2,479 matches
-
genul celei întreprinse de Tudor Vianu în marginea liricii lui Ion Barbu. C. începe prin a lămuri de ce Arghezi nu este un poet obscur și, pentru a dovedi, face o analiză logică și filologică a versului, traducând pe înțelesul tuturor subtilitățile limbajului. Pentru a înfrânge prejudecata cititorului leneș, el se decide să „scormonească [...] în măruntaiele” poemelor. Operație pe care o face cu pricepere și chiar, s-ar zice, cu plăcere, explicând în cuvinte simple ce înseamnă „suferința cerului” sau cum se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
cu două cadre de referință independente unul de celălalt. Toate reprezentările noastre sunt construite prin intermediul limbii. Prin urmare, nu poate exista traducere perfectă, pentru că nu există sinonimie perfectă. Bilingvul coordonat percepe, mai mult sau mai puțin conștient, aceste nuanțe și subtilități. Astfel, pentru el, „book” și „carte” nu au aceeași conotație, nu numesc exact aceeași noțiune abstractă, ci fiecare concept este oarecum Înglobat Într-o lume de referințe distinctă. Această situație este frecventă În cazurile În care cele două limbi au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ai politicii sale ă sunt aceia care, precum doctorul Cabanis sau contele de Volney, Întorc spatele realității pentru a se refugia În abstracțiuni și În metafizică și pentru a vehicula astfel o propagandă insidioasă, alcătuită din „speculații inutile” și „deșarte subtilități”. Cum se poate explica atunci atașamentul față de niște concepții, dacă nu false, cel puțin discutabile? Homo ideologicus dă oare ascultare unor impulsuri oarbe emanând din colectivitate? Să fie vorba despre presiunea mediului, sau despre rodul unui calcul rațional? Să luăm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la transformarea oamenilor în monștri (procesul tragic al uciderii personalității și al mutilării sufletești, cînd unele victime ajung călăi). Aplicarea acestui experiment își are asemănarea doar în spațiul asiatic, cu deosebire în lagărele Chinei, realizată, e drept, cu mai multă subtilitate și cu efecte de pulverizare a personalității aproape totdeauna definitive. Costin Merișca apreciază că la noi rețeta a fost aplicată în "supradoze extranocive de către creierele diabolice ale unor indivizi, în majoritate alogeni, calificați la Moscova și cocoțați în fruntea Securității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ani de închisoare, unul la 6, iar el, fiind minor, va primi numai 5 ani. Constructorii celei mai drepte societăți, comuniștii, se vede că erau îngăduitori cu minorii. În finalul mărturisirii, fronteristul narează o întîmplare ce merită citată pentru unele subtilități de parabolă: "Înainte de '89, lucram la cooperativa de consum din Cristinești. Era acolo un președinte cu care m-am înțeles. Eu eram tapițer, aveam gestiune. Dar am prins firul unei alte afaceri, cu miez de nucă. Cooperativa cumpăra nuci, oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Tensiunea emoțională realizată fără artificii, doar din exprimarea realității așa cum a fost, este copleșitoare. Adevărul ne va tămădui. Dar pînă vom reuși să-l afirmăm sînt încă pași mulți și greu de urmat cît timp exponenții fostei puteri țin cu subtilitate frîiele deciziei în mîinile lor. Cum remarca Marius Oprea, președintele Institutului de investigare a crimelor comunismului în România, la un colocviu internațional, în 24 aprilie 2007, la Poiana Brașov, Cum să ne împăcăm cu comunismul? (text publicat în "Observatorul Cultural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
prea puțin de firele de porumb. Pe un om trăit la țară, diferența dintre frunzele plăpînde ale porumbului și săgețile viguroase ale stufului nu l-ar fi pus în cine știe ce încurcătură; pe Sașa, crescut la oraș și doar printre cărți, subtilitatea îl depășea. Efortul de identificare a vegetației îi lua multă energie, dar nu îl scutea de erori; confuzia între specii se producea frecvent. Reteza cu grijă ceea ce credea el că sînt buruieni, înlătura prudent smocurile sălbatice, iar atunci cînd aduna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alea cincizeci de cuvinte ale fiziologiei și sexualității noastre, pe care le auzim prin metrou, cârciumi, pe stradă, parcuri, la mesele festive stropite cu ceva alcool, adică mai peste tot. Nu pretind nici că acel nivel al culturii generale cuprindea subtilitățile abisale ale lui Heidegger. Dar și pe acesta știau repede de unde să-l ia, unde să-l situeze. Cine se oprește de pildă, pentru câteva clipe, pe canalele străine, la emisiuni de genul Questions pour un champion și echivalentele lor
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în mod curent împrejurările autobiografice. Solemnitatea povestirii este rece la prima vedere, neprietenoasă, privirea pătrunzătoare și iscoditoare păstrând o urmă de neîncredere generată de timiditate. Cele mai multe dintre povestiri sunt de valoare medie, fiind construite cu acuratețe și meșteșug, însă fără subtilități. Registrul tonalității e cel tragicomic, precum în Slăbiciunea părintelui Grigore (cu un personaj care nu poate auzi o melodie cântată la fluier fără a face „un pont”, adică un pas strașnic de „bătută” țărănească, chiar și când e cu odăjdiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
demis Titulescu și totodată vorbește despre sarcina dificilă care îl aștepta pe noul ministru de externe al României 136. Ziarul “Dimineața”, cu orientare de stânga, tratează și el demiterea lui Nicolae Titulescu. În numărul din 31 august 1936 demască cu subtilitate “conspirația” realizată în vederea îndepărtării lui Titulescu: “s-ar părea că d-l Tătărăscu avea rețeta gata pregătită... Dar d-l Tătărăscu nu s-a despărțit de colaboratorii interni”137. În continuare este redată explicația oficială a demiterii lui Titulescu “...situația
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ar crede, sînt de natură să dea de gîndit, și cu siguranță că aceasta a fost intenția primară a autoarei, dacă ținem să descoperim una. Dincolo de asta, cartea permite numeroase lecturi, iar stilul este elegant în ironie și de o subtilitate a analizei admirabilă atunci cînd e 'pliat' pe ceea ce personajul exprimă și/ sau sim-te. Directețea și aparenta simplitate a discursului, ca și elementele de senzațional fac din acest roman, care ridică, în fond, multe probleme, o lectură, totuși, lejeră. Copiii
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
pe care le-a realizat de 75 de ani încoace..." Știm că preteriția, veche figură înrudită cu ironia, consistă în a spune că nu vei vorbi despre un lucru asupra căruia, astfel, atragi mai vârtos atenția. E una dintre figurile subtilității însușite prin educație sistematică, absolvită de puțini dintre politicienii din zilele noastre. Ubi sunt qui ante nos...? Un model - dacă mai ținem la modele - ar fi discursul senatorului conservator Gr. N. Filipescu, intitulat Politica bunului simț (1932), cu un debut
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
în vreme ce reacționarismul e un cuvînt lipsit de echivoc, reacțiunea suferă o reinterpretare lexicală: dacă în ediția din 1974 cuvîntul dispare cu totul, uneori cu întregul fragment în care e plasat, textul din 1985 oferă un perfect exemplu al excesului de subtilitate spre care împinge cenzura. Soluția e găsită într-un artificiu de scriere (deconstructivistă!): reacțiunea negativă devine o pozitivă (constructivă, dialectică) reacțiune. în versiunea din 1974, după atîtea modificări, una rămîne misterioasă și aproape subversivă: în textul din 1930 răul eminescian
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
a oferit câteva filme deosebite, printre ele aflându-se și filmul din competiție care a primit sufragiile publicului, Natură moartă (Still Life), al lui Uberto Pasolini. Regizorul a fost prezent la vizionare și am putut aprecia finul său umor și subtilitatea. John May excelent interpretat de Eddie Marsan este tipul funcționarului perfect, punctual, politicos, minuțios până la pedanterie, de o onestitate fără echivoc și, în același timp, șters, cenușiu, invizibil și solitar, de un devotament exemplar față de tot ceea ce ține de slujba
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
ce a acestor neisprăviți nu numai într-ale textologiei, le revine cronicarilor de ediții. De cele mai multe ori binevoitori fără de voie față de retipăririle unor anteretipăriri necunoscute, acești cronicari își satisfac exigențele dând câteva târcoale culturale ultimelor reeditări ale vechilor reeditări, cu subtilitate ori făr� de - după condeiul și capacitățile enciclopedice ale fiecăruia -, dar fără nici măcar o singură aluzie la valoarea ori nonvaloarea textologică a paginilor comentate sau la priceperea ori nepriceperea profesională a îngrijitorilor de ediții. Din cauzele acestei indiferențe, caracteristice majorității
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
recunoaște (...). Formă de salvare, activitatea artistică nu este salvare mai mult decât celelalte activități omenești"... (Foarte bine plasată este, imediat după acest studiu, lectura masivei cercetări sartriene dedicată autorului Doamnei Bovary, Idiotul familiei, prin care cititorul realizează o performanță de subtilitate susținută de un fin spirit ironic în demontarea complicatei mașinării conceptuale și metodologice puse la bătaie de filosoful - "nemilos biograf", pentru care marele prozator ar merita să fie mai degrabă condamnat: e un exemplu, foarte bine argumentat, de "bruiaj" prin
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
reci, sfârșitul anotimpului, magie, (ca razele de dimineață ale soarelui este muzica). Plus copilăria lui franz kafka, un poem în temeiul căruia un estet incorigibil ca Ion Negoițescu a construit, într-un articol din Scriitori contemporani, o interpretare de mare subtilitate. În sfârșit, ultimul volum, Guillaume poetul și administratorul numără 27 de piese dintre care sunt antologate 19. Rămân, după ce tragem linie, două treimi. Nici mult, nici puțin. O proporție oarecare. Sunt exigențe care merită avute în vedere atunci când materia de
Precizări asupra preciziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2828_a_4153]
-
la referința arhitectonică), ci și prin diversitatea faptului de viață observat. Onfray, s-ar putea spune și așa, a asimilat prompt, vital, aproape organic (și în orice caz fără disfuncții) o mare cantitate de informație culturală, sistematizând-o parcă după subtilitățile și rigorile unui meniu festiv. Îl va fi ajutat la aceasta și un umor de cea mai bună calitate. Michel Onfray, Rațiunea gurmandă. Filozofia gustului, trad. și note Claudia Dumitriu și Lidia Simion, col. "Totem", Editura Nemira, 2001, 197 pag
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
nimerește la țintă. Cum face, de altfel, întotdeauna cînd scrie despre afíni. Și, iarăși, în rafinate, de ajuns lor însele, demonstrații teoretice ale unor lucruri care nu se văd, nu se simt, dar se trăiesc prin breșe intelectuale, de-o subtilitate vecină cu nebunia: Când izbutim însă a ne elibera și, prin noi înșine ori prin alții, a atinge culmea aceasta a nebuniei - dincolo de logică și de realitate, - atunci e o beție și un cântec. O clipă singură e de ajuns
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
se află, logic, în slujba lui. Acolo și în alte locuri civilizate, fiecare om are buricul lui. Am să mai votez în țara mea atunci cînd legea îmi va permite să văd buricul celui pe care îl aleg. Prefer ludicul, subtilitatea și chiar perversitatea unor altfel de legături primejdioase. Citatul săptămînii " În acest text încordat există o hiperluciditate a percepției ce se amplifică în actul pauper de transgresare a realului. Tînărul debutant își amorsează discursul într-o sintaxă dură în care
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
romanul ,cu voioasă simpatie", deci cu aderență consimțit la ideile textului nu lipsit de dificultăți stilistice. ,Ascultați și auziți", noima predicii, striga din amvon Antim Ivireanul. Și nu sunt singurii noștri scriitori alarmați de neinițierea și chiar recalcitranța receptorului la subtilități. Citiți până pricepeți că ,prin țigani se înțeleg și alții, care tocma așa au făcut și fac" (s.n.), avertiza Ion Budai-Deleanu în scrisoarea ficțională introductivă la poema sa eroicomică, }iganiada. Notele din subsolul paginilor sunt un altfel de a atrage
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
tradițional de a merge cu capra în preajma anului nou. Câtă vreme nu se mai știe cu siguranță nici măcar cum suna limba geto-dacilor, nimic nu garantează că primii locuitori ai actualului teritoriu al României ar fi fost în stare de asemenea subtilități artistice. Simțindu-și sfârșitul aproape, Ovidiu ajunge să invoce un superb bocet de înmormântare, și el însă greu de trecut în contul culturii geto-dacilor. Pe de o parte, acest bocet contrazice tradiționala viziune despre veselia geto-dacilor în fața morții (invocată la
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
scriiturii și „sacralizarea” convențiilor ortografice. În principal muzica savantă a inventat partitura cu scopul de a clarifica și calibra o idee muzicală printr-un text care devine, astfel, o procedură simplificatoare ce reduce cât se poate de drastic obscuritatea sau subtilitatea greu absorbabile ale unui pasaj sonor. Un pasaj, evident, de sorginte narativă. Iar dacă, ținând cont de taza lui Frank Kermode, după care „orice tip de narativitate implică o anumită componentă de opacitate” ( The Genesis of Secrecy , Harvard University Press
Partitura ?ntre conspirare ?i deconspirare by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83951_a_85276]
-
acut și în același timp, un joc actoricesc nuanțat, plin de vivacitate și dezinvoltură. Sperăm să-l mai auzim pe scenă cât de curând. În Almaviva, tenorul clujean Tiberiu Simu ne-a impresionat prin vocea sa plină de nuanțe și subtilități, dar mai ales printr-un remarcabil talent actoricesc de a creiona două personaje total diferite: soldatul bețiv și Don Alonso, profesorul de muzică trimis în mod fals de Don Basilio să facă lecția de canto cu Rosina. O frumoasă surpriză
B?rbierul din Sevilla by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/83261_a_84586]
-
Hamburg. Are o voce puternică, frumoasă, care este egală în toate registrele, fiind strălucitoare în acut. Îți inspiră, încă de la prima sa apariție, o încredere deplină că nu te va dezamăgi, reușind să impresioneze prin joc actoricesc de o mare subtilitate, apelând la toate nuanțele comicului, de la aspectele bufe la cele parodice, folosind cu dexeritate comicul de situație, disimularea, dar și insinuarea specifică unui reprezentant al clerului ipocrit. A fost o reală bucurie să ne întâlnim cu un asemenea bas pe
B?rbierul din Sevilla by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/83261_a_84586]