universității Leipzig un Institut de Studii moldovene!) Institutul de Muzicologie (parte a Facultății pentru Istorie, Arte și Orientalistică) nu face excepție
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
a abundenței de nume necunoscute pentru auditorul care nu a avut alt material complementar pe care să-l consulte) au parcurs date despre școlile componistice de la Kiev, Odessa, Harkiv. Altele două, mai clare și mai elocvente (autoarele, mamă și fiică, studiaseră în Germania) s-au îndreptat spre muzica din Galiția sau spre modernitatea genurilor muzicii ușoare în Ucraina. N-au lipsit o evocare a figurii romantic-paternale a lui Mihail Lisenko, o expunere despre muzica folclorică (asezonată cu destule nuanțe tradiționalist-naționaliste) sau
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
uneori sunt luați în serios, pînă cînd raționamentul cercetării lor se vădește tras de păr. Reiese clar din rîndurile de mai sus că sunt adepta unui simț al măsurii în domeniul conexiunilor bazate pe simboluri. Ba chiar, pe vremea cînd studiam instituționalizat, priveam cu condescendență sinapșiștii (nu mi-a trecut încă). Mi-a trecut uneori prin cap faptul că o făceam și dintr-o oarecare inhibiție. Pe de altă parte, și descoperirea unui simț al măsurii, găsirea unei ocale potrivite implică
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
mă condamna regimul comunist. Mă numărasem, totuși, printre privilegiații care putuseră ieși din țară în cîteva rînduri, în calitate de director general al teatrelor, apoi al Studioului de Filme Artistice. Aceste plecări nu făcuseră însă decît să-mi exacerbeze dorința de a studia într-o mare bibliotecă, de a răsfoi reviste de specialitate, de a lua parte la colocvii ori congrese. Contactul nemijlocit cu librăriile și bibliotecile Apusului mă umiliseră: fusesem un bun student, devenisem cadru didactic, dar informația mea teoretică se blocase
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
erau considerați "inteligenți". Este un sistem care mă uimește și astăzi prin faptul că este mai puțin egalitar și axat pe "etica muncii" decît cel din școlile vestice. Pe de altă parte, sistemul educațional încuraja ideea că reușește cel care studiază, ori studiul înseamnă în primul rînd muncă. Cum credeți că ar fi arătat profesionista Monica Heintz dacă-și continua studiile în România? Ar fi fost pregătită pentru o asemenea cercetare? Nu cred. Oricum în 1993 nu aș fi putut urma
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
subiectiv confesiv prin excelență (ceea ce nu e deloc un pleonasm, întrucât confesiunea emană atât de opțiunea pentru impresionism, cât și din necesitatea de a-și fonda convingerile estetice pe o anumită disponibilitate psihologică, particulară, deci irepetabilă). E. Lovinescu s-a studiat pe sine cu extraordinară minuție, ilustrând ca nimeni altul (între criticii români) virtutea autocunoașterii. S-a supravegheat moral, și-a problematizat alegerile de stil (trecerea de la un conservatorism lingvistic la o neologizare mai îndrăzneață a limbajului critic), a detașat etape
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
care le-au încorporat doar... geniile. Documentarea făcută de poet este de tot respectul, mai cu seamă că se încorporează printr-un limbaj distributiv vizând poeți, pictori, muzicieni, compozitori, sculptori. Adică, arte vizuale și arte scripturale! Altfel spus, Virgil Dumitrescu studiază portrete, tabieturi, ecouri în posteritate și că într-un puzzle de expoziție propune variante de limbaj adecvate sași poată înrăma fiecare dintre noile gânduri durabile, în consens sau în replică. Până aici, poemele (și nu poeziile!) de o stringenta modernitate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în care ne-a arătat că sunt domenii de investigație intelectuală care au o functie vitală în organizarea înțelegerii umane, în corespondență cu trei idealuri sau „idei regulatoare”. Aceste domenii și ideile lor corespondențe, le-a numit: 1) ontologia, care studiază Ființă, 2) psihologia, care studiază sinele și 3) teologia, care-l studiază pe Dumnezeu. Acum să nu credeți că autorul amintit sau noi, cu aproape cu 300 de ani mai deștepți decât el, putem formulă domeniile anterioare într-o structură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că sunt domenii de investigație intelectuală care au o functie vitală în organizarea înțelegerii umane, în corespondență cu trei idealuri sau „idei regulatoare”. Aceste domenii și ideile lor corespondențe, le-a numit: 1) ontologia, care studiază Ființă, 2) psihologia, care studiază sinele și 3) teologia, care-l studiază pe Dumnezeu. Acum să nu credeți că autorul amintit sau noi, cu aproape cu 300 de ani mai deștepți decât el, putem formulă domeniile anterioare într-o structură ermetica. Mie personal mi-ar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au o functie vitală în organizarea înțelegerii umane, în corespondență cu trei idealuri sau „idei regulatoare”. Aceste domenii și ideile lor corespondențe, le-a numit: 1) ontologia, care studiază Ființă, 2) psihologia, care studiază sinele și 3) teologia, care-l studiază pe Dumnezeu. Acum să nu credeți că autorul amintit sau noi, cu aproape cu 300 de ani mai deștepți decât el, putem formulă domeniile anterioare într-o structură ermetica. Mie personal mi-ar fi chiar frică. Nu de alta, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai are?!), sau: “nu poți fi comunist (n.n.: azi, globalist!) /adevărat/nu poți îndeplini sarcini bune/de răspundere/-fără a învăța (n.n.: azi, după manualele alternative, care-ți distrug discernământul și identitatea multimilenara!)/-fără a studia (n.n.: ieri, cât de intangibilă era Armata Sovietică, binecuvântata de “țării Kremlinului” azi, cât de deștept și invincibil e americanul, binecuvântat să crăpe, din ordinul Casei Albe și a... petroliștilor și negustorilor de armament!)... cf. Tov (1), p. 10. ...Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o dată sau cel mult de două sau de trei ori ! (Va urma) L-am cunoscut pe firul invizibil, dar mai ales prin cărțile sale, trimise din Germania sau America, cărți de înțelepciune, cărți ne-mincinoase, cărți trăite. Originar din Brașov, studiase medicină militară și psihologia la Cluj, apoi a profesat ca medic în clinica prof. Goia. A fost medic șef la Sibiu. Din motive politice (era descendent dintr-o familie de baroni înnobilați), s-a refugiat în Germania, unde a profesat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
forma energiilor Sale divine, și nu o sesizare a naturii Sale incognoscibile. Se vede un nou mod de cunoaștere ce depășește opoziția subiect-obiect. Teognosia devine trăirea acestei prezențe divine<footnote R. Leys, „La théologie spirituelle de Grégoire de Nysse”, în Studia Patristica, vol. II, Akademie Verlag, Berlin, 1957, p. 497. footnote>. Paradoxal, cu cât Dumnezeu e mai prezent, cu atât mai mult se ascunde. Dumnezeu - așa cum arată omiliile la Cântarea Cântărilor - se ascunde prin natura Sa celui ce-L caută și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
un vehicul al Cuvântului, permițând Cuvântului însuși să vorbească prin cuvintele și acțiunile persoanei în cauză; de aici, termenul „logo-phasis”, vorbirea Cuvântului<footnote Această temă a fost dezvoltată judicios de Martin Laird, în „Apophasis și logophasis in Gregory of Nisa”, Studia Patristica, 37, 2001, p. 126-132. footnote>. În această instanță, mireasa aflată la zenitul înălțării apofatice, în care a renunțat la concepte, imagini și orice mod de cunoaștere, afișează, paradoxal, un discurs transformat. Această transformare nu este percepută în ceea ce are
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
vedea, pentru mistica Sfântului Grigorie, A. Louth, The origins of the Christian mystical tradition. From Plato to Denys, Oxford, 1981, p. 80-97, B. E. Daley, „«Bright darkness» and Christian transformation: Gregory of Nyssa on the dynamics of mystical union”, în Studia Philonica, Annual, 8, 1996, p. 83-98. footnote>. Învățatul francez Jean Daniélou consideră acest proces al năzuinței sau ἐπέκτασις ca o caracteristică maximă a teologiei mistice a Sfântului Grigorie<footnote A se vedea monografia sa, Platonisme et Théologie mystique. Essai sur
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
se vedea, pentru mistica Sfântului Grigorie, A. Louth, The Origins of the Christian Mystical Tradition, Oxford University Press, Oxford, 1984, p. 80-97, B. E. Daley, „«Bright darkness» and Christian transformation: Gregory of Nyssa on the dynamics of mystical union”, în Studia Philonica, Annual, 8, 1996, p. 83-98; cf. Albert-Kees Geljon, „Divine infinity in Gregory of Nyssa and Philo of Alexandria”, în Vigiliae Christianae, Vol. 59, Nr. 2, 2005, p. 162. footnote>. În De vita Moysis, Dumnezeu îi vorbește lui Moise, simbolul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de a se uni cu El complet. Întrebarea este cum se poate interpreta și evalua insistența Sfântului Grigorie pe ideea că Dumnezeu rămâne etern dincolo de suflet<footnote Kathryn Rombs, „Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”, în Studia Patristica, vol. 37, Peeters, Leuven, 2001, p. 288-289. footnote>. Această „constantă creștere în perfecțiune” nu are nimic de-a face cu dorința de a te simți frustrat sau necorespunzător (dată fiind o pregătire corespunzătoare) în descoperirea și comunicarea cu Dumnezeu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
aceea că sufletul rămâne oarecum nesatisfăcut pe deplin și neîmplinit: după cum scrie Sfântul Grigorie, sufletului „nu i se acordă niciodată deplina satisfacție”<footnote Comm. Cant. 43; cf. Kathryn Rombs, „Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”, în Studia Patristica, vol. 37, Peeters, Leuven, 2001, p. 292. footnote>. Acest aspect al doctrinei Sfântului Grigorie l-a făcut pe Hans Urs von Balthasar să se întrebe dacă această doctrină nu se aseamănă uneia a „eternei frustrări”. De aceea, chiar când
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și programa. Profesorul să-l ia pe băiat nu de urechi, ci de bărbie, să-l privească cu prietenie neprefăcută în ochi, și să vorbească cu el de toate năzbâtiile copilăriei și ale adolescenței. Să râdă mult; așa cum vroia Pliniu: studia hilaritate proveniunt... Iar în locul atîtor vechituri răsuflate, poruncite de programă, să discute pe șleau cu școlarul valoarea ori nevaloarea cutărui text interzis." Însă înnoiri nu se pot face cu acei - mulți? puțini? - profesori plămădiți dintr-un material de duzină, trădîndu-și
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
în același timp, șoptește o alta. Secundă sau nu. Ca măștile lui Sturmer din foaier. Ca măștile pe care le purtăm cu toții. Tensiunea spectacolului vine și din această asumare a lui Winnie. Din arta cu care Magda Stief și-a studiat acest rol, din arta cu care știe să-l facă. Pentru că Winnie se face pe scenă, la vedere, sub ochii noștri, creînd senzația că este pentru prima dată cînd faci cunoștință cu personajul lui Beckett. Chiar așa și este, în
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
contrastul cu un limbaj politic normal și cu genul parlamentar al declarației atinge nivelul maxim. Prezența în parlament a acestui discurs manierist pare să indice faptul că stilul pamfletului metaforizant se bucură în continuare de prestigiu local. În măsura în care vor fi studiate, în perspectivă comparativă, strategiile discursive și valorile implicite din discursurile rostite în diferite parlamente ale Europei, se va constata probabil că societatea românească prețuiește în continuare expresivitatea artistică, literatura, ficțiunea, pitorescul limbajului; păcat doar că aceste nobile preferințe conduc la
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
ceea ce știe ca teoretician în basme scurte - un fel de pilule ironice și în același timp melancolice. Autor al unei ,Istorii a literaturii germane de la origini până în prezent" (Geschichte der deutschen Literatur. Von den Anfängen bis zur Gegenwart, Klett, Stuttgart) studiată la toate universitățile lumii și de numeroase ori reeditată, al unor monografii precum ,Cultul copilăriei și iraționalismul în literatură de la 1900" (Kindheitskult und Irationlismus in der Literatur um 1900, Wilhelm Fink, München 1980) sau al unor studii despre iluminism, romantism
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
poartă mare, Dar mică omului îi pare. Stau toți tăcuți, ascunși în casă, Pe poartă nu-ndrăznesc să iasă. (Johann Wolfgang Goethe) Bărbații aleargă după fericire, femeile o așteaptă. Așa se face istoria. (Arthur Schopenhauer) De când sunt pe lume am studiat fericirea, și de atâta studiu am devenit melancolic de tot. (Johann Nestroy) Cei mai proști țărani au vacile cele mai fericite. (Jeremias Gotthelf) Dacă tot nu pot fi fericit, măcar să mor frumos. (Edmond Rostand) De-a-lungul vieții, oamenii trăiesc următoarea experiență
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
devine Cuțit, securea, Secure, căucul, Căuc ș.a.m.d. Chipul uman însuși, în special acela feminin, a cărui sursă directă o constituie icoanele populare și pictura țărănească din zona Olteniei, în special aceea de pe cruci, pe care Mitroi le-a studiat îndelung și profund, deși pare mereu același, reluat pînă la obsesie, este, în fond, obiectul unui comentariu cu totul special asupra Genezei, asupra nașterii umanității din sursă unică, asupra revărsării lui Unu în Multiplu. Ceea ce pare a fi un chip
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
ardea. Am urmărit-o de zeci de ori în spectacole, în aproape toate, la repetiții, în atelierele cu studenți sau actori tineri. Am văut-o și am ascultat muzica ei originală de scenă la Ghetou, Trupa pe butoaie, Fuga, Pelicanul... Am studiat felul în care a însoțit-o pe Maia Morgenstern, și mai tîrziu pe Mihaela Rădescu în one-woman-show-urile de la Green Hours sau de aiurea. îmi trec prin fața ochilor atîția actori și îi aud cîntînd compozițiile Dorinei Crișan Rusu. Ei înșiși parcă
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]