933 matches
-
al lui Greimas unde geometria și inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție geometrizantă se află în relație cu un aspect major al naratologiei din perioada ei structuralistă, tipologică și categorizantă reprezentat de relația problematică între teorie și aplicațiile ei. Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ș.a.) și o să purcedem la identificarea axelor paradigmatice pe care e gândit. Pe de altă parte, controversele își au cu siguranță originea în pozițiile asumate de cercetători pe continuumurile ontologic (între realism 7 și relativism 8), epistemologic (între obiectivism și subiectivism) și metodologic (între cuantificare sau căutarea relațiilor cauzale și interpretare sau descriere). În prezent, diferențele, opozițiile sau bipolaritățile evocate anterior sunt transpuse în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. în termenii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sub numele de axiologie 9. Abordarea axiologicului se pliază evident pe cadrele generale de interpretare a realității. Se desprind și aici cel puțin două mari clase de teorii: cele care consideră că izvorul și natura valorilor se află în subiect (subiectivism); cele care afirmă că valorile transcend indivizii, se găsesc în afara conștiinței lor (realism). Astăzi există o convergență marcată că, de fapt, natura valorilor este dată de corespondența dintre nevoile umane și proprietățile "obiectelor". Conceptele de valoare și sistem de valori
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
după Harrison Clarch, citat de I. Apostol (1998). Fitness-ul este pentru corpul uman ceea ce este reglajul fin pentru un aparat electronic. El reprezintă o condiție pentru a arăta și a ne simți mai bine. Cum gusturile diferă, doza de subiectivism va fi foarte mare în definirea conceptelor de a arăta bine și a se simți bine, motiv pentru care și antrenamentele vor fi diferențiate în funcție de caracteristicile individuale ale pracțicantilor: vârsta, sexul, greutatea, înălțimea, capacitatea de efort, sănătatea organismului, scopul urmărit
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
rezultatele de la cercetarea la nivel teritorial observăm că există și un accept al angajaților în ceea ce privește relația Biserica locului-DGASPC, deoarece angajații au o mai mare orientare religioasă intrinsecă și astfel inclusiv modalitatea de implicare comunitară nonformală este una care pleacă din subiectivismul personal, nu din exterior. În consecință, putem aprecia că ipoteza nr. 3 se confirmă parțial. Ipoteza nr. 4 (I4) Din Tabelul 12 se poate remarca că orientarea religioasă intrinsecă se află într-o corelație statistic semnificativă cu suportul social perceput
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
manifestare, politică și supraviețuire economică. Jurnalista participă la istorie cu o mare doză de moralitate, dispusă să-și atenueze temperamentul coleric ca să comenteze obiectiv evenimentele. Discursul public diferă, sub acest aspect, de cel memorialistic. Portretele din La apa Vavilonului păstrează subiectivismul generat de judecățile de valoare și de nostalgia amintirilor. Asupra Jurnalelor domină responsabilitatea unei instanțe cu rol istoric. Examinarea cotidianului trebuie să fie obiectivă pentru posteritate. Teoriile expuse în Unde scurte stabilesc, printre altele, nivelul compromisului atins de intelectuali. Mihai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
precum Eugen Lovinescu și dorința de a fi unică o ajută să se individualizeze. Refuzul mitizării tatălui echivalează refuzul de a-i îngriji opera, de a-i critica scrierile. Deși autoarea își justifică opțiunea, aducând drept argument etica profesională și subiectivismul cu care ar putea interpreta, trebuie luată în considerare și reprimarea instinctuală a influenței modului de gândire patern. Nu-i este ușor să păstreze un echilibru între acceptarea condiției de fiică și impulsul de a se detașa de faima numelui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu altul care-i absent, un dialog cu cei morți sau cu cei care încă nu sunt. Felul în care lucrările îi sunt citite ține de o anume patologie a lecturii impusă de însăși autoarea care-și afirmă și susține subiectivismul. Jurnalele alcătuiesc un spațiu autobiografic în care subiectul enunțării nu dispare niciodată. Scrisul e dominat de natura subiectivă și dialogică a eului, narațiunea se constituie prin mimesis: realitatea este copiată ca atare. Însă universul copiat, odată analizat, evaluat, respins sau
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
practicii pedagogice/de stagiatură, un set de reguli care să prevină disfuncționalitățile ce pot apărea la un moment dat; b) anunță criteriile unice de evaluare la începutul activității de stagiatură și de practică pedagogică, pentru a preîntâmpina posibilele elemente de subiectivism. (8) Cadrul didactic-mentor are competențe de planificare și organizare a activității de mentorat. (9) Cadrul didactic-mentor identifică elementele necesare planificării practicii pedagogice și de stagiatură: a) stabilește clasele și tipurile de lecții care să asigure o diversitate de niveluri educaționale
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sau muzee virtuale, de informare și implicare în viața publică, de comunicare prin rețele de socializare etc. În al doilea rând,/Pe de altă parte însă, stilul publicistic specific massmediei se caracterizează prin expresivitate stridentă menită a capta interesul, prin subiectivism, prin forță persuasivă, astfel încât permite manipularea informațiilor și, implicit, a majorității receptorilor. Este evident faptul că massmedia poate avea un impact negativ, prin selectarea sistematică a știrilor vizând violența, delincvența, acte antisociale etc., prin promovarea nonvalorilor și a unor antimodele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
coerent de principii și cea care, dimpotrivă, presupune subsumarea la o "autoritate exterioară" percepută drept o structură cu rol legiuitor. Adepții impresionismului romantic, ironizați aici de Eliot, nu văd în raportarea la această Autoritate Exterioară decât un simplu conformism, preferând subiectivismul și originalitatea Vocii Interioare, pe care Eliot o numește însă "moftangism protestatar". În acest sens, se observă aici, mai mult decât în alte texte, abilitatea autorului de a declanșa în scopuri polemice o tiradă ironică. Vivacitatea tonului, multitudinea atacurilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
său nu urmărește înlocuirea sau eliminarea din accepțiunile consacrate ale noțiunii de clasic. Totodată, Eliot afirmă că nu intenționează să așeze termenul în antiteză cu romantismul, deoarece aceste împerecheri țin mai mult de "politica literară", subliniindu-se doza mare de subiectivism pe care ar presupune-o analiza, dintr-o parte sau din alta, a dihotomiei. Astfel, a numi clasică o operă poate însemna fie cea mai mare prețuire, fie cea mai mare insultă, depinzând de latura în care te afli. În
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nu "se naște", fiindcă, oricît de dotat ar fi prin naștere, dacă nu asimilează ce s-a realizat pînă la el, nu poate veni cu propria contribuție. Această contribuție la rîndul ei se înscrie în tradiție, nu se remarcă prin subiectivism și prin individualitate, decît în măsura în care geniul personal reușește să adauge realizări deosebite ce devin bunuri pentru cei care vor urma. Asemenea realizări sînt de obicei de natură teoretică, de schimbare a premiselor, precum evoluționismul în științele naturii, teoria relativității în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Metafora vie, Editura Univers, București, 1984. 340 O altă realitate, dar de altă natură, construiește și metaforicul poetic, însă fără a avea puncte comune cu realitatea construită filozofic. 341 Vezi G. Ibrăileanu, op. cit., vol. I, p. 322-323. 342 Fără îndoială, subiectivismul, particularismul, adică manifestarea marcată individual, nu trebuie asimilate neobișnuitului, ciudățeniei, fiindcă nici ideile stranii nu pot crea filozofie și nici imaginile stranii nu pot crea poezie (și artă, în general), deși semidocții și dezaxații tind să le omologheze ca atare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
activitate, trezește spiritul de răspundere personală și de grup, crează motivații suficiente și eficiente pentru desfășurarea normală a activității. Eficiența educativă a Învățării cooperative constă În aceea că Îi pregătește pe tineri pentru munca În grup, Îi obișnuieșțe cu Înfrângerea subiectivismului și acceptarea gîndirii colective, Îi ajută să conștientizeze dificultățile ce apar În viața interrelațională de grup. Metodele de Învățare prin cooperare prezintă avantaje atât pentru profesor cât și pentru elev. Pe de o parte, atenuează teama profesorului de a fi
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
sunt destul de inaccesibile. De aceea calea cunoașterii grupului școlar ca microunivers social este una empirică, lipsită de rigoare și coerență, bazată mai ales pe observație neintenționată, spontană, lucru ce conduce la formarea unei impresii vagi care stă adesea sub semnul subiectivismului. cRezultatele analizei documentelor școlare auxiliare -caietul invățătorului și caietul dirigintelui Pentru a răspunde imperativului formulat de reforma profundă ce a cuprins Învățământul românesc după anii ’90 -formarea personalității libere, armonioase, autonome și creative Curriculum Național a elaborat, alături de planul de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
ca să-mi reamintească de Tatăl și să mă responsabilizeze (o responsabilitate ce mă constituie) în infinit. În același timp, proximitatea celuilalt tinde să mă deposedeze în parte, să mă desprindă de mine însumi, să-mi altereze reperele identitare de siguranță, subiectivismul, dar și egoismul sau indiferența. Pentru filosoful francez, celălalt are prioritate asupra mea, îi sunt ostatic. Aceasta ar fi o regulă de bază, atît individuală cît și colectivă, bazată pe compasiune, care ar fi filosofia primă, fundament pentru lume și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
unui proiect cu alte proiecte din punctul de vedere al riscului. Se va opta pentru proiectul cu coeficientul de variație cel mai mic, deoarece el prezintă un risc mai mic. Un rol esențial în determinarea riscului îl are doza de subiectivism a factorilor de decizie care stabilesc distribuția de probabilitate, iar starea economică are un rol decisiv în subiectivismul distribuției de probabilitate. 1.5.2. Decizia de investiții în condiții de incertitudine Incertitudinea „se referă la apariția unui eveniment viitor, la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de variație cel mai mic, deoarece el prezintă un risc mai mic. Un rol esențial în determinarea riscului îl are doza de subiectivism a factorilor de decizie care stabilesc distribuția de probabilitate, iar starea economică are un rol decisiv în subiectivismul distribuției de probabilitate. 1.5.2. Decizia de investiții în condiții de incertitudine Incertitudinea „se referă la apariția unui eveniment viitor, la starea de nesiguranță legată de rezultatele scontate a se obține în urma unei acțiuni economice.” (Onofrei, 2004, p. 27
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
noastră, contabilitatea de angajamente oferă informații mult mai precise pentru aprecierea poziției financiare și performanței unei entități, însă nu toți autorii sunt de aceeași părere. Spre exemplu, John R. Edwards consideră că practicarea contabilității de angajamente imprimă o notă de subiectivism situațiilor financiare: „Contabilitatea de operație și, ulterior, contabilitatea de casă, permiteau un control mult mai bun al operațiilor efectuate de management, deoarece fluxurile de trezorerie erau mult mai greu de denaturat. [...] În cazul continuității, poate interveni subiectivismul convențiilor contabile aplicate
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
o notă de subiectivism situațiilor financiare: „Contabilitatea de operație și, ulterior, contabilitatea de casă, permiteau un control mult mai bun al operațiilor efectuate de management, deoarece fluxurile de trezorerie erau mult mai greu de denaturat. [...] În cazul continuității, poate interveni subiectivismul convențiilor contabile aplicate”<footnote Edwards J.R., A History of Financial Accounting, Routledge, Londra, 1989, p. 83. footnote>. O altă consecință a aplicării principiului independenței exercițiilor se referă la faptul că este necesară utilizarea unor conturi de regularizare, și anume: 471
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
4.3.6. Observarea sistematică a comportamentului elevilor 154 4.3.7. Autoevaluarea 157 4.4. Notarea școlară 159 4.5. Descriptorii de performanță 168 4.6. Proiectarea evaluării 179 5. Factori ai variabilității aprecierii și notării 181 5.1. Subiectivismul în practica evaluativă 183 5.2. Servituțile evaluării 189 5.3. Puterea predicției în educație 193 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 197 6. Testul docimologic - instrument de măsurare a rezultatelor școlare 205 6.1. Delimitare conceptuală și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
învățare se alocă un timp special pentru evaluarea de tip sumativ. În unele sisteme de învățământ, se pot proiecta perioade speciale pentru realizarea evaluării. 5. Factori ai variabilității aprecierii și notăriitc "5. Factori ai variabilității aprecierii și notării" 5.1. Subiectivismul în practica evaluativă 5.2. Servituțile evaluării 5.3. Puterea predicției în educație 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 5.1. Subiectivismul în practica evaluativătc "5.1. Subiectivismul în practica evaluativă" Practica docimologică scoate în evidență numeroase disfuncții
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
5. Factori ai variabilității aprecierii și notăriitc "5. Factori ai variabilității aprecierii și notării" 5.1. Subiectivismul în practica evaluativă 5.2. Servituțile evaluării 5.3. Puterea predicției în educație 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 5.1. Subiectivismul în practica evaluativătc "5.1. Subiectivismul în practica evaluativă" Practica docimologică scoate în evidență numeroase disfuncții și dificultăți în evaluarea corectă și obiectivă a rezultatelor școlare. Evaluarea nu are o valoare în sine, ci în raport cu consecințele acesteia asupra evoluției elevilor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
notăriitc "5. Factori ai variabilității aprecierii și notării" 5.1. Subiectivismul în practica evaluativă 5.2. Servituțile evaluării 5.3. Puterea predicției în educație 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 5.1. Subiectivismul în practica evaluativătc "5.1. Subiectivismul în practica evaluativă" Practica docimologică scoate în evidență numeroase disfuncții și dificultăți în evaluarea corectă și obiectivă a rezultatelor școlare. Evaluarea nu are o valoare în sine, ci în raport cu consecințele acesteia asupra evoluției elevilor. Idealul obiectivității în notare este afectat
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]