1,430 matches
-
toți ceilalți autoanticorpi majori: IAA; GADA și IA-2A. În cazul pozitivării unuia dintre aceștia, se trece la măsurarea de două ori pe an a primei faze a insulinosecreției în cursul unui IVGTT. Dacă predicția absolută a T1DM, cel puțin la subiecții provenind din familii cu istoric pozitiv de boală, nu este departe de a se realiza, cele două mari studii de prevenție a T1DM efectuate până în prezent au reprezentat un eșec. Este vorba de Diabetes Prevention Trial (DPT-1) care a folosit
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
cunoștințelor și al capacității de a opera cu ele. Un tip special pot fi testele standardizate care pot fi administrate, corectate și interpretate în condiții standard și care permit efectuarea de comparații între elevi sau grupuri de elevi. Testele clasifică subiecții prin raportarea la grupul de referință, iar înregistrarea rezu ltatelor este precisă și obiectivă. În condițiile în care se dorește eficientizarea procesului de instruire, trebuie avute în vedere avantajele probelor scrise: economia de timp pe care o realizează în cadru
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
sau băuturi spirtoase și care a fost publicat în mai 1995 de către British Medical Journal (pp.1165-1169), are următoarea concluzie: "Riscul de mortalitate între 30 și 79 de ani scade odată cu consumul de vin: de la un risc de 1 la subiecții care nu beau niciodată până la 0,5 pentru cei care beau 3 până la 5 pahare de vin pe zi" (aproximativ o jumătate de litru). Rezultatele sunt cu atât mai remarcabile cu cât nu sunt înregistrate în cazul altor băuturi alcoolice
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ale GSTM1 și GSTT1, nu prezintă risc de carcinom hepatocelular [30]. În ariile endemice pentru infestația cu Opisthorchis viverrini, la pacienții care prezintă indici serologici de infestație, aceștia se corelează cu riscul de CC, riscul fiind crescut în principal la subiecții cu genotipul nul GSTM1 [31]. De asemenea, polimorfismul subclasei omega a GST(GSTO): GSTO1 A140 D se asociază cu risc crescut de CC în ariile endemice pentru această infestație [32]. S-a semnalat și faptul că polimorfismele GTSO1-A140D și E208K
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
funcțiile extracelulare ale metaloproteinazelor și capacitatea de semnalizare intercelulară. Membrii acestei clase (ADAM) intervin în proliferarea celulară, progresia tumorală, interacțiunea intercelulară, adeziunea [127]. Determinarea valorii serice a ADAM 12 evidențiază o bună valoare diagnostică printr-o arie de sub curbă la subiecții cu carcinom hepatocelular (CHC), față de cei de control de 0,827 și în CC față de subiecții de control de 0,679. Specificitatea ADAM12 pentru CHC este de 77,4%, iar în CC de 64,5% [128]. Sintetizând datele prezentate, tabelul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
universitățile prestigioase cunoșteau o amploare mai mare a formelor de teribilism decât cele considerate a avea un nivel mai scăzut. Figura 2.1. Anul care a lansat moda streaking (1974) (apud D. Morris, 1982/1995, 250) În 98% din cazuri, subiecții de sex feminin și masculin au protestat separat. Pentru studenți, nuditatea nu avea conotații sexuale, nu era considerată anormală și reprezenta o metodă de afirmare a grupurilor din campus în competiția pentru status. Variabilele privind numărul sancțiunilor impuse de autorități
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
neoficiale, lejere nu au fost percepute ca non-manageriale. În descrierile participanților la experiment, persoana-stimul femeie, ilustrată în haine comode, era asociată atât de subiecții de gen masculin, cât și de către cei de gen feminin unui rol de execuție. Surprinzător însă, subiecții bărbați cuprinși în eșantionul cercetării nu relaționau informalitatea vestimentară a persoanelor de același sex cu roluri de execuție. Când respondenții au făcut inferențe despre rolul de execuție și, respectiv, de conducere al persoanelor-stimul redate în cele patru ilustrații, contrastul dintre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Subiecților li s-au prezentat desene echivalente ale acestor cinci mărci. Patru dintre acestea aveau firma inscripționată (Calvin, Levi's, Jordache, Gloria Vanderbilt), în timp ce o pereche de jeanși era prezentată în fotografie fără imprimeul firmei. După ce au vizionat aceste imagini, subiecții din primul grup au avut ca sarcină să descrie personalitatea individului care ar cumpăra și purta brandul respectiv. Pentru cel de-al doilea grup experimental (N = 72), cerința a fost să indice ce jeanși preferă să poarte, apoi să bifeze
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sanitare este mai clar definită, stipulată prin coduri de comportament în respectivele instituții. Un exemplu al modului în care unele "fețe" corespund unor roluri definite socio-cultural se regăsește în experimentele desfășurate în perimetrul teoriilor cogniției sociale (vezi secțiunea 3.1): subiecții descriau o anumită "față" pentru femeile manager, diferită de cea a femeilor din posturi de execuție. Chiar dacă nu folosește termenul de "față personală", sociologul francez Jean Baudrillard (1970/2005, 170) a descris cât se poate de bine rolul social și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
există o varietate de stiluri de vestimentație considerate ca indicând atitudini și comportamente sexuale liberale. Indiciile aspectului exterior pentru subiecții de sex masculin includ mersul desculț, purtarea tricourilor mai decoltate sau a sandalelor, lipsa tricoului, purtarea tricourilor transparente. Indiciile pentru subiecții de sex feminin includ bluze deasupra taliei, lipsa sutienului, blugi, sandale și umblatul desculț. Corelația între articolele de îmbrăcăminte purtate de subiecți, atitudinile lor față de relațiile sexuale premaritale și numărul raportat de parteneri sexuali au indicat că, pentru bărbați, îmbrăcămintea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu există diferențe culturale și sociale semnificative în adoptarea unor ținute, atitudinea față de haine fiind un predictor puternic al utilizării acestora. Într-un alt experiment, aceiași autori au arătat că etnia reprezintă o variabilă care intervine în alegerea unor ținute, subiecții afro-americani (femei) fiind mai interesați de utilizarea hainelor pentru a atrage atenția și admirația subiecților de sex opus, comparativ cu subiecții americani de origine caucaziană (I.M. Ford și M.F. Drake, 1982, 193). Se pare că bărbații sunt atrași mai mult
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca stimul cerea indicii cu privire la anumite străzi în trei situații diferite: a) îmbrăcată cu un top; b) îmbrăcată cu o cămașă bărbătească și fără sutien; c) îmbrăcată într-o cămașă normală, de femei, și cu sutien. În 70% din cazuri, subiecții de sex masculin furnizau informații mai detaliate în prima situație de experiment; 50% din subiecții de sex masculin au oferit informații detaliate în momentul în care persoana-stimul era îmbrăcată în cămașa bărbătească și în 40% din cazuri s-au arătat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sistemului de activități, psihologia socială își va revizui analizele privitoare la efectele negative ale șomajului. Baubion-Broye și Cazals (1977) le vor reproșa lucrărilor mai sus menționate că se situează într-o orientare mecanicistă. Munca este considerată singurul registru în care subiecții își poziționează viața. În aceste condiții, șomajul nu poate avea decât efecte devastatoare. Această analiză este contestată. Privarea de un loc de muncă provoacă, desigur, dificultăți pe care nimeni nu le poate nega. Dar faptul că socializarea se înscrie în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
privilegiază proiectele de inserție de tip "precar" sau "selectiv", în timp ce nivelul bunăstării tinde să se mențină la subiecții care dezvoltă un proiect profesional de "mobilitate" sau "nedeterminat"". Se observă, în plus, că reducerea bunăstării psihologice se manifestă în principal la subiecții care valorizează puternic sfera profesională. Acest rezultat în sine nu este surprinzător, dar el confirmă interesul asupra sistemului de activități și al modelului de om orientat de acesta. 3.2. Strategiile utilizate și rolul suportului social (Hajjar, Beelitz, Baubion-Broye, 1993
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
vrea să arate că este la înălțime; • o explicație externă (prin circumstanțe): vizita șefului înfierbântă spiritele; • o explicație externă (prin stimulul spre care este dirijat comportamentul): comportamentul salariaților nu poate decât să provoace o astfel de reacție. Pentru fiecare scenariu, subiecții, care sunt cadre sau executanți, aleg o explicație. Se obține un scor de internallitate după numărul de explicații interne alese. Se constată că acest scor mediu de internalitate este de 5,23 pentru cadrele ierarhice și de 3,73 pentru
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
înaintată, consumul de cafea și fumatul, hipertensiunea arterială (HTA), profilul lipidic defavorabil, creatinina serică crescută și polimorfismul MTHFR 677C > T, în timp ce activitatea fizică, consumul moderat de alcool și un bun status al folaților și al vitaminemiei B12 sunt factori de protecție. Subiecții cu un nivel înalt al homocisteinemiei, definit ca > 15 µmol/l, au un risc crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculară, de depresie și de tulburări cognitive la înaintarea în vârstă, iar femeile au densitatea minerală osoasă scăzută și un risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
înaintate, prevalența HTA, a dislipidemiei și a hipertrofiei ventriculare stângi este mai mare la femei decât la bărbați (13). Lipidele plasmatice măsurate la indivizi peste 65 de ani nu au aceeași putere predictivă de dezvoltare a bolii coronariene comparativ cu subiecții mai tineri (14) . Dislipidemia la pacientul vârstnic este cel mai bine caracterizată printr-un raport crescut între colesterolul total și HDL-colesterol, acest profil lipidic fiind cel mai predictiv pentru boala coronariană la vârste înaintate (15). Creșterea trigliceridelor și scăderea HDL-colesterolului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
Hypertension in the Elderly Program, care a inclus 4.763 de pacienți de ambele sexe, cu vârsta medie de 72 de ani, urmăriți timp de 4 ani i jumătate, a arătat următoarele valori medii ale colesterolului și fracțiilor sale la subiecții vârstnici: colesterol total 236 mg/dl, HDL-colesterol 54 mg/dl și LDL-colesterol 154 mg/dl (13). Există multiple controverse în ceea ce privește relația dintre parametrii profilului lipidic și riscului cardiovascular la vârstnici, studiile oferind rezultate contradictorii. Astfel, Kronmal și Krumholz (14,15
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
cât și în cea secundară a bolilor cardiovasculare, existând multiple studii clinice care susțin această recomandare. În plus, studiile clinice au arătat că terapia cu statine la pacientul vârstnic are efecte benefice similare sau chiar superioare cu terapia hipolipemiantă la subiecții tineri. Efectul comun, de clasă, al tuturor statinelor constă în reducerea parțială și reversibilă a activității 3-hidroxi-3-metilglutaril (HMG)-CoA reductazei, care determină scăderea sin- tezei de colesterol, dar există diferențe între profilul farmacocinetic, structură, lipofilie între diferite tipuri de statine
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
a evaluat eficiența rosuvastatinului versus placebo la 18.000 subiecți (32% cu vârsta peste 70 de ani) fără boli cardiovasculare, dar care prezentau valori serice crescute ale proteinei C reactive înalt sensibile. Autorii au arătat că terapia cu rosuvastatin la subiecții cu vârsta peste 60 ani a determinat scăderea semnificativă a incidenței infarctului miocardic acut (IMA), a accidentului vascular cerebral, a mortalității cardiovasculare, demonstrând astfel beneficii ale statinelor în prevenția primară a bolilor cardiovasculare similare la vârstnici cu cele evidențiate la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
fost confirmate de Pagagianni și col. [2003] care, într-un studiu recent, au investigat ATS carotidiană utilizând atât GIM, cât și un scor semicantitativ de evaluare a plăcilor ATS. Acești parametri au fost semnificativ anormali la populația dializată studiată în comparație cu subiecții non-renali, de control. Și în acest studiu, scorul de ateroscleroză, precum și grosimea intimă-medie s-au corelat cu nivelul seric al proteinei C reactive. De asemenea, parametrii carotideni determinați ecografic sunt corelați cu nivelurile serice ale moleculelor de adeziune endotelială precum
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
diagnostic adecvat al AVC. Tomografia computerizată cerebrală poate distinge între AVC ischemic și cel hemoragic. Administrarea substanței de contrast, deși problematică la pacientul cu IRC în predializă, din cauza efectelor toxice asupra funcției renale reziduale, poate fi efectuată fără rețineri la subiecții dializați. În AVC ischemic, examinarea prin rezonanță magnetică nucleară este superioară tomografiei computerizate, având în plus beneficiul evitării substanței de contrast iodate. În cazul în care AVC acut este diagnosticat în timp util (la mai puțin de 3 ore de la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
modificat, care are caracteristic încăr - carea cu o putere mai mică de la începutul testului, fiind mai ușor de tolerat. Protocoalele Balke-Ware și Naughton sunt protocoale individualizate cu creșterea în rampă lentă a ratei efortului, recomandate din acest punct de vedere subiecțiilor decondiționați fizic, situație frecvent întâlnită la vârstnici. Protocoalele de test cu creșteri ample ale ratei de efort de la o etapă la alta determină în general o corelație slabă între consumul de oxigen măsurat și rata efortului (11). Există încă anumite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
efort postinfarct miocardic, cel mai bun predictor al mortalității la un an s a dovedit a fi amplitudinea variației TA sistolice în timpul exercițiului fizic. Studiul care a evidențiat acest factor cu valoare prognostică a arătat o mortalitate de 15% la subiecții cu o variație a TA sub 30 mmHg față de mortalitatea de doar 1,8% la subiecții cu o variație a TA sistolice de peste 30 mmHg la testarea de efort (31). Studiul efectuat de Ciaroni și colaboratorii săi a confirmat valoarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
fi amplitudinea variației TA sistolice în timpul exercițiului fizic. Studiul care a evidențiat acest factor cu valoare prognostică a arătat o mortalitate de 15% la subiecții cu o variație a TA sub 30 mmHg față de mortalitatea de doar 1,8% la subiecții cu o variație a TA sistolice de peste 30 mmHg la testarea de efort (31). Studiul efectuat de Ciaroni și colaboratorii săi a confirmat valoarea predictivă postinfarct miocardic a variației TA la testarea de efort, oferind în plus și alți factori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]