741 matches
-
străbat județul Vaslui (Racova și Tutova) vin dinspre teritoriul Bacăului, astfel că pe cursul Racovei se află acumularea de la Pușcași, iar pe malurile Tutovei se găsesc localitățile Plopana și Lipova. Alți doi afluenți importanți ai râului Bârlad, colectați de pe teritoriul sud-estic băcăuan sunt Berheciul, care trece prin localitățile Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, în timp ce Zeletinul străbate localitățile Colonești, Răchitoasa, Motoșeni, Glăvănești, Podu Turcului și Stănisești. Teritoriul județului Vrancea este în acest caz doar o zonă de tranzit pentru afluenții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au descoperit fragmente de vase din secolele X-XI. Cercetare V. Trofin, 1971. Materialul se află în colecția Școlii din Tătărani. Bibliografie: Coman 1980c, p. 246; Teodor 1997c, p. 45. 9. Bărboasa (comuna Oncești), județul Bacău a) Socet: în marginea sud-estică a localității au fost găsite fragmente de vase lucrate la roată și decorate cu linii incizate orizontal sau dispuse în val, specifice secolului X. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramice din veacurile X-XI. Cercetare V. Palade, 1958. Materialul este în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1969a, p. 288; Coman 1980c, p. 71, nota 10; Teodor 1997c, p. 46. b) Podul de fier: lângă podul C.F.R., pe panta sud-estică a „Dealului lui Ilie”, s-au găsit fragmente de vase caracteristice veacurilor VI-VII și VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1958. Materialul aparține Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 313; Teodor 1997c, p. 46. c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI și IX-X. Cercetare: Gh. Coman, C. Buzdugan și I. Bauman, 1977. Materialul se găsește în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 181, nota 7; Teodor 1997c, p. 66. b) Dumbravă (La Moară): în marginea sud-estică a satului s-au descoperit fragmente din veacurile V-VI, VIII-IX și X-XI. Cercetare A.C. Florescu, 1959; verificare Gh. Coman, 1968, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au descoperit fragmente de vase caracteristice veacurilor IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74; Teodor 1997c, p. 68. b) Sud-Estul satului: pe pantele dealului și în grădinile cetățenilor din partea sud-estică a localității s-a identificat o așezare cu numeroase fragmente de vase, alături de arme și unelte din fier (vârfuri de săgeți, cosoare, un topor, o săpăligă etc.), specifice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul metalic se află la Complexul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman, 1961. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 98; Teodor 1997c, p. 75. 43. Curteni (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Râpa Negroaiei (Sud-Est de sat): în marginea sud-estică a satului, pe dreapta Lohanului, s-au identificat mai multe fragmente ceramice lucrate la roată, caracteristice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Poenaru-Bordea, 1960. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
13); Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p. 319; Teodor 1978c, p. 199-200 (fig. 39/3; 41/9); Coman 1980c, p. 101, nota 6; Teodor 1997c, p. 78. b) La Meri: la numai 250m nord-est de Iazul Buragăi, pe versantul sud-estic al Dealului Zarea Rășcanilor, în apropierea unei livezi cu meri, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare C. Buraga, 1955; M. Petrescu-Dîmbovița, 1956 și N. Zaharia, 1957. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1976, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Coman 1980c, p. 249, nota 10. b) Siliște: pe malul abrupt al Pârâului Șacovăț, din marginea sud-estică a satului, s-au desfășurat săpături arheologice al căror rezultat a indicat prezența unei stațiuni. Cercetarea sistematică a descoperit șase locuințe, dotate cu câte un cuptor din piatră. Inventarul așezării cuprindea ceramică modelată la mână și la roată, obiecte din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specifice secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman și V. Trofin, 1971. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 246; Teodor 1997c, p. 94. 64. Giurgioana (comuna Podu Turcului), județul Bacău a) Grădinărie: în marginea sud-estică, în grădina satului, s-au descoperit fragmente de vase caracteristice veacurilor V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1970, 1972. Materialul inedit se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 94. 65. Gohor (comuna Gohor), județul Galați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 119. 82. Negrești, județul Vaslui a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): pe terasa stângă a Râului Bârlad, lângă cimitirul evreiesc, în preajma lutăriei din marginea sud-estică a orașului s-a descoperit o stațiune cu straturi de cultură succesive. Complexele de locuire includeau materiale diverse, precum vase-borcan, tipsii, modelate îndeosebi la mână, din pastă grosieră, caracteristice secolelor V-VII, dar și ceramică la roată, din pastă fină
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și la roată, din veacurile VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 239; Teodor 1997c, p. 153. b) Chiscul Ulucilor: în partea sud-estică a localității, la aproximativ 2 km de locul denumit Chiscul Ulucilor au fost găsite fragmente ceramice, fapt ce a determinat desfășurarea unor sondaje, în 1971, care au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare din piatră. Inventarul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 36; Coman 1980c, p. 276, nota 4; Teodor 1997c, p. 170. 134. Zăpodeni (comuna Zăpodeni), județul Vaslui a) La Țintirim: în jurul sediului fostului C.A.P., din partea sud-estică a localității, au fost găsite fragmente de vase modelate la mână și la roata înceată din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare N. Zaharia, 1958; A. C. Florescu, sondaj în 1959; verificare Gh. Coman, 1965, 1976. Materialul se găsește la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cezar Furtună (Școala „Titu Maiorescu”-Iași) Membru al unei importante familii de boieri, Ștefan Tomșa devine hatman (conducător al trupelor de cavalerie din armata Moldovei), în timpul domniei lui Despot(a)-Vodă (1561-1563). Ajutat de vornicul Țării de Jos (jumătatea sud-estică a Moldovei, veche entitate prestatală care și-a menținut câteva atribute identitare, inclusiv în plan instituțional și după realizarea și consolidarea unității depline a Moldovei în spațiul ponto- danubiano-carpato-nistrean), Ion (Iancu) Moțoc (personaj notoriu al secolului al XVI-lea, menționat
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
m, domină suprafețele din jur și prezintă o prelungire spre sud-est, ce pătrunde ca un pinten între localitățile Scobinți și Poiana Mărului, fiind destul de bine împădurit. În Culmea Holmului interfluviile sculpturale apar acolo unde lipsește placa dură sau la capătul sud-estic al acestei ramuri, așa cum este în Dealul Deleni și Dealul Mohoreni. Spre Valea Bahluiului, Culmea Holmului trimite interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai mică lungime, datorită faptului că albia Bahluiului este mai aproape de Culmea Holmului. Dintre acestea putem
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
trimite interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai mică lungime, datorită faptului că albia Bahluiului este mai aproape de Culmea Holmului. Dintre acestea putem enumera: Dealul Bădacu, în nord-est, Dealul Șipoțele în zona centrală, Dealul Pietrăriei și Piscului, spre extremitatea sud-estică. Altitudinile lor coboară de la 400-380 m în rama Culmii Holmului, spre 300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este mai aproape de Culmea Holmului. Dintre acestea putem enumera: Dealul Bădacu, în nord-est, Dealul Șipoțele în zona centrală, Dealul Pietrăriei și Piscului, spre extremitatea sud-estică. Altitudinile lor coboară de la 400-380 m în rama Culmii Holmului, spre 300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi loessoide cu grosimi de până la 3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări, iar pe versanții de 5°-7° apar în plus ogașări, rigolări și chiar alunecări slabe. În zona coastelor estice și sud-estice ale Dealului Mare-Hârlău și vestice ale Culmii Holmului, cu pante între 10°-20° și chiar mai mari, se întâlnesc cele mai puternice și mai complexe procese de versant. Un alt element fără de care nu pot avea loc procesele de versant
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
frecvent însoțită de ploi. În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari această perioadă începe în luna martie, printr-o creștere timidă în care se consumă zăpada din zonele cu altitudini sub 300 m (Pe versanții estici și sud-estici ai Dealului Mare, respectiv pe versanții vestici și sud-vestici ai Culmii Holmului). După o scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la mijlocul lunii mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și plopul tremurător, care au determinat ca o parte din făgete să devină parțial sau total derivate. Amestecurile de fag și gorun se găsesc la altitudini de până la 450 m, pe expoziții însorite sau parțial însorite (Dealul Basaraba, Dealul Cetate-flancul sud-estic, Dealul Pietrăriei). Caracteristic pentru o bună parte din aceste păduri, este prezența fagului într-un procent de până la 40-60% uneori gorunul participă cu doar 10-20%. Aceste arborete, mai ales când sunt provenite din lăstari, au avut inițial în compoziție mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ocrotit un făget secular.Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți ai Bahluiului. Acest făget, situat la o altitudine cuprinsă între 410470 m, are o expoziție estică, nord-estică și sud-estică. Reprezintă cel mai estic codru secular și cuprinde două etaje de arbori: etajul superior are vârsta de 180 ani (33 m înălțime și 7076 cm în diametru), iar cel inferior are vârsta de 95 ani (27 m înălțime și 36-40
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bine rulate. În plus, în construcția lor, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci rupte) de gresii și microconglomerate care arată clar că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în masă. Prin orientarea sa estică și sud-estică "Coasta de tranziție" are posibilitatea să recepționeze anual, în medie circa 116 kcal/cm² și să înregistreze aproximativ 2.000 ore de strălucire a soarelui; ca urmare a temperatura medie anuală a aerului oscilează între 8°și 8,5°C.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău și în partea estică și sud-estică a acesteia, condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Culturile de pomi fructiferi și parțial viță de vie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de temperatură și precipitații. Temperatura medie anuală scade de la 11° C în sudul și sud-estul țării la mai puțin de 0° C pe crestele Carpaților. Valorile cele mai mari (peste 11° C) apar în regiunile extrem sudice (Câmpia Română) și sud-estice (Dobrogea de Sud, litoralul și Delta Dunării), unde se resimt influențele maselor de aer cald tropicale și mediteraneene. Temperaturile medii de 10° - 11° C sunt specifice regiunilor joase CLIMA 43 (sub 300 m) din vestul și sudul țării noastre. Temperaturile
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
neaccentuat devine ă, după consoana palatală č devine e, iar sufixul slav -evo ajunge în romînă de obicei -ova (vezi Kralevo > Craiova). Dialectul slav în care a luat naștere și a evoluat, pînă la trecerea în romînă, toponimul este cel sud-estic, așadar de tip sîrbesc (ca în Dubova, Belareca, localități apropiate, al căror nume ar fi fost, în varianta bulgărească, Dîmbova, Bjalareka). Motivația onomasiologică o oferă numeroasele toponime romînești „sinonime“ (Olari, Olarii Vechi, Dealul Olarului, Groapa Olarului, Drumul Olarului, Olăreni, Olărescu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
primitivă, precum și sensul ei religios. Aceste „popoare întârziate în formele primare ale culturii, metoda istoriei culturale le descoperă trăind la extremitățile nordice și sudice ale celor cinci continente, sau retrase în regiuni puțin accesibile, din Africa centrală ori din Asia sud-estică. Dezvoltarea ulterioară a celorlalte neamuri i-a împins pe acești primitivi spre extremitățile planetei sau în aceste regiuni inaccesibile. Împrăștiați azi pe o suprafață imensă, ei manifestă totuși izbitoare caracteristici comune în cultura lor rudimentară și, în lumea actuală, stratul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]