6,959 matches
-
fără a enunța o opinie interesant de personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau morale. Dar, tot el ne avertizează de la început, isi îngăduie și subtile, insesizabile schimbări, de accent, de nuanță. Povestitorul înflorește unde vrea el, la urma urmelor. Plăcerea istorisirii e o formă de inspirație, o resimțim cu toții în micile noastre exerciții narative cotidiene, cînd adăugăm un minuscul detaliu ici, omitem altul dincolo, totul
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
în vîrtejul lor, copleșiți de iraționalul lor, striviți, în cele din urmă, ca niște viermi neputincioși. Melodrama nu ține de artă, ci de natură. Liberul arbitru artistic este inexistent în acest gen de producții sentimentale. Melodrama e forma cea mai subtilă și teribilă de șantaj moral și emoțional. De aceea, ea nici nu se lasă judecată. Nu există melodrame bune sau rele exceptînd tehnică execuției superficiale. Melodramele se află dincolo de principiul binelui și al răului, atît în plan artistic, cît și
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
sovietică, variind nesemnificativ intonația și accentele". La care credem că s-ar cuveni adăugați o serie de semiliberalizanti, care, anticipînd perestroika, au încercat a ameliora, a consolida de facto sistemul comunist printr-o infuzie de intelectualitate, printr-o practică mai "subtilă" a propagandei: Petru Dumitriu, A. E. Baconsky, Ov. S. Crohmălniceanu, Al. Ivasiuc, Marin Preda... Interesantă e circumstanță că, inițial, revoluția stîrnise dorința de libertate a creatorilor, care visau a o corela cu avangardă și cu experimentalismul: Într-o astfel de
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
eliberarea Franței de sub ocupație nazistă, dar și cîteva scrise după. Dificilă libertate a fost tradusă, pentru Editură Hasefer, de Ticu Goldstein, care semnează și el o postfața întru totul remarcabilă, prin felul în care combină informația biografica despre Lévinas cu subtile și concise comentarii filozofice. Firește, e vorba de coloraturi stilistice diferite în aceste două cărți: prima e un tratat de filozofie, în sensul aproape clasic al cuvîntului, în vreme ce a doua păstrează savoarea vie a unui discurs cîndva adresat unor fapturi
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
detalii, de nuanțe, de găselnițe, firește pe direcția stabilită de regizor, în actul III (mai ales) și IV, imaginația și verva imaginativa dau semne de oboseală iar spectatorul, de plictis. Caută să mai descopere cîte un truc, cîte un amănunt subtil încărcat de semnificații, dar nu prea mai găsește. Chiar și cheia în care este construit spectacolul în partea a doua pare schimbată, lipită, într-un fel, la prima parte care este de-a dreptul spectaculara și savuroasa în multe planuri
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
analogie - oricât de departe ar fi dusă - așa cum este «asemănarea». Nu, aerul este acel lucru exorbitant care duce de la trup la suflet - animula, mic suflet individual, bun la unii, rău la alții.” De aici, rolul lui John May devine unul subtil, un album de suflete, un album proustian care fixează nu propriile amitniri, ci pe cele ale timpului, „aerul” care emană în chipurile din fotografie. Insistența cu care John May încearcă să găsească rudele celor dispăruți și să le aducă la
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
coord., 2007, Exercițiul fizic - facor activ pentru prevenirea îmbătrânirii și instalării blilor degenerative, EDP, București, p. 101 footnote> ) . Formă de violență internă în grupul sau la locul de muncă, care îmbracă diferite tipuri, de la agresiune directă (verbală, fizică), la agresiune subtilă (discreditare,umilire, izolare, etc.). Ipotezele și obiectivele cercetării Cadrul cercetării determinat de extinderea stresului la nivel profesional, ne-a permis formularea următoarei ipoteze generale: hărțuirea morală reprezintă un factor favorizant al stresului profesional în domeniul educației. Obiectivele cercetării au vizat
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
străinătate...” Poziția unui poet de talia lui Liviu Ioan Stoiciu care apără revistele literare și le înțelege importanța nu ne miră. Ne miră însă că un prozator atât de rafinat ca Agopian, impus nu de marele public, ci de lectura subtilă a criticilor, a inițiaților, renunță atât de ușor la această instanță de validare, de stabilire a scării de valori în literatură și se lasă sedus de succesul de public, capitol la care, oricum, Ștefan Agopian nu rezistă în fața unor campioni
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
cu demarcajul jucătoarelor de semicerc sau cu circulații la semicerc; 4. Încrucișarea simplă și dublă; 5. Combinații de bază în triunghi între inter, extremă și pivot; 6. Angajarea la momentul oportun a jucătoarelor de semicerc prin fente și prin pase subtile; 7. Aruncarea la poartă de la semicerc, din săritură și din plonjon; 8. Aruncarea la poartă de la distanță, din săritură, cu pas încrucișat sau cu pas adăugat; 9. Aruncarea de la 7 metri; 10. Aruncarea liberă de la 9 metri și combinații tactice
CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
care spiritul teatral a fost topit în mod inteligent. Pentru că teatrul este substanța germinativă, mise en abîme, și totodată, și structura care organizează întregul, un teatru mental. Guillaume pare să se adreseze lui însuși, în transă parcă, ghidat de madlenele subtile ale memoriei afective, fascinat de un tablou interior, de o reminescență. Ce se vede este un film care conservă spiritul comic à la Comédie française, rafinat, nuanțat, elocvent, chiar cu o notă de pedanterie căreia îi convine dubla natură a
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
deosebește pe Guillaume de ceilalți este tocmai acest parcurs destinal al unor succesive metamorfoze, chiar dacă livrate într-o cheie ironică. Un exercițiu remarcabil de prestidigitație actoricească, de iluzionism comic, care ne aduce pe buze un râs sincer dăruit unui comic subtil.
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
care remarcăm și o imagine memorabilă, de adăugat la tropismul universului vulnerabil (deșertul este o „rană a apei”). Astfel, la fel ca deșertul, poemul „cere mult și oferă puțin”. În câteva versuri definitorii din acest punct de vedere, frica („intonații subtile ale fricii”) și panica („entuziasmul abstract al unui nod în gât”) reprezintă „două ipoteci pe-o singură respirație”, și anume respirația artei. În Foaie de observație, poetul încearcă să readucă la viață, prin respirație gură la gură, „poemul cel mai
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
ca un laitmotiv, poezia Spiridușul somnului, sprințară, care atenuează tonurile dramatice. În acest joc subtil stă o bună parte din reușita spectacolului, pe care Miriam Răducanu a reușit să îl îmbrace în haină populară românească, dar și aceasta atât de subtilă, încât poate fi și universală. De fapt, urmărindu-i creațiile câteva decenii, știu că aceasta este o constantă a creațiilor sale. Costumul popular - ițari lungi albi și cămașă lungă, tot albă - la care se mai adaugă, când și când, vremelnic
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]
-
mai multe ape care vin din cele două limite: pe de o parte, un critic literar atent va găsi, mult mai bine ca mine, teme care sunt comune cu Acasă, pe câmpia Armaghedonului (uluitorul portret al mamei din roman întreține subtile structuri literare comune cu ambivalența creionării lui Mircea Zaciu), portretele filosofice sau literare sunt umplute de admirația, fervoarea, confesiunea, năduful, judecata, tandrețea sau doar respectul rece al Martei Petreu, inundate de subiectivitatea care le dă viață, lume și sens. Pe
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
discursul liric și cel epic să se amestece până la indistincție. Poemul prozastic sau proza poematică vor aspira și praful prozaismului, obținând din registrele comunicării obișnuite și din piesele uzate ale limbajului „de zi” o lirică aparent brută; de fapt, mai subtilă, ascunzându-și sau chiar anulându-și retorica. Cu două decenii în urmă, Marin Sorescu contraria critica autohtonă prin ciclul La Lilieci, în care oralitățile și firescul rural creau un nou cod poetic. Profitând de această breșă și observând, totodată, involuția
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
de limbaj unde ceilalți nu mai au acces vreme de mai multe secole, stopând totodată unele posibilități de expresie mai vechi. În cazul opiniilor despre creatorii individuali, tonul se deosebește net în funcție de preferințe sau repulsii. În legătură cu cei apreciați face remarci subtile, cum ar fi aceea că la Donne gândul era o „trăire care îi modifica simțirea” (p. 215), ori că poeții secolului XVII „posedau un mecanism de simțire care putea devora orice”, făcând poezie din orice element al vieții, iar „o
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
puterea de a te lepăda de aroganța faustică a celui care vrea să știe tot. La Plantinga precumpănește privirea alegorică, la Dennett cea aporetică. Alegorică e acea privire sub bătaia căreia orice fleac se scaldă într-un fundal de subînțelesuri subtile, ceea ce înseamnă că cel mai anodin detaliu ascunde o fabulă. Un lucru cît de infim înseamnă mult mai mult decît lasă să transpară simpla lui înfățișare. În schimb, aporetică e acea privire în virtutea căreia orice fapt e preschimbat în problemă
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
o raritate istorică întâmplătoare, adesea un echivoc cultural, că teoriile progresului ei necesar sunt contrafactuale, că nici construcțiile noastre culturale, nici datele noastre biologice sau comportamentale nu ne trimit în mod necesar spre valorizarea libertății, ba chiar că gradele ei subtile de înțelegere sunt rareori tematizate. Și, mai ales, că obișnuințele omului contemporan (media, internet, consumism) sunt profund contrare libertății, datorită efectului lor comun de infantilizare în masă. La pagina 186 exercițiile distanței prețioase de cititor avizat cad una după alta
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
Leonid Dimov decât de Grigore Hagiu. Semnalez, în aceeași ordine de idei a relecturii lui Emil Brumaru, prefața Ioanei Pârvulescu, amintită mai sus. Care, cu eleganță și rigoare academică (temperate însă de un subtextual discurs îndrăgostit), expune o analiză relaxată, subtilă și sintetică în același timp, a codurilor discursului publicistic al lui Brumaru, în raport cu cele ale poeziei sale. Pe lângă această prefață, aparatul critic care însoțește volumul ne mai furnizează un instrument exegetic de strictă utilitate: nu mai puțin de 107 pagini
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
și, vorba lui Călinescu, atât. Aș zice că-i destul. Povestește pe îndelete, cu largi citate, nuvelele și schițele, de parcă s-ar adresa unor ignoranți. Însă ignorantul n-ar face față, l-ar scoate din sărite considerațiile călinesciene, de intelectual subtil și sofisticat. Călinescu găsește la Macedonski „Ceva din solemnitatea străfulgerătoare a lui Dante, din sălbăticia lui Byron, din jovialitatea mistică a lui Blake”. Eu, cu anvergură mică, prefer știutele: „Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit!”, „Clar azur și soare
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
recâștigă soția, corectorul se întoarce la pasiunea sa inițială - scrisul, tipograful își împlinește datoria față de geamănul dispărut, editorul se desprinde și el, în sfârșit, de trecut. Îi rămâne cititorului să intre și el în joc, să se delecteze cu observații subtile despre scris și cărți, să descopere cum rama și cercul tind să se suprapună. Jocul cu litere de cerneală dovedește, cum doar ficțiunile borgesiene au mai probat-o, că în cerneală se pot amesteca, într-o combinație indescriptibilă, inteligență pură
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
de vedere stilistic nu am schimbat mai nimic din textul inițial, cu excepția numeroaselor descrieri poticnite și a zecilor de pasaje melancolice sau lugubre, care dominau toată cartea, și pe care le-am șters și înlocuit discret și iscusit cu dialoguri subtile și comentarii hazlii. Dar ca să fie clar pentru toată lumea: nu am absolut nimic cu autorul, însă adevărul este că omul nu prea le are cu dialogurile, iar umorul desigur nu este punctul său forte. Trăgând linie, sunt foarte mulțumit de
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
musculatură (nervoasă) subțire. Drama, câtă e, se consumă în expresie, nu în act, iar personajele par un „punct de vedere” al autorului, chiar dacă sentimentele și gîndurile abundă în cercuri concentrice. Replicile sale consumă un dozaj apreciabil de dramatic distilat, ironie subtilă și umor de cea mai bună calitate („se duce dracu’ rapița” e o replică peste timp la faimoasa „rapița, moft!” caragialiană), într-o alchimie care ține de precizia cu care autorul migălește la caracterul personajelor sale. Mă bucur că am
Un ceasornicar: Cornel Mihai Ungureanu by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2423_a_3748]
-
severitatea construcției, înfiorata de o autentică vocație spirituală, Georgia Lavric este o artistă voluptoasa și senzuala, cu o mare capacitate de a vibră în fața materiei și de a-și regiza bucuriile tactile. Obiectele tridimensionale însele sînt personaje ale acestui joc subtil, în care spontaneitatea juvenila duce o luptă surda și tenace cu melancoliile maturului. Tot un conflict, rafinat și seducător în aceeași măsură, administrează și Aureliu Răzvan Ionescu în pictură să. Asemenea Georgiei Lavric, el este, simultan, un spirit auster și
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
fermecător este stilul, acea unică pecete a universului lui românesc. Povestirea e simplă și totodată solemnă, mini-tragediile vieții protagoniștilor au totodată un umor isteric, de care ei înșiși sînt conștienți. Prefață semnată de Dan Grigorescu e un comentariu succint dar subtil și perfect adecvat, după părerea mea, al întregului român. Criticul vede în Masenka un fel de suma a tuturor romanelor de mai tîrziu ale scriitorilor, pentru că personaje, teme, idei, stări reflexive ce vor apărea mai tîrziu, există, latent, cu toate
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]