644 matches
-
drăgălașe, scapi din asprimile lumii reale și găsești confort emoțional. Exploatând filonul kawaii, pentru a veni în întâmpinarea sentimentelor publicului, în curând nu au pregetat să apară bancomate afișând pe ecran o copiliță animată care te salută voios, nevinovat și subțirel, întinzându-ți dulce bancnotele retrase și mulțumindu-ți printr-o plecăciune tandră. Cu atât mai mult reușești să evadezi din real dacă o faci transformându-te, tu însăți, într-o pisicuță căreia nimeni nu îi poate face rău, de la care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
au priceput-o în prima clipă și de care s-au temut când au bănuit ce poate fi. Ședea pe veranda unde mâncau, beau vin și jucau cărți, în a doua seară, care avea să fie și ultima pentru el, subțirel, cu bluza largă descheiată la toți nasturii, cu fața înroșită de soare, dar încă palidă pe lângă ale lor, arătând mai proaspăt decât ieri și tânăr, cu o vigoare care răzbătea din privire și din gesturile iuți dar stăpânite, ca una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a rangului pentru Dudeștii, Filipeștii, Cretzuleștii sau Dragomireștii filofrancezi veniți să-l salute pe reprezentantul împăratului Napoleon la București, contele Ledoulx. În picioare, în mijlocul salonului mare împodobit cu ghirlande de brad, iederă și garoafe roșii, îmbrăcat după moda europeană, destul de subțirică, chiar sărăcuță după gustul bucureștenilor, consulul primea urările boierilor care veniseră însoțiți de neveste, de fii și de fiice. În toate sfeșnicele ardeau lumânări albe, înalte și groase, comandate de doamna Ledoulx special pentru această seară de sărbătoare la cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și să le tot aibă! Ivan este aci, gata să-i facă pe voie. Numai că, uite, nu mă cheamă și nu mă cheamă! De azi-dimineață, de când l-a sculat curierul de la cancelarie, la el n-a mai intrat decât subțirelul de la Ambasadă. Da’ ăla n-a rămas înăuntru nici sfertu’ dă ceas și s-a bulucit cam încruntat la plecare. Apoi... doar tăcere, cu ușa asta închisă mereu, de-i știu toate cuiele și... ― Ivan! tună Kutuzov. Ordonanța năvăli pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
va zăbovi. Eu voi pune mîntuirea Mea în Sion și slava Mea peste Israel." $47 1. Coboară-te și șezi în țărînă, fecioară, fiica Babilonului, șezi pe pămînt, fără scaun de domnie, fiica Haldeilor, căci nu te vor mai numi subțirică și plăcută. 2. Ia pietrele de moară, și macină făină, scoate-ți măhrama, ridică-ți poala rochiei, descopere-ți picioarele, treci rîurile! 3. Goliciunea ți se va descoperi, și ți se va vedea rușinea. Îmi voi răzbuna, și nu voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
trebuia să facă ceva și atunci când i se preda o lecție. Mal rămase în dreptul ușii, privindu-l, fiindcă îi drag Stefan și îi plăcea spiritul lui rebel. Se bucura că puștiul era brunet și grăsuț, ca tatăl lui adevărat, nu subțirel și blond, ca Celeste - deși Mal era blond, iar oamenii își dădeau seama de la bun început că nu erau rude. Celeste spunea: — ... și e limba poporului tău. Stefan clădea cu mosoarele o casă - culori închise pentru fundație, pastelate pentru etaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
speriat ca să mai continue. Fără picioare sănătoase n-avea curajul s-o mai facă - asta grație lui Liam Considine, un calvinist clasa întâi. Așa că Desmond l-a recrutat pe fratele lui mai mic și mai mlădios, gândindu-se că acesta, subțirel cum era, putea pătrunde mai ușor în locurile în care lui îi era teamă să meargă la furat, ca să-i procure lucrurile pe care și le dorea: o rachetă de tenis de la Joe Stinson, un aparat de radio cu tranzistori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mai ales modelele care se potrivesc la noi ca nuca-n perete. Dar în 22 de ani ne încăpățânăm să nu adoptăm și instituția agentului literar. Cam asta lipsește literaturii române de astăzi. Codul lui Da Vinci este o carte subțirică de tot din toate punctele de vedere și s-a vândut în multe milioane de exemplare (e adevărat că la noi în doar câteva zeci de mii). Eu zic că, de pildă, Proorocii Ierusalimului, romanul lui Radu Aldulescu, mult mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
crească singură cei cinci copii ai săi. Unul după altul și-au găsit locul, fiecare unde i-a hărăzit soarta. Doar unul a rămas în casa părintească și a adus el o fată, să-i fie nevastă, care era frumoasă, subțirică și veselă. Arăta ca o fragedă copiliță. Tocmai ea, Rada, urma, peste ani, să-i fie leagănul și alinarea sufletească bunicii. Acum, dacă Ana, nora cea mai mare și Călin, băiatul său, nu mai sunt, părăsind această lume prea repede
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
se părea că auzise un scârțâit ușor, dar gândindu-se mai bine, nu mai era sigur: poate că până la urmă nu era vorba totuși decât de o răceală ușoară. Sau poate că tatăl fredonase, cum avea obiceiul, un ya-ba-bam hasidic subțirel. Sau era posibil să fi fost un deranjament pe linia telefonică? Toate rețelele din țara asta se prăbușeau și nimănui nu-i păsa. Și asta era o consecință a obsesiei noastre asupra Teritoriilor. Adevărul ironic era, așa cum avea să descopere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
trebuit deci să se declare satisfăcuți privindu-l pe Wahrhaftig, care era Încântat să joace rolul nașului. Fima sări de la locul său pentru a o ajuta pe Tamar, care sprijinea o adolescentă În jur de șaptesprezece ani, albă ca hârtia, subțirică de parcă era făcută din chibrituri, aflată Încă În stare de șoc și incapabilă să se țină pe picioare, mai mult târând-o spre sala de recuperare. Parcă vrând să ispășească păcatele Întregului sex masculin, Fima Începu să se agite, grăbindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
în jos la colțuri ca pentru o silă permanentă. înaltă cit și ci, trunehioasă, oblă de la umeri la șolduri, cu mâni și picioare mari de caro se jena, nici nu părea tânără, deși avea numai 19 ani. Alături de ea, Lică, subțirel, sprinten, cu figura plăcută, cu ochii vioi de veveriță, părul negru din care se lăsa o buclă mare pe frunte, cu mâinile și picioarele mici și subțiri și dinții albi mărunți, avea aerul unui țingău. Venea pe la Sia în fiecare
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu mulțumire, că lucrurile merg strună Nu-i trecuse prin gind să măsoare timpul parcurs sau >ă-și oroieete-ze filmul trecutului. 149 îi'i adevăr, cum oare îi căzuse pe cap acea fată trunchioasă lui Lică, un băiat atât de subțirel, de talie mijlocie, cu o mustață mică, neagră, pe un botișor simpatic, fluierîncl mereu între dinții mărunți albi, tari, pe care îi strângea de obicei și la plăcere și la necaz. Acea jăvruță de fată îi căzuse lesne pe brațe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
lor. Asta ar fi putut să-i facă plăcere, dar nu i-a făcut. și-a văzut grabnic de drum. Cei doi au fost de Îndată lângă ea, de-o parte și de cealaltă, În vreme ce ea mărea pasul. Cu toate că erau subțirei, chiar slăbănogi la prima vedere, Margaret a băgat de seamă că nu arătau chiar ca niște copii. Le-a aproximat vârsta la repezeală, paisprezece sau cincisprezece ani. Destul ca să fie primejdioși. — Hei! Olandeză? Englezoaică? Americancă? Dă-ne și nouă ceva
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
vă fac înghețată, se scuză Lina. Nory se oferi pentru serviciu ca fată a casei. Lică, alăturând ghetele subțiri și ajustate, le privea acum lustrul. 77 Probabil frate mult mai mic al Lenorei, acel Lică! Părea foarte tânăr. Un cap subțirel de sergent-plutonier frumușel, cu mustață mijită neagră; părul ondulat, pomădat, cu cărare în lături și freză stufoasă în față. Haine de plutonier îmbrăcat civil, cu o cravată roșie, posttakistă, nu comunistă. Părea mai firesc să-1 întîlnești în scenete de mahala
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
lui Lică. Cum erau pavate străzile pe atunci și dacă aspectul scumpei Cetăți era primitiv și pitoresc cum i-1 descria uneori bătrânul ei moș . Dacă cumva Lică, actualul, apucase pe baba Smoala în Dealul Spirei, pe când era plutonier activ. Subțirel, sprinten, Mini parcă îl vedea cu o nuielușă tachinând peste garduri domnișoarele cartierului. Lică Trubadurul șoptea din când în când ceva Elizei, ținând ceașca de ceai pe genunchi, și vorbele îi șuierau îndemînatice și dosnice pe buze. Era felul lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
seară și ieșiseră cu pași împleticiți și căscând, inca amorțiți de somnul prea scurt, în zorii din estul Londrei. Acum însă, gândindu-se la vacanță ce-i aștepta, erau tot mai binedispuși. Erau un cuplu frumos - Fanny cea blondă și subțirica lângă Creighton cel zvelt, cu nas acvilin și păr castaniu, mătăsos, en brosse - si păreau conștienți de acest lucru. Ascultau un CD la combină muzicală de la bordul mașinii. Era muzică unei trupe belgiene numite Enigmă, un amestec de canturi gregoriene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
un chelner zdravăn care ducea cu o mână niște haltere impunătoare, iar în dreapta, în bucătărie, aburii de varză care-l purtaseră aici. Aburii îi făceau semn exact ca-n Tom și Jerry spre o fată cam vulgară, dar blondă și subțirică. Fata se întoarse spre el cu o farfurie. Ochii lor se întâlniră și pentru o clipă aburii de varză au încremenit, lăsându-i să se privească, el flămând și ea flămândă. - Cât e o porție de varză? apucă să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
-ntreagă la chitară Greierele indolent Dar se trezi deodată din visare Când frigul se simți prezent. Greierele: -Hei, tușică, mătușică, Nu te obosi prea tare. Poate crești și tu mai mare... Ca să-și spun drept, dragă furnică, Prea ești mică, subțirică. Furnica: -Ce folos că ești mai mare Și-mi ceri iarna de mâncare? Dacă nu muncești un pic, Vei rămâne de nimic. Nu-i mereu vreme frumoasă, Va veni iarna geroasă. Greierele: -Cri, cri, cri, ciudat vorbești Dar poate mă
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
frișcă, desenă pe cealaltă talpă un triunghi. Lily Fundyfer Își mișcă buzele, gemând ușor. Atunci, Noimann Îi aminti de rămășag și Satanovski se Întinse În stânga femeii, după ce În prealabil Îi acoperi pleoapele cu doi bănuți vechi, intonând cu un glas subțirel, ca de scopit. Lily Fundyfer râse Înfundat. Curând Însă râsul ei se transformă Într-un scrâșnet de dinți. Scâșnetul fu acoperit de lătrăturile lui Oliver, care fremăta afară, tremurând din toți rărunchii. „Vezi”, zise Satanovski, de data aceasta cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dea legătura la un accident nuclear. Blonda noastră e în turneu cu un soi de roată de exerciții pe care tot aluneci înainte și înapoi ca să slăbești. E îmbrăcată cu un costum roz mulat și colanți violet. Mda, poți fi subțirică și blondă, dar cu cât fața ta are mai multe proeminențe, spune spilcuitul, cu atât dă mai bine pe ecran. De-aia am eu cu mine fotografia de dinainte, spune ea. Aplecându-se în scaun, înclinându-se în față până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
asemenea, Maiestate, poate vă interesează să știți că s-au scris în privința asta două articole de psihologie, dintre care unul este semnat de cel mai mare dintre Negatiștii noștri în viață, Edward Gonish. Cu coada ochiului, Hedrock văzu că trupul subțirel și mlădios al femeii se apleca înainte, că ținea buzele întredeschise, ochii larg deschiși cu profund interes. Întreaga ei ființă părea să reacționeze la fiecare din cuvintele lui. ― Ce a spus Gonish despre mine? întrebă ea aproape în șoaptă. Hedrock
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
sufletu-i fîntînă-n piept, Și roata albă mi-e stăpână, Ce zace-n sufletul-fîntînă. La soare, roata se mărește; La umbră, numai carnea crește Și somn e carnea, se dezumflă, Dar vânt și umbră iar o umflă... Frumos vorbi și subțirel Lapona dreaptă, Enigel, Dar timpul, vezi, nu adăsta, Iar soarele acuma sta Svîrlit în sus, ca un inel. - Plângi, preacuminte Enigel! Lui Crypto, regele-ciupearcă. Lumina iute cum să-i placă? El se desface ușurel De Enigel, De partea umbrei moi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Mai juca un nour mic Zgriburit și de nimic; Luai din sân tărâțe coapte! Și tot norul, jos, în noapte, Ca o gâlcă obrinti, În țărână se trânti, Înflori, crăpă în șapte Nori la fel: De sub nori și câmpuri - El, Subțirel, Văruit în alb de lapte, Strigoi, Rupt din veacul de apoi, Vrej de șoapte, Din bici ud și din țăpoi Hăituit de Miaza Noapte. ISARLÎK Pentru mai dreapta cinstire a lumii lui Anton Pann La vreo Dunăre turcească, Pe șes
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
îi spuse că poate să plece liniștită, dar ea insistă să mai rămână puțin. Era în jurul orelor nouăsprezece. După ce a fost pus sub perfuzii, tânăra rămasă singură cu el, abia acum l-a putut privi nestingherită. Era de statură mijlocie, subțirel, avea părul castaniu, buclat, fața ovală cu trăsături regulate. Era foarte palid și din când în când își deschidea ochii căprui. Ea îi așeză o buclă rebelă căzută pe frunte, acoperindu- i pleoapa ochiului drept. În mila ce o cuprinse
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]