1,673 matches
-
urechile îi ard sub tensiunea așteptării la ușa biroului, iar atunci când se eliberează de câte o întrevedere de genul acesta, are certitudinea că și-a câștigat încă o lună de viață. La rândul său, Abakumov încearcă să inducă frica printre subordonați. El devine violent în discuția pe care o are cu "cei trei mincinoși" (secretarul de stat Selivanovski, generalul de divizie Oskolupov și inginerul-șef Iakonov din cadrul Secției de Echipamente Speciale), încercând să grăbească finalizarea decodorului vocii umane și a telefonului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
împrejurări, urechile îi ard sub tensiunea așteptării la ușa biroului. Când se eliberează de câte o întrevedere de genul acesta, are certitudinea că și-a câștigat încă o lună de viață. La rândul său, Abakumov încearcă să inducă frica printre subordonați. El devine violent în discuția pe care o are cu "cei trei mincinoși" (secretarul de stat Selivanovski, generalul de divizie Oskolupov și inginerul-șef Iakonov din cadrul Secției de Echipamente Speciale), încercând să grăbească finalizarea decodorului vocii umane și a telefonului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
până la 23 august 1944. Acțiunea relatată de ofițerul sovietic a avut loc cu câteva zile înainte de 23 august 1944, în sectorul Siret de pe frontul din Moldova. Șeful Biroului Cercetări și Informații al Armatei 40 sovietică, împreună cu câțiva „oameni de încredere” (subordonații lui - n.n.) au activat timp de patru zile în spatele frontului românesc, pe o adâncime ce ținea de la Iași până aproape de zona Bârladului. După ce și-au schimbat uniformele militare sovietice cu cele românești, truc la ordinea zilei în astfel de situații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trebuiau nu numai „să primească [...] decorații de la Fuhrer, dar și să afle cât mai multe informații”. Explicându-i-se că nu a fost întocmit nici un raport sau studiu informativ în acest sens, ci doar „ceea ce au raportat atașații militari și subordonații lor (general Ion Gheorghe, lt.-col. Eugen Tilichi, cpt. C-dor. N. Antonescu, mr. Zenoviu Avram), generalul Fedenko a lăsat să se înțeleagă că partea română „nu-i sinceră în lucru care are mare importanță pentru noi (partea sovietică-n
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cercul de cunoștințe. Nimeni nu poate să o facă fără a fi prezentat, chiar dacă nu este o persoană care se bucură de notorietate publică. Iată câteva reguli: Se prezintă bărbatul femeii, cel mai tânăr celui mai în vârstă; Inferiorul - superiorului; subordonatul - șefului; rangul inferior - celui superior. Este incorect să-l prezinți pe domnul director unui funcționar. De exemplu: a) Domnul X, un tânăr ziarist, trebuie prezentat celebrei personalități care este domnul Y și nu invers, deci după regula inferiorului-superiorului; b) În
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
-mă în pace! Se adresă colegilor și, în primul rând, directorului. Acesta îl luă de braț și-l împinse în propria-i mașină. Gestul de amabilitate dinainte calculată, îl făcu să fie mai atent, știind că niciodată nu-și invita subordonații la o asemenea plimbare, decât dacă avea un interes sau dacă s-ar fi petrecut vreun eveniment deosebit. S-a întâmplat ceva?... Am primit un telefon... E vorba de un accident de tren... o tânără... seamănă cu fata ta... precis
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
procesele previzionării, organizării, coordonării, antrenării și control-evaluării activității organizației. În general, relațiile de conducere iau naștere în cadrul acțiunii de influențare a obiectului condus de către subiectul conducător. Ele pot fi relații de colaborare sau conflictuale. Ele sunt raporturi între șefi și subordonați, între manageri și executanți. Relațiile de conducere sunt influențate de mai multe variabile, între care: − Dimensiunea organizației; − Complexitatea obiectivelor organizației; − Nivelul dotării tehnice; − Gradul de cooperare și de specializare; − Dispersia teritoriala a subunităților componente; − Potențialul uman; etc. Analiza variabilelor care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
general; - sistemul de salarizare are rolul de a accentua motivația individuală pentru performanță; - uzitează sistemele centralizare/ descentralizare în funcție de afaceri și de personal; - promovează echitate, stabilitatea personalului, inițiativa; - managerul este ,,creierul organizației”. Viziunea clasică sugerează ca managerii să aibă relativ puțini subordonați pentru a putea asigura controlul. b) Școala sociologică Acest curent a apărut în urma criticilor aduse reprezentanților școlii clasice, a căror abordare formală îi împiedica să vadă în relațiile umane o cale de creștere a eficienței. Concepția lui Taylor, potrivit căreia
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
și complexității lor, desemnate în mod organizat unui angajat, posturile și funcțiile din organigramă se delimitează prin obiectivele, sarcinile, competențele și responsabilitatea conferite managerului. Organigrama ilustrează relațiile din interiorul echipelor sau departamentelor organizaționale: - amploarea controlului - se referă la numărul de subordonați direcți ai unui manager; - ierarhia - este formată din nivelurile manageriale ale căror număr este corelat cu amploarea controlului; - centralizarea și descentralizarea - este exprimată prin puterea pe care o deține un manager la un anumit nivel ierarhic; - specializarea după cunoștințe - se
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
precizarea contribuției fiecăruia la activitatea de ansamblu și determinarea căilor de ocupare rațională a fiecărei funcții manageriale. Pentru a asigura creșterea funcționalității structurii organizatorice, managerul poate utiliza delegarea de autoritate și descentralizarea de putere. Delegarea reprezintă transferul către unul dintre subordonați a unei părți din atribuțiile sau sarcinile conducătorului, încredințarea responsabilității de a le realiza în vederea atingerii unui obiectiv definit și acordarea, în acest scop, a autorității necesare, libertății de alegere a căilor și mijloacelor necesare realizării obiectivului. Descentralizarea constituie procesul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
îmbunătățire a performanțelor individuale și organizaționale; - identificarea, cunoaștere și utilizarea corectă a diferitelor categorii de nevoi și stimulente pentru orientarea comportamentului angajaților spre performanță și satisfacții; - stabilirea unor relații corecte și eficiente, de înțelegere și acceptare reciprocă între manageri și subordonați. Marea diversitate a formelor de comunicare derulate în cadrul organizațiilor solicită încadrarea lor în anumite clasificări, utilizând mai multe criterii: Criteriu Tipuri În funcție de direcție - Descendentă - de la managerul de vârf la nivelurile de execuție - Ascendentă - de la subordonați către șefi - Orizontală sau laterală
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
acceptare reciprocă între manageri și subordonați. Marea diversitate a formelor de comunicare derulate în cadrul organizațiilor solicită încadrarea lor în anumite clasificări, utilizând mai multe criterii: Criteriu Tipuri În funcție de direcție - Descendentă - de la managerul de vârf la nivelurile de execuție - Ascendentă - de la subordonați către șefi - Orizontală sau laterală - între persoane sau compartimente situate la același nivel ierarhic - Diagonală - spre exemplu comunicarea între echipa uni proiect și restul compartimentelor structurii După modul de transmitere - Scrisă - Verbală - Nonverbală După modul de desfășurare: - reciprocă directă - față
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
să privească din punctul de vedere al celorlalți); − emitentul să urmărească primirea feed-back- ului; − emitentul și receptorul să comunice în perspectivă cel puțin la fel de bine; − cei ce comunică trebuie să fie siguri pe suportul comunicării. Comunicarea eficientă dintre manageri și subordonați sau subordonați și manageri asigură motivarea personalului și asigurarea climatului psihosocial organizațional. CAPITOLUL 4. DECIZIE ȘI STIL MANAGERIAL Motto: Un conducător este cel care știe drumul, merge pe drum și arată drumul” ( John Maxwell) 4.1. Profilul psiho-socio-profesional al managerului
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
din punctul de vedere al celorlalți); − emitentul să urmărească primirea feed-back- ului; − emitentul și receptorul să comunice în perspectivă cel puțin la fel de bine; − cei ce comunică trebuie să fie siguri pe suportul comunicării. Comunicarea eficientă dintre manageri și subordonați sau subordonați și manageri asigură motivarea personalului și asigurarea climatului psihosocial organizațional. CAPITOLUL 4. DECIZIE ȘI STIL MANAGERIAL Motto: Un conducător este cel care știe drumul, merge pe drum și arată drumul” ( John Maxwell) 4.1. Profilul psiho-socio-profesional al managerului În ultimii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
roluri manageriale, pe care le împarte în trei categorii aflate în strânsă legătură unele cu altele: - roluri interpersonale; - roluri informaționale; - roluri decizionale. Rolurile interpersonale rezultă din autoritatea formală a managerului și vizează relațiile interpersonale. - Rolul de reprezentare presupune contactul cu subordonații proprii sau ai altor firme, cu managerii situați pe același nivel sau pe altele, în cadrul unor reuniuni oficiale, când managerul, în numele firmei, execută o acțiune - Rolul de conducător presupune direcționarea și coordonarea activității subordonaților - Rolul de legătură presupune relații cu
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
ansamblul de cunoștințe, calități și aptitudini pe care le posedă un grup de manageri și care le conferă aceeași abordare a proceselor de management. Stilul de management constă în modul de utilizare a cunoștințelor, calităților și aptitudinilor în relațiile cu subordonații și derularea efectivă a acestor procese de muncă. Stilurile de conducere sunt clasificate în funcție de numărul dimensiunilor luate în calcul de diverși cercetători. Sunt unele tipologii care, deși pornesc de la mai multe activități ale conducătorului, avantajează una dintre acestea, care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
cu cei din jur care își îndeplinesc conștiincios îndatoririle, ține la distincția dintre conducător și muncitor. Autoritarul binevoitor este chinuit de conștiința faptului că sarcina lui este nu doar aceea de a produce obiecte, ci de a răspunde și de subordonații care îi sunt încredințați; prin urmare, se interesează de viața lor extraprofesională, de credințele, moralitatea lor, fapt pentru care este întotdeauna apreciat. Autoritarul incompetent este un conducator „infantil", lipsit de scrupule ; minte, brutalizează, ia toate măsurile care crede că îl
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
sale. Autorii imaginează un continuum cu două extreme (conducere autoritară; conducere democrată) și cu nenumărate „comportamente” posibile și accesibile unui conducător”. De-a lungul acestui continuum sunt stabilite șapte comportamente ale conducătorului. Utilizarea autorității de către manager Domeniu de libertate pentru subordonați Când gradul de autoritate a liderului este mare și aria de libertate a subordonaților mică, avem de-a face cu practicarea stilului de conducere autoritar și, invers, când gradul de autoritate a liderului este mic, iar in schimb, aria de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
negociator (comportamentul 2); consultativ (comportamentele 3, 4, 5); cooperator sau implicativ (comportamentele 6, 7). Conducătorii pot opta pentru unul sau altul dintre aceste stiluri de conducere, opțiunea lor fiind influențată de o serie de forțe care țin de manager, de subordonați, de situația în care aceștia se găsesc la un moment dat, într-un cuvânt, de modul în care ei percep intensitatea celor trei forțe. De aceea afirmam ceva mai sus că tipologia lui Tannenbaum si Schmidt a prefigurat încă din
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
a cinci tipuri de stiluri comportamentale. Stabilirea celor cinci stiluri de conducere se realizează în funcție de atitudinile și practicile pe care le manifestă conducătorii față de felul cum se realizează planificarea, se execută munca, față de rezultat, disciplină, obiective, relațiile dintre șefi și subordonați, atitudinea față de superiori și subordonați, felul cum se realizează comunicarea, atitudinea față de conflict, creativitate, angajare personală. Iată cele cinci tipuri de stiluri de conducere, cu câteva dintre particularitățile lor: a) Stilul de tip 9.1 . se caracterizează prin interes mare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
personalului, care devine un scop în sine; c) Stilul de tip 1.1. se caracterizează prin interes slab atât pentru producție, cât și pentru problemele umane. Conducătorul care practică un astfel de stil manifestă tendințe de izolare față de superiorii și subordonații săi, nu se implică în problemele de decizie, evită formele de control, subordonații sunt considerați un „rău necesar”, este orientat spre sine însuși. d)Stilul de tip 5.5. se caracterizează prin interes moderat atât pentru producție, cât și pentru
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
se caracterizează prin interes slab atât pentru producție, cât și pentru problemele umane. Conducătorul care practică un astfel de stil manifestă tendințe de izolare față de superiorii și subordonații săi, nu se implică în problemele de decizie, evită formele de control, subordonații sunt considerați un „rău necesar”, este orientat spre sine însuși. d)Stilul de tip 5.5. se caracterizează prin interes moderat atât pentru producție, cât și pentru problemele umane. Conducătorul ce practică acest stil caută soluții de echilibrare (de compromis
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
pentru problemele umane. Conducătorul ce practică acest stil caută soluții de echilibrare (de compromis), obține astfel o producție acceptabilă (fără a fi însă prea mare), fără o bruscare a personalului; utilizează logica și presiunea, evită extremele, strânge sugestii de la toți subordonații, adoptă părerea majorității, încearcă să amâne, să motiveze personalul, preferă contactele individuale, familiare, apreciază reuniunile de grup, încearcă să obțină maximum de eficacitate cu minimum de conflict, contribuie la menținerea și crearea moralului orientat spre producție, e) Stilul de tip
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
și să-i ajut dacă Întâmpină dificultăți; - să fiu loială, să-mi respect promisiunile și angajamentele luate, În orice circumstanță; - am recunoscut când am greșit, mi-am asumat greșelile, mi-am cerut scuze atunci când a fost necesar; - mi-am susținut subordonații În fața superiorilor și i- am apărat de critici și atacuri nejustificate; - mi-am promovat corect subalternii prin acordarea unor recompense (salar de merit, gradație de merit); - am făcut abstracție de interesul personal; - sunt imparțială În repartizarea sarcinilor, hotărâtă, fermă daar
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
Calitatea primordială a unui manager este aceea de a antrena oamenii pentru realizarea obiectivelor propuse, participarea angajaților, nu se impune, ci se câștigă. Pentru ca un manager să aibă o relație bună cu angajații, trebuie să țină cont de următoarele: - subordonații să fie bine instruiți și motivați; În urma unui control, managerul trebuie mai Întâi să Își laude angajații și apoi să emită critici dacă este cazul; - importantă este comunicarea Între manager și angajat; - dialogul purtat consecvent și periodic. Am Întrebat mereu
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]