1,099 matches
-
aerului, care se populează, sub influența unei imaginații euforice, de fantasme neînchipuite până atunci. Toate pătrund în poem și prefigurează o poetică a transparenței și a zborului. Nu scapă neobservată extraordinara notă ludică, plăcerea de a combina vorbele, de a suci limbajul și a obține efecte neașteptate, în fine - bucuria de a inventa, esențială și la Arghezi. S. are o vocație specială în acest sens, inclusiv știința de a fantaza în jurul silabelor și literelor, atașându-le simboluri variate: își face de
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
și teoriile matematicienilor, făcând din conceptele științelor exacte veritabile mituri poetice. S. este, în fond, spiritul cel mai liber pe care l-a dat literatura noastră, spiritul care a îndrăznit cel mai mult pe o plajă imensă de acțiune. A sucit, cum a vrut, vorbele, le-a logodit și le-a divorțat după pofta inimii ușoare, s-a jucat cu cuvintele („haide să ne haidem”) până s-a plictisit de ele și a inventat altele ce au un nume, dar nu
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
foste victime nu s-au sfiit să își clameze dorința de răzbunare asupra călăilor de odinioară, tocmai fiindcă resimțeau încă trauma anchetei: „Pe tipul ăsta, pe anchetatorul meu, tare mult aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul” sau „Pe monștrii ăștia, i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihică Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îndelungata sa carieră, Constantin Noica visa la o școală ideală. Poate ca o reacție la discuțiile din jurul său despre educația de masă, și în mod evident în acord cu îndepărtarea sa de politică după ce mai devreme ideologia de dreapta îi sucise mințile, probabil nu fără legătură cu adevăratul cult al Tinerei Generații pentru Nae Ionescu, Noica vorbea în 1944 în Jurnal filozofic despre o școală situată la periferia orașului, unde să se strângă o mână de tineri care fugeau de „tirania
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o să-i spun: „Ă Uite ce e, jupîne Belzebut, lasă-te de goange!“. Iar dac-o să facă gălăgie, zău c-o să-mi vîr mîna în buzunarul lui, o să-i apuc coada, o s-o duc la cabestan și o să i-o sucesc și o să i-o învîrtesc pîn-o să i-o smulg din noadă, o să vezi tu, Flask! Ei și cînd o să se pomenească scurtat în felul ăsta, cred c-o s-o șteargă, fără a mai avea măcar mulțumirea de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unor cai de luptă bine dresați, izbutiră cîtva timp să se ferească de monstru, trecînd uneori chiar pe lîngă fălcile lui căscate; în tot acest timp, Ahab acoperi cu chiotele lui nefirești strigătele celorlalți. în cele din urmă, însă, tot sucindu-se și răsucindu-se, Balena Albă încurcă într-un adevărat labirint saulele celor trei harpoane înfipte în ea și le scurtă în așa măsură, încît ele începură singure să tragă ambarcațiunile spre harpoane. Profitînd de un răgaz în care monstrul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ceva eroic și grațios în același timp! Alizeele astea calde, care adie sub cerul senin, cu o putere blîndă și statornică, neabătîndu-se din drumul lor, oricît s-ar strădui curenții marini să le tragă în jos și oricît s-ar suci și s-ar învîrti cele mai puternice fluvii Mississippii ale uscatului, care nu știu încotro să se-ndrepte - alizeele astea, cel puțin, știu ce vor! Da, alizeele astea, care-mi mînă corabia vitează drept spre țintă, alizeele astea sau un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
următoare. A fost dus și ținut într-o cameră o zi întreagă fără mâncare, cu creion și hârtie. Pentru că nu s-a atins de ele, seara a fost iarăși bătut la cap, la piept, cu picioarele în abdomen, i-au sucit mâinile până la trosnirea oaselor și i-au strâns degetele între clește. Avădanei a recunoscut de față cu el că declarațiile sale vor fi verificate de organele abilitate, însă Maxim nu s-a lăsat intimidat și, fiind presat să dea declarații
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Fiecare dintre bucățile de lemn (puțin Încovoiate) care formează corpul unor vase strânse În cercuri. ? Expr. A-i lipsi cuiva o ~ sau a fi (cam) Într-o ~ = a fi trăsnit, nebun; a avea comportări anormale. 2. Fig. Fire, mentalitate (ciudată, sucită). ? Expr. A ajunge (sau a veni, a cădea) În ~ cuiva = a ajunge să se identifice ( În sens rău) cu cineva În felul de a fi, de a gândi. - Lat. doga. - În indicii de nume, unde substituie numele sau prenumele: „Maniu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
toate zilele, cu rezerva, însă ca această libertate să nu se transforme în patimă. Sunt uimit de gingășia urechilor din vremea noastră: ele nu mai pot suporta decât titluri pompoase. Mai mult chiar, se văd oameni cu păreri așa de sucite despre religie, că ar răbda mai degrabă cele mai mari pângăriri aduse lui Christos, decât să tolereze cea mai ușoară aluzie la papă sau la împărat, îndeosebi atunci când interesul lor bănesc e în joc. Oare, rogu-vă, acel care, fără
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lui Piki, care-i nedumerit, tocmai trăia intens ce asculta; în două labe, dirija cu mișcări largi) Hoațele!Hoațele! Piki (deranjat): Și ce muzică...Cum ai zis? Hoațele!Uța și Codița... Codița: Da, noi suntem... Piki: Da, voi sunteți?Vă sucesc eu cozile...(se repede către veverițe, care fug pe unde au venit) Ați văzut? Cum m-am repezit la ele, au fugit... Miki: Au fuhit că le-ai speriat, flocosule, nu de frica ta... Piki: Nesuferit-o! (pune căștile, ia
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Gigel și începe și ea un dans cu rostogoliri « artistice » în timp ce miaună cu mare « eleganță », sărind în brațele lui Gigel ; cu o labă îl mângâie pe cioc pe Coco care se află pe brațul lui Gigel) : Tot îți sucesc eu gâtu’ moțatule... Coco: Familia! Familia! Familia! Miki: Familia? Tot îți sucesc eu gâtu’ moțatule...(râde cochet) Glumesc, Coco... (îi « mângâie » moțul) Gigel: Ei, copii, ce spuneți, m-am descurcat cât părinții au fost plecați ? Ați înțeles că animalele și
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
ce miaună cu mare « eleganță », sărind în brațele lui Gigel ; cu o labă îl mângâie pe cioc pe Coco care se află pe brațul lui Gigel) : Tot îți sucesc eu gâtu’ moțatule... Coco: Familia! Familia! Familia! Miki: Familia? Tot îți sucesc eu gâtu’ moțatule...(râde cochet) Glumesc, Coco... (îi « mângâie » moțul) Gigel: Ei, copii, ce spuneți, m-am descurcat cât părinții au fost plecați ? Ați înțeles că animalele și păsările care trăiesc cu noi într-un apartament pot fi o familie
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
puișorii și ai grijă de ei. Iar voi, în cușcă până vine bunicul. Lupul: Raluca, nu suntem hoți și răpitori: foamea. Vulpea: Nu suntem teroriști, cum spune Moțatul. Foamea, cum a spus Lupul. Lupul: Moțatule, iartă-mă că ți-am sucit puțin gâtul... Cocoșul: Erai să mă bagi în sac, dar te- am zgâriat de-o să mă ții minte. Lupul: Raluca, m-am hotărât, mă duc paznic la oi... Vulpea: Și eu mă duc să-i fac menajul ursului. Raluca: Serios
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
libertate, datorită căreia Smirna avea reputația de a fi peste măsură de amabilă cu ofițerii din armată și care explica atât trădarea fetelor prin roșele febrile În diminețile vizitelor doctorului Philobosian, cât și natura afecțiunilor lor, care mergeau de la glezne sucite pe ringul de dans până la julituri mai intime, ceva mai sus. Lucruri față de care fetele nu arătau nici urmă de pudoare, deschizându-și dintr-o mișcare capoatele de mătase și spunând: ― E foarte iritat, doctore. Fă ceva. Trebuie să ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ridică și pe pieptul lui și-o pune, Inima-i svîcnește tare, vieața-i parcă se răpune. Ea se uită, se tot uită, un cuvânt măcar nu spune, Râde doar-cu ochi-n lacrimi, spărietă de-o minune, Ș-apoi îi sucește părul pe-al ei deget alb, subțire, Își ascunde fața roșă l-a lui piept duios de mire. El ștergarul i-l desprinde și-l împinge lin la vale, Drept în creștet o sărută pe-al ei păr de aur
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
o mătușă... Iute capul într-o parte și te uiți în jos smerit... Oare nu-i în lumea asta vr-un ungher pentru iubit? Și ca mumii egiptene stau cu toții-n scaun țepeni, Tu cu mînile-ncleștate, mai cu degetele depeni, Mai sucești vre o țigară, numeri fire de musteți Și-n probleme culinare te încerci a fi isteț. Sunt sătul de-așa vieață... nu sorbind a ei pahară, Dar mizeria aceasta, proza asta e amară. Să sfințești cu mii de lacrimi un
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
poleiul de pe ulițele ninse, Să privești prin lucii geamuri la luminile aprinse Și s-o vezi înconjurată de un roiu de pierde-vară, Cum zâmbește tuturora cu gândirea ei ușoară? S-auzi zornetul de pinteni și foșnirile de rochii, Pe când ei sucesc musteața, iară ele fac cu ochii? Când încheie cu-o privire amoroasele-nțelegeri, Cu ridicula-ți simțire tu la poarta ei să degeri? Pătimaș și îndărătnic s-o iubești ca un copil Când ea-i rece și cu toane ca
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
normal, desigur, doar cu un singur ochi, cel rămas neatins. Atâta, numai că dintre toți puii de găină, el este cel mai urât. Ca să poată vedea ceea ce se întâmplă în stânga sa, adică exact partea cu ochiul lipsă, trebuie să-și sucească mult capul. Și nu întotdeauna reușește să se ajute, în acest mod cu ochiul drept. Atunci, își întoarce trupul astfel încât acest ochi să vină direct pe partea în care vrea să vadă ceva. Se mai întâmplă, câteodată, să se lovească
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mai înainte ai fi putut să calci, peste cuib și nu le-ai fi văzut. După ce le cercetează cu luare-aminte, acoperi din nou cuibul și alunecă ușor pe apă. Așteaptă rața! ne lămuri moș Vuia. Deodată rățoiul deveni foarte atent. Sucea capul în toate părțile. Clipea des, asculta... — Ce i s-a întâmplat, moș Vuia? Vine vulpea! Într-adevăr, botul iscoditor al vulpii se ivi pe mal. — Moș Vuia, noi gonim vulpea! — Ba, să faceți bine și s-o lăsați în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Putem visa la pești și să Înaintăm, dar uneori plasele ne sunt goale, piciorul cu care vâslim obosește, iar noi ne pomenim lăsându-ne purtați de curent, la Întâmplare, odată cu ierburile... Prietenii mei uitaseră Între timp de Întrebare. Acum Își suceau gâturile ca să găsească cea mai bună poziție din care să imortalizeze această scenă bizar de frumoasă. Singurul care auzi răspunsul lui Walter fu Pată Neagră. Complexul turistic Insula Plutitoare avea doar un an și fusese construit după modelul complexului concurent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
20. Dar, cum este necredincioasă iubitului său o femeie, așa Mi-ați fost necredincioși voi, casa lui Israel, zice Domnul!" 21. "Un vuiet se aude pe înălțimi: sunt plînsetele și rugămințile de iertare ale copiilor lui Israel, căci și-au sucit calea, și au uitat pe Domnul, Dumnezeul lor. 22. "Întoarceți-vă, copii răzvrătiți și vă voi ierta abaterile." "Iată-ne, venim la Tine, căci Tu ești Domnul, Dumnezeul nostru." 23. " În adevăr, zadarnic se așteaptă mîntuire de la dealuri și de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Așa să spuneți însă, fiecare aproapelui său, fiecare fratelui său: "Ce a răspuns Domnul?" Sau: "Ce a zis Domnul?" 36. Dar să nu mai ziceți: "O amenințare a Domnului", căci cuvîntul fiecăruia va fi o amenințare pentru el dacă veți suci astfel cuvintele Dumnezeului cel viu, cuvintele Domnului oștirilor, Dumnezeului nostru! 37. Așa să zici proorocului: "Ce ți-a răspuns Domnul?" Sau: "Ce a zis Domnul?" 38. Dar dacă veți mai zice: "O amenințare a Domnului", atunci așa vorbește Domnul: Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Veniți cu mine! Ne-a înarmat cu câte un măturoi și ne-a dat sarcină să măturăm curtea. Oricât de încet am încercat noi s-o măturăm, tot s-a terminat și cum nu mai aveam ce face, ne tot suceam și ne învârteam, până ce a dat cu ochii de noi inginerul. - Hai să vă mai dau o treabă. Vedeți colo, lăzile alea? Trebuie aranjate frumos, în stive. Hai, la treabă! Am început noi să le aranjăm cât mai frumos, dar
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
că asistam la înfiriparea unei idile! Numai că George privea în continuare insensibil pe fereastră. Doamna ieși din nou pe hol să se hidrateze și la întoarcere se dovedi hotărâtă a-l scoate pe acesta din starea de indiferență. Se suci și se răsuci pe scaun, apoi atacă din nou: - De ce vă uitați mereu pe geam? Dacă vă sunt antipatică, spuneți-mi! - Nu doamnă, stați liniștită, ce motiv aș avea? - Știu eu?! Dar de ce nu stați de vorbă cu mine? Ce
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]