3,156 matches
-
ci proiectul Uniunii nu poate ființă în afara proiectelor naționale - cum spunea un compatriot, „nu exist... vreun european de nic...ieri”. F...r... munc..., cinste, credinț... în valori morale, educație, respect fâț... de lege și iubire de tar..., modernizarea nu are suflu și în...lțare (vezi „Introducerea” la cartea mea Pariul României, Editura Compania, București, 2004). Jurnalul Național 7 decembrie 2004 Hubris, un cost Vorbim mult în ultimul timp despre avantajele și costurile integr...rii în Uniunea European.... Nu f...r... temei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Eminescu, Călinescu sau Bănulescu... Fraze grandilocvente - este adevărat, mai puține la număr - se găsesc și în romanul Septimiu de Augustin Popescu (pus în circulație, în 2006, de ed. MJM din Craiova): „Perimetrul copilăriei poartă sigiliul incantației. Din acest orizont emană suflul energetic, ce urcă, în legănare evanescentă, spre bolțile sfințeniei. Complexul material al acestui perimetru constituie matricea ce-i păstrează inalterată configurația de unde răzbat invitațiile perene la meditație. În acest ambient originar, totul se înscrie proporționărilor simfonice.“ Un premiu pentru umor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de începător în făcutul prostiilor. Geta sună prelung, Geta intră în casă, Geta îl înșfacă de după gît și tot Geta îl sufocă cu un sărut mai special, scos dintr-un colț pentru situații de urgență. După ce omul este eliberat de suflul bombei, i se adresează vesel: Ai făcut curat. Vai, ce drăguț! Avem mai mult timp pentru... a ne cunoaște. Vasilică a devenit mut și "sîngele de taur" s-a dovedit apă chioară. Poate că o Viagra... Dar cine s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
piept, curajul scrijelea stâlpii de telegraf, tovarășii, exfoliau sinapsele ca pe niște ouă fără bănuț. Ogorul patriei, precum un Eden roșu pregătit pentru al XVIII-lea congres. Patriarhul a convocat toate puterile cerești la sinod. (Partidul avea nevoie de un suflu nou.) Anii 80, în Copou, parcă decupați din altă lume, doi copii (un băiat și o fată) repetau fericirile. 10. Despre lagăr auzise câte ceva de la tătuța (dormea la picioarele bunicilor). Noaptea, după ce încuia ușa, deschidea radioul sub pernă. "Aici vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
profitabile. Semnul cel mai sigur că o țară are o guvernare înțeleaptă și fericită este atunci cînd în sînul ei se nasc artele frumoase: flori care cresc pe un pămînt roditor, sub un cer fericit, dar pe care seceta sau suflul crivățului le omoară. Nimic nu face mai celebră o domnie decît artele care înfloresc la adăpostul ei. Secolul lui Pericle este tot atît de faimos prin marile genii care trăiau la Atena, cît prin războaiele mari pe care atenienii le-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Încarnează În fața mea. Dar și aici apare un soi de metisaj: aud vocile contemporane, bărbătești ale foștilor colegi de școală elementară, dar le văd mutrele de băieței din primele clase. Prietenul Gheorghe VÎță, cu vederea spulberată la unsprezece ani În suflul unei explozii, Îmi povestea același lucru În legătură cu cei patru frați ai lui: visîndu-i, le auzea glasurile mature, baritonale, dar Îi vedea mărunți, cu capetele de copii În curtea părintească din Mușeteștii Gorjului. Asta cu frații omului ăluia n-o Înțeleg
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
catastrofa. Schemele care se pregăteau respectau regulile unei scolastici rigide și formale; plecau de la o logică defensivă”. Până când, grație intervenției sale pe lângă secretarul Comisiei, Părinții Conciliului au optat definitiv pentru „calea patristică”, aceea constând în „grija de a găsi un suflu nou printr-o reîntoarcere la marea Tradiție a Bisericii”. De Lubac a jucat un rol esențial în elaborarea constituției Dei Verbum despre Revelația divină. Gândirea delubaciană a ajutat apoi Conciliul să-și formuleze ecleziologia (Biserica, sacrament al lui Cristos și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
gheață. A înaintat spre mijlocul gheții. În adâncul ochiului întunecat, zăcea, încremenit, Soarele și alături de el dormeau somnul gheții făpturi cu chip de înger, de om, de păsări, de animale. A încercat să-și trimită răsuflarea fierbinte asupra gheții, dar suflul cald s-a risipit ca o pulbere de diamante deasupra și gheața a rămas neclintită. A pus atunci mâinile deasupra gheții, gheața s-a luminat, dar nu s-a topit. Atunci, s-a întins, cu pieptul luminat de Focul ceresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
abia acum începe. Un somn care pare fără sfârșit o copleșește pe pacientă. Cât timp să fi trecut ? Timpul nu are nici măsură, nici sens pentru Dora. Noapte ? Zi ? Primul se trezește la viață auzul. I se pare că aude suflul unor foale enorme : "Pff !... Uuuf ! Pff !... Uuuf !..." Apoi simte că un fel de chingă strânge cu putere brațul stâng, de-asupra cotului. Ar vrea să întrebe : Cine oftează ? Și cine mă strânge ?" Răspunsul medicului anestezist, al Alindorei Bosch, vine deîndată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în comă ! Urgent la reanimare ! Limba ! Trage-i limba afară ! Temuta barieră spre S. I. P. O. s-a deschis din nou pentru Dora. Ea nu aude și nu simte nimic din agitația din jurul ei. Descleștarea forțată a maxilarelor ca și suflul aparatului de reanimare respiratorie nu fac decât să intensifice noaptea care se instalează în ea. Masaj cardiac ! O lasă inima ! Doi interni și o infirmieră se agită în jurul ei. Un oarecare calm se instalează când căpătâiul Dorei este din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
iubit pe tine, nici de un bărbat ca Victor. La bună vedere, surioară !" * * * Din nou timpul nu are nici o măsură pentru Dora. Este noapte ? Este zi ? Monitoarele nu încetează să își facă datoria în sala abia iluminată, animată doar de sufluri ciudate și de clipitul lămpilor de semnalizare. La scurte intervale, o umbră albă se apleacă spre corpul care decide cu greu să revină din nou la viață. Infirmiera ridică cu delicatețe pleoapele căzute și fascicolul unei mici lanterne cercetează fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
doamnă, mi-a spus Dragoș că nu vă simți bine. Suferiți de ceva ? Am avut o intervenție neurochirurgicală acum un an și atunci mi s-a spus că inima are și ea o problemă. Da, se aude foarte bine. Un suflu foarte puternic. S-ar putea să fie o restricție, poate valva aortică... Asta spunea și medicul de la spitalul din Strasbourg. Mai devreme sau mai târziu va trebui probabil intervenit. Eu sper să fie cât mai târziu, timpul rezolvă multe. Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la gură primele înghițituri, privind fascinată cum îmbucau oaspeții noștri, se vedea bine că nu mai mâncaseră demult nimic, când ușa din nuiele căptușită cu blană de ren s-a deschis cu violență lăsând să intre în mica noastră vizuină suflul iernii siberiene. Minodora s-a lipit și mai strâns de mine. Trei militari cu puștile îndreptate spre oaspeții noștri au umplut, fără să știu cum și când, mica încăpere, însoțindu-și atitudinea războinică cu țipete și înjurături. Libertatea fugarilor a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
începuse sau se terminase și începuse imediat iar. Și probabil că nu conta. Ce se întâmplase? Cum să fie spus? Ființa umană reacționează așa de ciudat și de diferit în situații atât de puțin diferite. Căci orice, orice gest, privire, suflu schimbă tot. Secunda schimbă totul atât de imprevizibil. Și ce mă asigură că nu se va schimba în rău? Un singur minut ar fi de ajuns să strice o întreagă viată. Faptul că am veșnicia înainte? Cine-mi spune, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
fără să țin cont de relația noastră. E un privilegiu. Și se făcea în visul meu că tocmai omorâsem pe cineva. Încep să mă calmez în camera de hotel. Fu un accident și trebui să ascund crima. Îmi trag un suflu adânc. Tocmai fugii de la iaht până aici. În fața oglinzii, în baie, îmi vine să mă sui pe pereți, însă când îmi iau diplomatul și fug, simt libertatea. Mă îmbăt cu viteza, cu luminile, m-am amețit cu nițel vin din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Se pare că atinsese un punct foarte nevralgic în expunerea amintirilor sale, pentru că părea din ce în ce mai încordat. De fapt, era vădit scos din fire, căci chipul i se încruntase cu putere, venișoarele de pe frunte i se umflaseră din pricina tensiunii nervoase, iar suflul părea a-i fi din ce în ce mai greoi. Totuși, nu se dădu bătut. El făcu o sforțare evidentă și, cu un glas și mai pătrunzător decât înainte, continuă cu mare aprindere, tunând: „Oare, în lumea animalelor, ce ajunge cel înfrânt, în urma luptei
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
doar o caznă nenorocită! Cu sprijinul drogurilor, trebuie s-o scot eu la capăt cumva, și chiar îndrăznesc să fiu foarte încrezător în privința aceasta, căci, în definitiv, doar nu mi-o ține pururea necazul!” Și, reflectând el astfel, cu un suflu triumfător, iute căpătă un pic de inimă, dând uitării toată amărăciunea lui plumburie din ajun. „Sper numai să și reușesc...”, conchise el îngândurat. Însă speranța aceasta a sa trebuie spus că nu rămase deloc searbădă și efemeră, căci știa el
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mai înzestrați, el duce la perfecțiune orice artă pe care binevoiește să o practice, Genji este Amantul, de care toate femeile se îndrăgostesc și care redă fiecare femeie esenței ei absolute. Nu, nu se îndrăgostesc, îl adoră, îl urmează fără suflu, așa cum urmezi un stăpân celest în templul său. Genji poate avea, deci, orice femeie își dorește, și le și are, pe toate care îi ies în cale, mânat de înfrigurarea celui posedat de frumos. Pentru că Genji celebrează, în fiecare femeie
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
germană, ruah în ebraică este la feminin, iar în greacă este doar neutrul pneuma. Spiritul este deci ceva mult diferit de o simplă persoană de sex masculin. Ruah, conform începutului relatării creației în cartea Genezei, este acea "respirație de viață", "suflu", sau "briză" a lui Dumnezeu care plutește deasupra apelor. Pneuma, conform Noului Testament, este opusul "cărnii", realitatea efemeră a creației. Spiritul nu este cum deseori întâlnim în istoria religiilor un suflu magic, o substanță misteriosă supranaturală și de natură dinamică
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
creației în cartea Genezei, este acea "respirație de viață", "suflu", sau "briză" a lui Dumnezeu care plutește deasupra apelor. Pneuma, conform Noului Testament, este opusul "cărnii", realitatea efemeră a creației. Spiritul nu este cum deseori întâlnim în istoria religiilor un suflu magic, o substanță misteriosă supranaturală și de natură dinamică. Nu este ceva spiritual și nici o ființă magică de natura animistică (vreo ființă spirituală sau fantomatică). Porumbelul și limbile de foc sunt doar imagini ale eficacității sale. Ce este deci, conform
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
coborâșurile ei, cu avers și revers, ca spre a echilibra cumpăna unei balanțe imaginare. Dreptate ce nu există în realitate, o injustiție generând-o pe cealaltă, după cum reiese din această relatare imparțială, plină de învățăminte și înțelepciune, nu lipsită de suflu poetic, ca și de un ritm maiestuos. În subsidiar, cartea poate fi citită și ca un studiu sociologic și etnopsihologic, o fereastră deschisă din însuși interiorul lumii șvabilor, pradă unui experiment nefericit. Cei familiarizați cu spiritul bănățean recunosc, în descripția
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
albe a paginii, te simți ca un naufragiat în mijlocul oceanului, care a abandonat pînă și speranța unei salvări divine. Fiecare articol pe care îl scrii este o străbatere a deșertului. De fiecare dată cînd începi, te întrebi dacă vei găsi suflul necesar să umpli obsedantele pagini albe". Un fin scepticism, o modestie anxioasă îl specifică pe critic, sub emblema unei persistente melancolii. Cîteodată grima e cea a unui ins dezabuzat, îmbătrînit pasă-mi-te în floarea vîrstei, ce-și recunoaște cu
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
de metri deasupra orașului și a ras de pe suprafața pământului toate clădirile și copacii pe o suprafață de 2 kilometri pătrați în jurul navei. S-a format un val tsunami în port, care a generat valuri de 18 metri înălțime, iar suflul exploziei a smuls copacii din pământ, a îndoit șinele de cale ferată, a dărâmat clădiri și a răsturnat vasele pe o rază de mai mulți kilometri. În această catastrofă și-au pierdut viața aproximativ 2.000 de oameni și alți
95 de ani de la cea mai mare explozie non-nucleară din istorie () [Corola-journal/Journalistic/80602_a_81927]
-
a însușit lecția vieții conform căreia maniera debordantă, „exaltarea“ pot fi trape ale simulacrului. Nu mai puțin circuitul simulare-sinceritate se închide uneori prin aprofundarea primei ipostaze ce poate sugera o a doua natură: „Nimic mai derutant decît ardoarea spunerii, decît suflul «indiscret», pe cît de strident, pe atît de ambiguu, al ascunzișurilor ei. La cei deprinși cu gustul ficțiunii, obișnuiți și să se mintă fabulos, dedublarea, transferul de personalitate nu sunt doar mimate, ci și trăite la mare cotă, autentice“. Nu
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
vedea și auzi. Cît tace el, ca să poată vedea și auzi, eu stau în poziție sculpturală și ridicolă, cu un braț înălțat lîngă ureche și cu un picior în aer. Nu mă pot da înapoi, nu pot trece înainte. Abia suflu. Și Pavel-baci și badea Toma mă privesc cu severitate, temîndu-se de catastrofă." (Valea Frumoasei) Biruința vînătorului, care îi răsplătește dibăcia și strădania, nu înseamnă însă încîntare pură, ci adună în ea și un strop de amărăciune: ,Paserea sta la picioarele
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]