811 matches
-
cultura catolică, de cultura populară și de cultura franceză. O anumită jati are valori și comportamente ce o definesc, În calitatea sa de castă, ca pe o subcultură În interiorul Indiei. În cadrul culturii țigănești, un cumul de trăsături specifice permite distingerea subculturii manouche. În cultura civică sau politică, obiect al consensului unei majorități la nivel național, dobândită prin socializare și al cărei concept a fost elaborat În special de Gabriel Almond și Bertrand Badie, pot exista forme de reglementare a fidelităților, legitimităților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consensului unei majorități la nivel național, dobândită prin socializare și al cărei concept a fost elaborat În special de Gabriel Almond și Bertrand Badie, pot exista forme de reglementare a fidelităților, legitimităților și comportamentelor politice proprii anumitor partide sau grupări (subcultura de stânga, socialistă, sindicală etc.). La fel se Întâmplă și În cazul culturii muncitorești, Înmagazinată adesea sub formă de autobiografii, povestiri, relatări ale vieții, conservată și păstrată În muzee ca marcator identitar al unei colectivități, patrimoniu material și imaterial, emblemă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cazul culturii muncitorești, Înmagazinată adesea sub formă de autobiografii, povestiri, relatări ale vieții, conservată și păstrată În muzee ca marcator identitar al unei colectivități, patrimoniu material și imaterial, emblemă a unui trecut sau a unui teritoriu. În cadrul ei putem distinge subcultura minerului, a metalurgistului sau a textilistului, surprinse pe viu de Philippe Lucas În regiunea Creusot sau de Michel Pialoux În Sochaux, referindu-se atât la modurile de transmitere a unor cunoștințe practice, cât și la obiectele simbolice produse sau la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imaginile și modelele răspândite În anumite meserii sau În anumite Întreprinderi. Pornind de la un ceremonial specific: uniforme, marcatori de spațiu, limbaj, insigne, cântece, particularități ale marșului, parade și festivități, André Thiéblemont stabilește, În cadrul culturii militare, o serie de tipuri precum subcultura combatantă a parașutiștilor sau a trupelor de marină, având drept valori proclamate: excelența În luptă, fidelitatea, bucuria În ciuda suferinței și viața la marginea lumii civile. O subcultură a tineretului delincvent Apărarea teritoriului se Înțelege În cu totul alt mod pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și festivități, André Thiéblemont stabilește, În cadrul culturii militare, o serie de tipuri precum subcultura combatantă a parașutiștilor sau a trupelor de marină, având drept valori proclamate: excelența În luptă, fidelitatea, bucuria În ciuda suferinței și viața la marginea lumii civile. O subcultură a tineretului delincvent Apărarea teritoriului se Înțelege În cu totul alt mod pe „tărâmul bandelor” (gangland). Albert Cohen observă, În anii ’50, subculturi delincvente printre cele ale tinerilor din clasele muncitorești inferioare din marile orașe americane, unde un sistem hedonist
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
drept valori proclamate: excelența În luptă, fidelitatea, bucuria În ciuda suferinței și viața la marginea lumii civile. O subcultură a tineretului delincvent Apărarea teritoriului se Înțelege În cu totul alt mod pe „tărâmul bandelor” (gangland). Albert Cohen observă, În anii ’50, subculturi delincvente printre cele ale tinerilor din clasele muncitorești inferioare din marile orașe americane, unde un sistem hedonist de valori favorizează, de pildă, furtul sau vandalismul doar ca isprăvi virile lăudate de confrați și pentru sfidarea agresivă a normelor și codurilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de influență și de sărăcia afectivă și conativă a personalităților incapabile să-și creeze legături solide cu semenii, toate aceste manifestându-se prin comportamentele de bravadă și prin nevoia de solidaritate În provocarea pericolului. Tot mai adesea se manifestă În subculturile mediilor defavorizate, În momentele de control polițienesc redus, comportamente specifice jefuitorilor, care nu ating doar adolescenții. Diferită de bandele și găștile de altădată, „viața de mizerie” de la periferia orașelor mari ă conform analizei lui François Dubet ă apare ca o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
polițienesc redus, comportamente specifice jefuitorilor, care nu ating doar adolescenții. Diferită de bandele și găștile de altădată, „viața de mizerie” de la periferia orașelor mari ă conform analizei lui François Dubet ă apare ca o „cultură a străzii”, expresie care desemnează subcultura anumitor fracțiuni minoritare ale clasei de vârstă a tinerilor ce se manifestă În spațiul public sub forme conviviale, agresive sau artistice (alură punk, grupuri rap, graffiti murale, insulte rituale „miștocare”, Încăierări ludice, exhibiții gestuale agonistice, lupte spectaculare ce implică protagoniști
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau artistice (alură punk, grupuri rap, graffiti murale, insulte rituale „miștocare”, Încăierări ludice, exhibiții gestuale agonistice, lupte spectaculare ce implică protagoniști, personaje care incită la violență și altele care Îi despart pe combatanți). Am putea și aici să vorbim despre subcultură, Însă cu riscul de a cădea În peiorativ, dacă am Înțelege-o ca un subprodus al unei culturi mai onorabile. C. R. & ALMOND Gabriel și VERBA Sidney (1963), The Civil Culture, Boston, Little Brown. BADIE Bertrand (1983), Culture et politique, Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
jumătate a nopții. 10. Își rotește capul, se trezește îngrozit. B.C.G. Vaccinul BCG este știut ca făcând protecție împotriva infecției tuberculoase și este preparat din Mycobacteria tuberculoasă variantă umană și bovină. Este constituit dintr-o suspensie de microbi dintr-o subcultură a unui stoc atenuat artificial, descris de către A. Calmette si Guérin, sub numele de BCG. Copii neliniștiți. In acord cu Jose Galarf, Aviare este în special indicat când simptomele sunt acute și sunt de asemenea natură încât ele conduc către
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a clarifica conținutul clivajului comuniști/anticomuniști înainte de a trata importanța clivajului în structurarea sistemului politic în Lituania. 2. Clivajul "comuniști/anticomuniști" Chiar dacă dominația comunistă a uniformizat societatea și a distrus grupurile sociale, cel puțin două dintre aceste grupuri, sau chiar subculturi, pot fi identificate în societățile socialiste. Primul e format din aceia care au deținut avantaje în timpul regimului comunist: nomenclatura comunistă, dar și o mare parte a muncitorilor și agricultorilor, avantajați de modernizarea comunistă. Cel de-al doilea grup reunește pe
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
timpul, tot așa cum e puțin probabul ca un regim să fie cu totul ilegitim și întemeiat exclusiv pe coerciție"2. Legitimitatea nu întrunește niciodată unanimitatea, iar oamenii nu recunosc în întregime autoritatea puterii politice, întrucât există pături populare apatice și subculturi rebele, dizidenți pacifiști și teroriști înarmați, dar între cele două extreme găsim și inși care sunt doar în parte convinși de pretențiile de legitimitate reclamate de guvernanți. Trebuie, de asemenea, luată în considerare frecvența actelor violente, mișcările dizidente, numărul polițiștilor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
conducere, nici pentru totdeauna și probabil foarte puține regimuri sunt total ilegitime bazate doar pe coerciție"39. Legitimitatea nu reunește niciodată unanimitatea. Nu toate grupurile și nu toți indivizii evaluează în mod egal autoritatea puterii politice. Există straturi apatice și subculturi răzvrătite, oponenți pacifiști și teroriști înarmați, și între aceste extreme, majoritatea este doar parțial convinsă de pretenția guvernului de legitimitate. Pentru David Easton, violarea frecventă a legii și mișcările dizidente sunt o indicație a gradului de legitimitate. Dar în cercetarea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de transfer în deriziune a unor valori cardinale și validate de istorie. Drept contraargument, sunt invocate idei din Mircea Eliade sau Carl Gustav Jung: distrugerea miturilor care țin de sfera sacrului urmărește anihilarea memoriei colective și invazia, fără piedici, a subculturii și surogatelor fumigene. Limbajul și alura disprețuitoare a unor așa-ziși elitiști dintr-un postmodernism artificial pentru că n-are obiect, ignorând componentele stabile ale spiritualității de la Carpați la Gurile Dunării, se transformă într-un comic provocator. Atacurile grobiene asupra lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dezis după ceva mai mult de un deceniu, după cum la noi acasă Al. Mușina, L.I. Stoiciu și Mircea Cărtărescu s-au lepădat de acesta, poate și din conștiința faptului că postmodernismul cultural, cu sau fără suport economic, duce inevitabil la subcultură și kitsch. "Graba clasicizării trage concluzia sarcastic autorul acestei cărți a condamnat postmodernismul să moară infantil, chiar înainte de a ieși din stadiul zombie" (p. 137). După ce admite că un scriitor poate fi citit prin mai multe grile, complementare sau nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Huși reușește să ne convingă că ceea ce se importă ca ideologie a unei zone fluctuante a așa-numitei postmodernități nu reprezintă decât fragmente, cioburi, ale unui conglomerat valoric autentic, tradițional. Această pseudocultură de compoziție (în contextul în care civilizația impune subcultura fără frontiere) nu face altceva decât să decupeze din marile opere fragmente care, odată supuse adiției, nu pot conferi decât dimensiunea de kitsch a complexului postmodern. Remarcabilă, așadar, continua raportare a cercetătorului la cultura română. În sensul demonstrării preexistenței nucleului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să mă culc! n-am dormit de trei zile și trei nopți! dar noi, sîntem plecați de pe 17! acolo ce e? acolo se învîrte căldura, acela este semnalul de alarmă! gara Borzești spațiul lucrat de biserică în dramatica enclavă a subculturii, Onești, ora 6,02, acum să deschidă și fereastra, obrăznicia unora în deznădejdile altora, nu are rost nimic într-o comunitate fără cel mai puțin educat dintre membrii ei! sentimentul fatalității, cum te împotrivești propriei formații, locuri subcarpatice cu cruci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
anumită rată a conformismului nu se datorează neapărat unei apartenențe etnice specifice (nu se poate vorbi deci de "conformismul britanicilor"), căci determinările sociale pot fi uneori mai influente decît cele etnice. Culturile naționale nu sînt omogene, dezvoltînd în cadrul lor diverse subculturi, toate cu propria lor funcționalitate socială. Abrams și colaboratorii (1990) au obținut, de exemplu, rate mai ridicate al conformismului cînd subiecții supuși presiunii unei majorități cantitative erau făcuți să creadă că "ceilalți" sînt colegi de la Psihologie (cu care împărtășesc o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
implicit asumate de către o comunitate națională. Desigur, utilizarea unui asemenea concept presupune conștientizarea anumitor precauții, căci, așa cum s-a subliniat deseori pe parcursul acestei cărți, există o enormă diversitate interși intranațională din punct de vedere cultural, după cum pot fi semnalate numeroase subculturi în cadrul culturilor naționale, acestea din urmă putînd fi calificate doar convențional ca fiind omogene și lipsite de contradicții interne. Totuși, prezumția de omogenitate are un suport sociologic consistent, căci s-a remarcat dincolo de orice dubii că la nivel macrostructural, reprezentanții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de față este relevantă contribuția sociologului englez Dick Hebdige (1979, 1983) la explicarea stilului vestimentar al grupurilor subculturale din Anglia anilor '70. Cartea lui Dick Hebdige din 1979 Subculture: The Meaning of Style constă într-o lectură semiotică a vestimentației subculturii punk, aceasta reprezentând, în viziunea autorului, o formă de rezistență simbolică (sign struggle) la ordinea socială dominată (D. Hebdige, 1979, 17). Am denumit intervalul de timp cuprins între anii 1960 și 1990 "perioada fondatorilor" deoarece tema a cunoscut interpretări variate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
J. Van Ginneken, 2003, 159). Cu alte cuvinte, așa cum sublinia și Marilyn J. Horn (1968, 14) într-o carte de pionierat asupra aspectelor psihosociologice ale vestimentației, moda depinde de consimțământul majorității care se conformează acesteia. O serie de grupuri și subculturi aderă sau ignoră ceea ce este în vogă la un moment dat și, astfel, elementul crucial în definirea a ceea ce este modern este dat de grupul particular care efectuează schimbarea, nu de caracteristicile stilului sau de designul podoabelor (ibidem). Nu în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
o anumită modă, fie aceasta muzicală sau vestimentară, a dat naștere unei adeziuni la scară largă a indivizilor, în special a tinerilor, la diverse grupuri sociale, ceea ce Gilles Lipovetsky (2006/2007, 287) denumea "generația contraculturii". Voi prezenta în continuare teoria subculturii care poate oferi un argument teoretic pentru articularea generației contraculturii. 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale Deși teoria fluxului pe orizontală și cercetările prezentate anterior au subliniat rolul mass-media ca surse principale de informare și de orientare a gusturilor cu privire la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de cultură (presa scrisă, televiziunea, radioul, cinematograful, casele de modă, producția de carte) și cel care impune grupurilor dominate receptarea ideologiei (J. Hartley, 1994/2001, 1). Mișcarea punk, apărută în Anglia anului 1976, reprezintă doar unul din multiplele exemple de subculturi care se pot articula în cadrul unei societăți. Hainele și accesoriile, neconforme stilului dominant al vremii, purtate de adepții acestei mișcări insigne politice extremiste, centuri cu ținte, părul coafat cu țepi, decolorat sau vopsit în diferite culori, cizme și geci de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ar putea continua: grupurile skinheads, grupurile hippie, grupurile cyberpunks se disting cu precădere prin faptul că își expun fără restricție simbolurile anti-modă. Figura 2.2. Moda The Beatles în Londra anilor 1968 (apud Marlyn J. Horn, 1965, 197) Literatura despre subcultura punk este dominată de interpretări diferențiate despre clasă socială, semnificațiile politice și stilurile de vestimentație ale membrilor care compun subculturile. Unii cercetători susțin că subculturile cuprind, în general, tinerii din clasa muncitoare (D. Hebdige, 1983, 75; G.A. Fine și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
simbolurile anti-modă. Figura 2.2. Moda The Beatles în Londra anilor 1968 (apud Marlyn J. Horn, 1965, 197) Literatura despre subcultura punk este dominată de interpretări diferențiate despre clasă socială, semnificațiile politice și stilurile de vestimentație ale membrilor care compun subculturile. Unii cercetători susțin că subculturile cuprind, în general, tinerii din clasa muncitoare (D. Hebdige, 1983, 75; G.A. Fine și S. Kleinman, 1979, 4). Alții argumentează că aceste grupuri sunt, la rândul lor, stratificate social, incluzând artiști din clasa de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]