1,074 matches
-
cu oamenii obișnuiți și mai predispuși să trăiască „În sălbăticie”6. Pelerinii și alte ordine religioase și secte oprimate care au venit după ei, au văzut vasta Întindere sălbatică americană ca pe o natură lăsată În paragină, gata să fie subjugată și recuperată pentru gloria Domnului. S-au văzut pe ei Înșiși ca emisari ai lui Dumnezeu, administratorii lui, care, prin forța credinței și perseverenței lor, vor domestici sălbăticia și vor crea un nou Eden - țara promisă În care să curgă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fi „forțată din starea ei primară și modelată”13. În toate scrierile sale, Bacon, a pus accentul pe nevoia de a lansa un atac concentrat asupra naturii. Prin intermediul metodei științifice el a afirmat că avem „puterea să cucerim și să subjugăm” natura și „s-o zguduim din temelii”. Scopul noii științe, a spus Bacon, era să „stabilească și să extindă dominația rasei umane asupra universului”14. În timp ce Bacon a furnizat o metodologie pentru organizarea naturii, marele filosof francez din secolul al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
exclusiv pe regimul proprietății private și a atitudinii al meu versus al tău va fi ruina civilizației. Ei și-au imaginat o lume a competiției și a luptei implacabile, În care cei mai puternici vor câștiga, iar restul vor fi subjugați sau lăsați deoparte. Jean-Jacques Rousseau În Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni, publicat În 1755, a scris: Prima persoană, care, după ce a Înconjurat o parcelă de pământ, s-a hotărât să spună aceasta este a mea și a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
susțin că accentul asupra unei perspective unice și asupra unei viziuni unificate, suportă doar o agendă colonială care dă naștere la intoleranță față de alte puncte de vedere și amplifică represiunea și violența Împotriva minorităților pe plan intern și a popoarelor subjugate În exterior. Într-o lume dominată din ce În ce mai mult de forțe comerciale globale și birocrații distante și impersonale, postmoderniștii propun un antidot sub forma perspectivelor multiculturale și a Împuternicirii culturilor locale. Dacă, În era statelor-națiune, domină lupta de clasă centrată pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ideea ca Uniunea Europeană poate să trimită trupe În teritoriul oricărei țări membre pentru a restitui ordinea În caz de violare a Convenției Europene pentru Drepturile Omului este revoluționară. Scopul acțiunii militare nu mai este de a confisca teritoriu, de a subjuga popoare și de a acumula proprietate, ci, mai degrabă, de protejare a drepturilor universale ale omului. Leslie H. Gelb și Justine Rosenthal notează În jurnalul Foreign Affairs semnificația istorică a acestui nou mod de gândire militară. Statele și instituțiile de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comunicării orale este deci o interogație legitimă pentru omul modern, cu atât mai mult cu cât „vorbirea a fost ridicată însă de greci la un rang deosebit: acela de metodă. Socrate însuși prețuia vorbirea și disprețuia scrisul pe motiv că subjugă memoria; sofiștii au inventat, pe această bază, o artă a disputei - metodă de a demonstra, cu ajutorul vorbirii, orice” (Negreț-Dobridor, 2001, p. 16). Astfel, este greu să ne închipuim existența noastră alături de semenii noștri în lipsa comunicării orale. Dacă vi s-ar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mari de tine, eu mă leg,Întreabă-mă dacă eu ți-am doriSecunda grea ce nu o înțeleg.Întreabă-mă de-mi amintesc acum... XXIX. TRIST, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014. Ce nevoi subjugă firea Și obligă o ființă Ochii tot plecați să-i țină Către nici o năzuință? Ce durere-apleacă omul Și-i înlănțuie puterea? Zale reci închidă-i gura Și în el fie tăcerea... Care forțe îl posedă? Vorba-n piept i se
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
Ce durere-apleacă omul Și-i înlănțuie puterea? Zale reci închidă-i gura Și în el fie tăcerea... Care forțe îl posedă? Vorba-n piept i se crispează, Neputând să glăsuiască, Trist, el gura-și încleștează. Citește mai mult Ce nevoi subjugă fireași obligă o ființăOchii tot plecați să-i ținăCătre nici o năzuință? Ce durere-apleacă omulși-i înlănțuie puterea?Zale reci închidă-i gurași în el fie tăcerea...Care forțe îl posedă?Vorba-n piept i se crispează,Neputând să glăsuiască,Trist, el
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
cald. nu avem unde pleca! bine, rău, aici ne vatra. aici avem prietenii, dar și dușmanii. aici trebuie să stăm și să răbdăm. oriunde în altă parte e la fel pamparam, pamparam... IMPERIUL TĂCERII mă plimb printre morminte și sunt subjugat de liniște nici măcar frunzele din pomi nu mișcă, nici vântul nu adie cât depre pietre... ele sunt statui încremenite în timp. e o liniște macabră în care pustiul doarme cu dunele sale de nisip nimic nu spune nimic cei de sub
LIRICE (5) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381313_a_382642]
-
se situează la extrema dreaptă, promovând naționalismul excesiv, în același spirit ca și publicațiile „Calendarul”, „Porunca vremii” ș.a. „«Sfarmă-Piatră» al nostru - se afirmă în articolul-program - apare nu ca o forță oarbă, ci ca o forță în serviciu comandat. El se subjugă de bunăvoie prințului vremii noastre: naționalismul.” Ca practici curente se cultivă ideile violent antisemite, pamfletul agresiv. De fapt, publicația va fi un termometru al oportunismului politic al lui Nichifor Crainic: anticodrenistă, prolegionară, regalistă, proantonesciană. Rubrici: „Note, polemici, înfierări”, „Ultima oră
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
trebuie să fie la rândul lui creator pentru a aprecia creativitatea elevilor, să înregistreze progresul creativității acestora în fișele psihologice, să acorde șanse egale copiilor care au porniri creative. Mesajul către cadrele didactice, cuprinde mai multe îndemnuri: să nu se subjuge suferințelor trecute, să nu evite să aleagă, să asculte, să îndemne, să înțeleagă, să găsească soluții care să „meargă”, să fie creativi în școală și-n afara ei. Cadrele didactice care nu încurajează creativitatea, nu reprezintă o prezență permanentă în
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
tentă de mievrerie. Versurile meditative nu evită truismul, eroticele au un aer convențional, afectat madrigalesc și epigonic. Simplificând, autorul apare în poezia naturii ca un pastelist descins din Vasile Alecsandri, factice și destul de anemic, fiind un eminescianizant în cea erotică, subjugat de model. Mai multă însuflețire, prin atitudinea polemică, aduc orațiile satirice Către Cleobul sau Invectivă: „Spânatec, gras, soios, urât, / Ghebos cu fața scurtă, / Cu capul priponit în gât / Și gâtul într-o burtă; // Zidit din greu, / bolohănos, / Și, cum îi
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
recunoaște, totuși, calitatea de „mare vizionar”. Avea o înaltă prețuire pentru Mihai Eminescu, respingea însă moda epidemică a „lamentațiilor” posteminesciene; îi premerge totodată lui G. Ibrăileanu în criticile aduse publicării neselective a postumelor. Cerea literaturii române, îndeosebi celei din „provinciile subjugate”, mai multă „imaginație combinativă” (acuza „invenția slabă”), dar îi minimalizează pe George Coșbuc, pe Slavici, pe Octavian Goga, ajungând astfel la diletantismul atât de vulnerabil din discursul academic Poporanismul în literatură. În ansamblu însă, orientarea estetică a lui Z. este
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
neiertător cu protagonistul lui, parvenitul Tudor Stoenescu- Stoian, un fel de Mitică obraznic și fără scrupule, care pătrunde în „orașul patriarhal” creându-și, ca om de București, o mitologie de persoană cu mari reușite și relații sus-puse, prin care îi subjugă pe toți. În genere însă, Oraș patriarhal este o construcție romanescă viabilă, impunând prin arhitectura epică balzaciană, reușind să dea culoare și dimensiuni stereoscopice ambianței orașului românesc de provincie și aureolând-o cu tristețea dramei dezrădăcinării. De altfel, prin aceste
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
un pension ținut de un francez, e apelat Negry, nume pe care îl și adoptă într-o formă ușor modificată. La întoarcere avea să treacă prin pensionul lui Victor Cuénim. Plecat în Apus (1832) pentru a studia medicina, se lasă subjugat de frumusețea unor orașe ca Viena, Paris, Berlin, Veneția, Napoli, Florența. În 1841 era în țară și refuza să devină clironomul averii, impresionante, a tatălui vitreg, Costache Conachi. Din moștenirea lăsată de Petrache Negre își păstrează moșia de la Mânjina, care
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
anecdote. Sunt de reținut o scrisoare inedită de la Vasile Militaru, prin care directorul revistei era autorizat să îi reproducă fabulele, ca și articolul Ce vrea bolșevismul?, unde acestui „curent social”, considerat „o boală molipsitoare, care, pe toate căile, caută să subjuge omenirea”, i se demască esența distrugătoare (anularea identității naționale, ateismul, dictatura proletariatului, confiscarea proprietății și colectivizarea bunurilor). Numărul 4 este consacrat „memoriei Marelui Om al Școalei, Spiru C. Haret”, personalitatea fiindu-i evocată de George Grecea, M. Antonescu și I.
PLAIURI MOLDOVENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288837_a_290166]
-
Manole. O meditație, modestă, asupra condiției artistului își face loc și în alte romane, unde este denunțat caracterul alienant al acesteia, pasiunea pentru artă (mai degrabă o himeră) fiind comparată cu un fel de morb care afectează psihicul și comportamentul, subjugă și cauzează nefericirea sau chiar eșecul în viață (Numerus clausus, Pe malul mării). Dar mult mai nociv îi apare autoarei modul de viață al celor bogați, ușuratic, imoral, egoist, iresponsabil, impulsionat de trăiri joase, cu manifestări sociale superficiale și ipocrite
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
9), lămurit mai întâi „în văpaie de foc” (I Tesaloniceni 1, 8). Nesemețite, ele câștigă dragostea; simple, ele „surpă iscodirile minții” (II Corinteni 10, 4). Vorba sa părintească mustră fără să te înstrăineze, îndeamnă fără să disprețuiască, poruncește fără să subjuge. Părintele a adus „multă bucurie și mângâiere” credincioșilor ortodocși din lume, iar prin povețele sale „inimile sfinților s-au odihnit” (Filimon 1, 7). Acum, când oamenii „nu mai suferă învățătura sănătoasă, ci - dornici să-și desfete auzul - își grămădesc învățători
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sfârșit pe slippery slope; sau brusc, printr-un act de adeziune, printr-o conversiune, printr-o formă sau alta de oportunism, prin șantaj și sub amenințare, mereu sub presiunea istoriei. Cedând „tiranului interior”, intelectualul se prăbușește asemenea unui înger damnat, subjugat de demonia puterii, apoi de puterea însăși. Căderea sa în plasa tiraniei este ultimul pas într-o tragedie a spiritului. Mai exact: tragedia spiritului nesăbuit, care și-a rupt legăturile cu etica și morala, și-a trădat menirea, optând pentru
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
luxurianță și bogăție, dar și sediul supremei corupții. Deși scăldat în soare ca puține alte orașe ale lumii, Los Angeles-ul străbătut de Philip Marlowe e mai degrabă un metropolis crepuscular, expresionist, populat de fantomele unei civilizații violente, hrăpărețe, imorale, total subjugată de domnia banului. Marlowe atrage atenția asupra acestei realități încă din primul paragraf al romanului The Big Sleep: el face o vizită nu unor oameni în carne și oase, ci unei „averi de patru milioane”. Personajul ieșea din lumea tulbure
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Familiar With Dictators”) și afirmă: „Rațiunea pentru abordarea noastră nu este nevoia de a servi pe cineva, ci mai degrabă experiența trecutului nostru recent. Știm prea bine cât de primejdioasă și devastatoare poate fi dominația totalitară, nu numai pentru cei subjugați de către ea, dar și pentru vecinii acestora și pentru Întreaga umanitate. Suntem aproape Înclinați să spunem că un asemenea sistem este el Însuși cea mai sinistră armă de distrugere În masă, nu numai pentru că Îi lipsește orice formă de autocontrol
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
tăcută. Căderea ei nu făcu aproape nici un zgomot. Atinse un copac, se ridică și își arătă adevărata natură - era un disc de granit, decupat de capriciul exploziei, care se rostogoli tot mai iute. Bărbatul și femeia nu făcură nici un gest, subjugați de rapiditatea rotației și totodată de neverosimila încetineală cu care se desfășura mișcarea prin fața ochilor lor. Văzură un trunchi ce bara drumul acestei roți de piatră, nu rupt, ci despicat precum un braț tăiat de sabie. Mărăcinișul ce ar fi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
-mi ceva. Milton puse cutia instrumentului pe canapea. În timp ce o deschidea și scotea din ea clarinetul, rămase conștient de goliciunea picioarelor lui Tessie. Puse muștiucul și Își Îndoi degetele, plimbându-le În sus și-n jos pe clape. Și apoi, subjugat de un impuls de nestăvilit, se aplecă În față și, presând cu capătul ca o pâlnie al clarinetului genunchiul lui Tessie, suflă o notă lungă. Fata scoase un țipăt și Își retrase genunchiul. ― Ăsta a fost un Re bemol, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sau mângâiat. Nimic nu era țintit. Dar exercițiul a creat În Împerecherile noastre nocturne o gimnastică fluidă. Ochii Obiectului rămâneau Închiși tot timpul. Adesea capul Îi era Întors ușor Într-o parte. Se mișca sub mine ca o fată adormită, subjugată de un coșmar. Arăta de parcă ar fi avut un vis obscen și și-ar fi confundat perna cu amantul. Uneori, Înainte sau după, aprindeam veioza de pe noptieră. Îi trăgeam tricoul cât puteam de sus și Îi dădeam jos chiloții până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
moment. Unii clienți plecau, dar cei mai mulți băgau alte fise În aparate. Paravanele de pe hublouri se ridicau. ― Nimfa apei a Încercat să se stăpânească. Dar frumusețea băiatului o copleșise. Nu se putea mulțumi cu privitul. Salmacis Înotă din ce În ce mai aproape. Și apoi, subjugată de dorință, Îl prinse pe băiat din spate, Înfășurându-și picioarele În jurul lui. EU Începeam să dau din picioare, agitând apa așa de tare, Încât clienții nu vedeau mai nimic. ― Hermaphroditus s-a străduit să se elibereze din Îmbrățișarea tenace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]