637 matches
-
soartea s-o sudui, s-o blestemi: Blăstămurile însăși poet te-arată iarăși, Al veacului de mijloc blestemul e tovarăș. Între-un poet nemernic, ce vorbele înnoadă Ca în cadență rară să sune trist din coadă Și-ntre-ofițerul țanțoș cu spada subsuoară Alegere nu este, alegerea-i ușoară. Pocnind în a lui haine, el place la neveste, Fecioara-nfiorată își zice: acesta este... Acesta da... Simțire tu ai și este dreaptă. Nebuni suntem cu toții, natura-i înțeleaptă - Un corp frumos și neted te
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și joacă la hasard, Un om, dorința cărui e pe biliard să șază, Să doarmă pe biliard. Adese ori în noapte văd umbra lui fatală, În mână cu-o halbă, în gură c-un cârnat, În buzunări cu chifle și subsuori o oală Și râde... pînă-i beat. Visarea sa un șnițel, gândirea sa o bere, Să bea etern acesta e visul său ciudat - Și-odată auzi-vom că-n cruda sa durere În bere s-a-nnecat. l6. ROMANCERO ESPANOL (cca 187O ) Copii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu Kummel Ș-o bucată de păstramă. Zice Darwin, tata Darwin, Cumcă omul e-o maimuță - Am umăr de maimuțoi, Milly-nsă de pisicuță. Și mă urc în tren cu grabă Cu o foame de balaur, Intre dinți o pipă lungă Subsuori pe Schopenhauer. Ș-acum șueră mașina. Fumul pipei lin miroasă. Sticla Kummel mă invită, Milly-mi râde - Ce-mi mai pasă! 32. ÎMBĂTRÎNIT E SUFLETUL DIN MINE... (cca 1875 ) Îmbătrânit e sufletul din mine Ca un bordeiu pustiu în iarnă grea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
figurii dumitale cu frunte abdominală, nu este imoral să fie contemplată pe plajă. (Anacolutul întărește sensul descrierii, prelungind, de fapt, scena rizibilă). După ce vei fi lepădat mantaua ce-ți învăluie statuia și te vei înfățișa naturii flocos și creț la subsuori, lăbărțat cu gingășie și candid în suciturile și circumvoluțiunile eului dumitale anatomic, vei surprinde surâsul curtezanei și șoaptele băieților sportivi lungiți în soare". Comicul debordează, cu fiecare pasaj, în planul stilistic, uzând, din plin, de un lexic al corporalului rizibil
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mă recunoască. E un stil care a luat naștere În Poliția Criminalistică din Berlin, Kripo, de unde l-am adoptat și eu. Mi-am strecurat un pachet de țigări Murattis În buzunarul de la haină și am ieșit, purtând cu grijă la subsuoară un obiect din porțelan Rosenthal frumos Împachetat, așa, ca pentru un cadou. Nunta avea loc la Luther Kirche, o biserică din Dennewitz Platz, chiar la sud de Gara Potsdamer și la o aruncătură de băț de casa părinților miresei. Tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
unui puț adânc. Bâjbâind Înapoi pe drumul care ducea la recăpătarea cunoștinței, am devenit conștient de ceva ce aveam În buzunare și apoi de o voce care părea să vină de departe. Apoi am simțit cum cineva mă ridică de subsuori, mă târăște cale de vreo două mile și-mi bagă fața sub o cascadă. Am scuturat din cap și m-am chiorât În sus ca să mă uit la bărbatul care mă lovise. Era aproape un uriaș, cu o gură imensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
curat ca lacrima, Duncan. Nu așa arată un om care a căzut pe malul unui râu și apoi Într-un șanț, nu? Nicholson Își trecu mâna peste creștet, țepii aspri scoțând un fâșâit slab, În camera ostilă de interogatoriu. La subsuori i se vedeau niște pete albastru-Închis. — M-am... m-am dus acasă să vă dau telefon. Și m-am schimbat. — Înțeleg, spuse Logan zâmbind din nou. Unde erai pe 13 august anul acesta, Între două și jumătate și trei după-amiaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Foarte sexy. Inspectorul Insch nu arăta foarte sexy când Logan Îl văzu din nou. Venea de sus cu liftul de la ultimul etaj. Ori asta Însemna că se Întâlnise cu comandantul. Costumul cel nou și drăguț al lui Insch era umed subsuoară și pe spate. Domnule, zise Logan. Încercă să nu se uite În ochii lui. — Vor să renunț la pantomimă. Vocea Îi era joasă și lipsită de intonație. Sentimentul de vinovăție Îl cuprinse pe Logan, ca o pancartă mare În vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
veste și cămăși, săriră de pe mal În noroiul de dedesubt, cu brațele În balans, În timp ce se scufundau pînă la coapse. Marinarii japonezi de pe Wake continuau să tragă În cuter, dar doi englezi ajunseseră deja la marinarul rănit. Îl prinseră de subsuori și Îl tîrÎră spre Întinderea de noroi. Tatăl lui Jim trecu pe lîngă ei, cu ochelarii stropiți cu apă, Împingînd din fața lui noroiul negru. Apa Îi ajunsese la piept cînd Îl prinse pe ofițerul rănit de grad inferior care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
prezența sectoristului. TU, În baie, la câteva momente după Încheierea tratatului de pace Între mai sus numitele armate ale mai sus numitelor străzi. În timp ce te speli și Încerci să-ți ștergi zgârieturile cu spirt care ustură, Încremenești. Din cuibul de sub subsuori se zbârlesc spre tine, abia crescute, câteva fire de păr. Mai apuci să privești În oglindă chipul de războinic și atât. Căci se aude chemarea la masă a mamei care tocmai ți-a făcut cartofi prăjți și salată de roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de deasupra ușii desprinzând o cheie lipită acolo sus cu gumă de mestecat. Deschise ușa, apoi își scoase din gură guma pe care o mesteca și lipi din nou cheia, apăsând-o cu degetele. În timp ce se întindea, i-am privit subsuorile, nu erau epilate, dar nu erau nici foarte păroase. Doar un smoc de fire lungi și subțiri, lipite de transpirație. Înăuntru soarele tăia în aer o cărare transversală. A fost primul lucru care m-a izbit împreună cu mirosul de funingine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de păr care pare alb pentru că soarele îl luminează din spate. Oscilează cu greu între curiozitate și teama de a suferi. Și totuși, dacă acum mi-ar cere-o, aș fi gata să fac bucăți ieslea sfântă. Dar adevărul are subsuorile transpirate, nu se potrivește cu regalitatea soției mele. Mă privește într-un fel pe care îl cunosc, chiar dacă doar acum mi se pare că descifrez sentimentul blocat în retinele acelea opace: acolo este o lipsă, o stagnare, un zid. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
nou la Ginecologie. Liftul s-a oprit la etaj. Pe coridorul întunecat era liniște și se simțea mirosul obișnuit de medicamente și de mâncare. Eu iubesc spitalul, noaptea, Angela, pentru mine are farmecul ascuns al unei femei nemachiate, al unei subsuori în întuneric. Italia, în schimb, părea speriată, mergea aproape sprijinindu-se de perete, cu prosopul cu stele marine în jurul ei, ca o naufragiată. Am rămas singuri câteva clipe. — De ce nu mi-ai spus că ești însărcinată? — Nu știam. Își strângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Am continuat să mă uit la documentele mânjite din mâna ofițerului. Nu credeam în Dumnezeu. Cum aș fi putut, după ce fusesem unde fusesem și după ceea ce văzusem? Broboane de sudoare mi se adunaseră pe buza de sus, îmi picurau de la subsuoară și mi se prelingeau pe corp. Cămașa îmi era udă. Lenjeria era o cârpă umedă care mi se lipise de abdomen, de fese și de adevărata mea problemă. Dovada a ceea ce eram de fapt. Crestătura lui Avraam, semnul legământului, incizia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
scăunel cu tot. — Am îndepărtat și alte tipuri. Am avut un caz fascinant acum câțiva ani. Își mută privirea de la numărul meu la spațiul de deasupra capului meu. —Un tatuaj pe partea interioară a brațului. Își ridică mâna dreaptă spre subsuoara brațului său stâng pentru a indica locul. —Cam atât de lung. Își ridică mâna cu degetul mare și arătătorul depărtate câțiva centimetri. —SS, cred. Uitasem că și acesta era tot pe brațul stâng. SS sau prizonier, cu toții purtam semnul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
trezi pus În Încurcătură descoperind că i se terminase spuma de bărbierit, până când Îi veni ideea strălucită să Încerce să se radă cu un strat gros de săpun obișnuit. Numai că acesta se dovedi a avea un miros acru, de subsuori transpirate În zi de caniculă. Își rase obrajii cu lama până când deveniră roșietici, Însă uită de tuleiele de sub bărbie. Apoi făcu un duș fierbinte, după care Își adună curajul și se clăti treizeci de secunde cu apă rece, simțindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și am vorbit cu prietenii noștri. Dacă aș fi știut că vei folosi acest lucru ca pretext pentru a te culca cu primul bărbat ieșit în cale, aș fi umblat pe străzi în pijamale cu o sticlă de cidru la subsuoară, strigând la oameni necunoscuți, jelindu-te cum se cuvine. Nu asta am vrut să spun. Ba sigur că asta am vrut să spun. Ei bine, felicitări, spuse Mark într-un final. Ne-ai distrus. Cine ar fi crezut? Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
rănile cu un prosop și străduindu-se să-i oprească năvala sângelui. Consumatorii localului fugiseră fără să plătească și lăutarii dispăruseră ca prin farmec. Numai cântăreața, cu chipul schimonosit de suferință, rămase pe loc. Apoi, îl luă pe Marcu de subsuori și-l sprijini până peste drum, în „Salonul de ras, tuns și frizat”, unde căzură, ca de obicei, amândoi, pe salteaua de paie, dinainte pregătită. Marcu Fișic a murit într-o Luni dimineață. Adormise pe tron, proaspăt bărbierit și pudrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
astă dată expresia de rigoare a vizitelor de condoleanțe, cu toate că vorbește cam așa: - Nici nu mă preocupă protocolul în momentul de față, când am venit să-mi iau rămas bun, de la vechiul meu prietenă E în uniforma albă, cu casca subsuoară, și cu mâinile împreunate deasupra centironului. După fiecare frază își privește vârful pantofului alb, ca pentru a-și orândui gândirea. Apoi trece în salon să ia o gustare. ă Iată și pe Omul cu ciocul de aramă. Și-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mișcare bruscă a căpșorului neastâmpărat. O sărut pe umărul rotund cu reflexe roze. Eva se întinde cu spinarea pe masă și așteaptă. Carnea ei are optsprezece ani și miroase a fân cu floare și a grajd de escadron. Îi adulmec subsuoara, îngenunchind apoi, ca să-i ling degetele, lăsate moi, în voia voluptății. Coboară pleoapele și ridică genunchii lipiți unul de celălalt, până la gură, acoperindu-și astfel pântecul supt, cu pulpele strânse. Ridicat în tălpi văd cum intru. Fără să mă mișc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și toți plângeau de foame, cu el împreună, marțea, dimineața. Tragicul eveniment repetat în fiecare săptămână, nu împiedica pe doi dintre băieți să joace teatru: Spectacolul era excesiv de bizar. Unul dintre ei intra pe ușă cu registrul de comenzi la subsuoară și cu pălăria de paie a moșului Isidor, ce-i cădea peste urechi. - „Sunt domnul de la Societate”, se prezenta copilul de o comică drăgălășenie, sub masca severă a chipului, apoi deschidea registrul și cerceta prin ochelari, o pagină goală, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
veni fulgerător în minte în timp ce priveam lupta înverșunată a celor doi copii pentru mașina de cusut, pe care totuși, adevăratul domn de la „societate” a ridicat-o într-o luni de dimineață, urmat până la birjă de micul actor cu condica la subsuoară. Și poate că și mașina de cusut fusese legănată ca și racla aceea de copil, în aer, înainte de a fi scoasă în curte, unde convoiul familiar nu a mai urmat-o de rușinea vecinilor. A doua zi, moșul Isidor, pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pe lady Macbeth. Să nu-mi zici tu mie, madam, ce e aia să vezi sânge peste tot! Din această cauză, fusesem nevoită să port un soi de chiloți din hârtie. Care erau oribili și uriași. Și-mi ajungeau până la subsuori. Dar acum puteam să anunț cu bucurie că de o săptămână chiloții normali fuseseră reinstaurați. Repet: chiloții normali fuseseră reinstaurați. Restul hainelor? Nu mai eram gravidă. Eram doar femeie. Deci cu ce aveam să mă îmbrac? Nu mă mai defineau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
din Dudești. S-a enervat. M-a făcut tocilar. Din clipa aceea am devenit nostalgic. Au Început să-mi placă literatura, geniile inexplicabile, toamna. Toamna mi se părea adecvată nemuririi. În ea cad frunzele moarte. Păsărelele Își ascund ciocul la subsuoară. Plouă subțire. Miroase a fum, a tristețe, a murături. Din pricina pătlăgelelor roșii imature, pe care le asociam cumva insucceselor erotice și trigonometrice, m-am gîndit din nou la sinucidere. Deși fata cu părul castaniu Încă nu mă părăsise. Nu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
canalul din stînga, În centru nimic. Tăiat la: Cadru exterior: Cineva care seamănă cu George Enescu, travestit Într-o bătrînică, e blocat de un trio agresiv lîngă magazinul București. I se cere să deschidă cutia pe care-o poartă la subsuoară, el o deschide și scoate vioara. O vioară! urlă cineva. În secunda următoare o bîtă face zob instrumentul, o alta, capul lui Enescu. Doamna cu cîrlionți din metrou privește scena și expectorează firav, satisfăcută, fără boltă: ’Re-ați ai dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]