5,757 matches
-
Strategia națională a României privind schimbările climatice SNEEGHG Sistemul național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră SPA Arii de Protecție Specială Avifaunistică SCI Situri de Importanță Comunitară SRE Surse regenerabile de energie SF6 Hexafluorură de sulf TEP Tonă echivalent petrol TJ Terajoule UNFCCC United Nations Framework Convention on Climate Change (Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice) UE Uniunea Europeană UNECE United Nations Economic Commission for Europe (Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa) Introducere
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Interguvernamental privind Schimbările Climatice - IPCC (2000), Al 4-lea Raport Global de Evaluare. footnote> Principalele gaze cu efect de seră sunt considerate a fi: dioxidul de carbon (CO2); metanul (CH4); protoxidul de azot (N2O); hidrofluorocarburile (HFC); perfluorocarburile (PFC); hexafluorura de sulf (SF6). Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră, în principal a CO2, a fost considerată motivul principal al accentuării încălzirii globale în ultimii 50 de ani ai secolului trecut. Principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră sunt
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Unite (1992), Convenția-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC). footnote> În plus față de gazele cu efect de seră, prin arderea combustibililor fosili sunt emiși în atmosferă și poluanți cu efect de acidifiere și eutrofizare (oxizi de azot, dioxid de sulf) care, în urma reacțiilor cu vapori de apă din atmosferă dau naștere la ploi acide, al căror impact asupra mediului natural și construit se manifestă din ce în ce mai pregnant. Clădirile, sculpturile și monumentele din marmură sunt deosebit de vulnerabile, deoarece acizii reacționează cu carbonatul
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
acces ușor la zăcăminte, acesta reprezentând o sursă relativ ieftină și convenabilă. În plus, în afară de emisiile de gaze cu efect de seră (CO2), arderea cărbunelui generează emisii de gaze toxice, cum ar fi monoxidul de carbon (CO) și dioxidul de sulf (SO2). Nici o altă sursă de energie regenerabilă nu produce emisii de CO2 mai mari decât cele care rezultă din utilizarea energiei cărbunelui. În același timp, prin ardere, cărbunele emite cantități mari de pulberi în suspensie, care includ funinginea, și generează
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
dioxid de carbon și heliu). Valoarea calorică a gazelor naturale variază între 33,3 și 42 MJ/Nm3, în funcție de zona geografică din care provin. Prin arderea gazelor naturale rezultă în special poluanți gazoși: monoxid și dioxid de carbon, dioxid de sulf și particule (în cantități foarte mici), compuși organici volatili (ca urmare a arderii incomplete), vapori de apă. Cantitățile de poluanți emiși prin arderea gazului natural depind în mod semnificativ de tipul și eficiența instalațiilor de ardere, de modul în care
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
guidebook - 2009, Chapter 1.A.1 „Combustion in energy industries”, http://www.eea.europa.eu/ publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009, accesat la data de 14.10.2012. footnote>, la arderea combustibililor fosili sunt emise în atmosferă cantități semnificative din următorii poluanți: oxizi de sulf - preponderent dioxid de sulf (SO2) - rezultați în urma oxidării sulfului din cărbuni, conținut ce poate varia de la 0,3% pentru antracit, până la 8% pentru huilă, cu o medie de 2-3%<footnote E.C. Șchiopu (2011), „Cercetări privind desulfurarea gazelor de ardere provenite
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
A.1 „Combustion in energy industries”, http://www.eea.europa.eu/ publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009, accesat la data de 14.10.2012. footnote>, la arderea combustibililor fosili sunt emise în atmosferă cantități semnificative din următorii poluanți: oxizi de sulf - preponderent dioxid de sulf (SO2) - rezultați în urma oxidării sulfului din cărbuni, conținut ce poate varia de la 0,3% pentru antracit, până la 8% pentru huilă, cu o medie de 2-3%<footnote E.C. Șchiopu (2011), „Cercetări privind desulfurarea gazelor de ardere provenite din combustia lignitului folosind
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
industries”, http://www.eea.europa.eu/ publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009, accesat la data de 14.10.2012. footnote>, la arderea combustibililor fosili sunt emise în atmosferă cantități semnificative din următorii poluanți: oxizi de sulf - preponderent dioxid de sulf (SO2) - rezultați în urma oxidării sulfului din cărbuni, conținut ce poate varia de la 0,3% pentru antracit, până la 8% pentru huilă, cu o medie de 2-3%<footnote E.C. Șchiopu (2011), „Cercetări privind desulfurarea gazelor de ardere provenite din combustia lignitului folosind soluții absorbante de hidroxid de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
ardere principale. În strat se adaugă calcar măcinat sau dolomită, pentru a permite îndepărtarea SO2. Sistemele cu strat circulant permit creșterea timpului potențial de reacție și a nivelului de amestecare a gazelor, conducând la creșterea eficienței arderii și a fixării sulfului. Principala diferență dintre cele două tehnici de ardere în strat fluidizat este dată de nivelul transferului de căldură. Cărbunele conține o cantitate scăzută de material volatil, care poate fi supusă pirolizei în pat. Aproximativ 60-70% din cărbune este sub formă
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
din materia primă (cenușă) se separă la baza gazeificatorului ca o zgură transparentă inertă sau ca un produs solid valorificabil. Doar o mică parte a cenușii este antrenabilă, necesitând eliminarea în aval. Alți poluanți potențiali cum ar fi compușii de sulf din care este extras sulful apar ca sulf elementar sau acid sulfuric, ambele fiind produse secundare valoroase. Datorită atmosferei reducătoare din gazeificator, în timpul procesului de gazeificare nu se formează NOx. Amoniacul format prin reacția azot/hidrogen este stripat cu apele
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
separă la baza gazeificatorului ca o zgură transparentă inertă sau ca un produs solid valorificabil. Doar o mică parte a cenușii este antrenabilă, necesitând eliminarea în aval. Alți poluanți potențiali cum ar fi compușii de sulf din care este extras sulful apar ca sulf elementar sau acid sulfuric, ambele fiind produse secundare valoroase. Datorită atmosferei reducătoare din gazeificator, în timpul procesului de gazeificare nu se formează NOx. Amoniacul format prin reacția azot/hidrogen este stripat cu apele de proces, ca de altfel
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
gazeificatorului ca o zgură transparentă inertă sau ca un produs solid valorificabil. Doar o mică parte a cenușii este antrenabilă, necesitând eliminarea în aval. Alți poluanți potențiali cum ar fi compușii de sulf din care este extras sulful apar ca sulf elementar sau acid sulfuric, ambele fiind produse secundare valoroase. Datorită atmosferei reducătoare din gazeificator, în timpul procesului de gazeificare nu se formează NOx. Amoniacul format prin reacția azot/hidrogen este stripat cu apele de proces, ca de altfel și clorurile, care
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
la un număr foarte limitat de instalații de ardere. IGCC oferă condiții favorabile termodinamic: presiuni înalte, concentrații ridicate de contaminanți și debite volumetrice reduse de gaz de sinteză - (1/100 din produsele de combustie). Aceste condiții permit îndepărtarea avansată a sulfului și a particulelor. Majoritatea poluanților sunt separați și reținuți în procesul de curățare a gazului. Condițiile reducătoare din procesul de gazeificare sunt favorabile conversiei mercurului la forma sa elementară. Mercurul elementar poate fi ușor îndepărtat, în condiții de siguranță, utilizând
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
controla generarea aburului în cazanele cu abur recuperatoare, independent de energia produsă de turbina cu gaz. În aplicațiile de cogenerare, arderea suplimentară îmbunătățește eficiența globală a producerii energiei termice și electrice. Deoarece gazele naturale și păcura cu conținut scăzut de sulf sunt carburanți foarte curați și permit o combustie practic completă în arzătoarele turbinelor cu gaz, la centralele CCGT nu există probleme cu cenușa, produsele de ardere incompletă sau dioxidul de sulf (SO2). Singura problemă este NOX, care, la sistemele moderne
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Deoarece gazele naturale și păcura cu conținut scăzut de sulf sunt carburanți foarte curați și permit o combustie practic completă în arzătoarele turbinelor cu gaz, la centralele CCGT nu există probleme cu cenușa, produsele de ardere incompletă sau dioxidul de sulf (SO2). Singura problemă este NOX, care, la sistemele moderne este controlată prin utilizarea arzătoarelor speciale cu nivel scăzut de NOX și, uneori, prin utilizarea reducerii catalitice selective, care se adăugă suplimentar la cazanele recuperatoare HRSG. În arzătoarele mai mari, NOX
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
sau drept combustibil de pornire pentru cazanele cu funcționare pe huilă, lignit sau combustibil lichid. 5.1.3. Arderea combustibililor lichizi (păcură) 5.1.3.1. Cazane Cazanele destinate arderii combustibililor lichizi cum ar fi păcura cu conținut ridicat de sulf sunt asemănătoare cazanelor utilizate pentru arderea cărbunelui. O asemenea instalație este prezentată în figura 5.14. Sistemele de ardere utilizate în cadrul cazanelor cu combustibil lichid sunt similare celor folosite în instalațiile de ardere pe bază de cărbune. Pentru a realiza
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
combustibilului; tendința păcurii de a forma particule de cocs; formarea depunerilor corozive. Primele două puncte sunt cauzate de greutatea moleculară ridicată și de natura asfaltică a unor constituenți. Al doilea și al treilea punct rezultă din prezența în combustibil a sulfului și a azotului, precum și a vanadiului și a altor metale. Prin formarea unei emulsii, efectele fizice ale adaosului de apă îmbunătățesc proprietățile de ardere prin creșterea atomizării. Ca urmare a formării, creșterii și ruperii bulelor de vapori, în interiorul picăturii supraîncălzite
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
footnote L.J. Molero de Blas (1995), Pollutant formation and interaction in the combustion of heavy liquid fuels. footnote> 5.1.3.1.3. Ardere în strat fluidizat La cazanele cu strat fluidizat (FCB), combustibilii lichizi (păcură cu conținut ridicat de sulf, reziduuri petroliere) sunt uneori arși în mod suplimentar, împreună cu combustibilii fosili de bază, cum este cărbunele. Desulfurarea are loc în arderea în strat fluidizat, instalație ce trebuie să fie alimentată cu piatră de var. Datorită cantității foarte mici de cenușă
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
pentru energia termică recuperată sunt în sistemele de încălzire/răcire zonală, procese de desalinizare, precum și preîncălzirea aerului pentru unele procese etc. Motoarele diesel sunt flexibile în ceea ce privește combustibilul și pot utiliza combustibili cum ar fi motorina, păcura cu conținut ridicat de sulf, gaze, țiței, biocombustibili și chiar, în unele cazuri, combustibili pe bază de bitum. Într-un motor diesel, aerul este forțat într-un cilindru și este comprimat de piston. Combustibilul este injectat în cilindru și aprins de căldura aerului comprimat. Amestecul
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
între 30 și 40%. Turbinele cu gaz (GT) pot funcționa cu o gamă largă de combustibili lichizi, cum ar fi combustibilul rezidual naftă. Turbinele cu gaz, în general, și aeroderivații, în special, funcționează cu combustibil distilat cu conținut redus de sulf sau cu kerosen. Pentru modele recente, care funcționează cu gaz de intrare în turbină la temperaturi ridicate, specificațiile producătorului pentru aprovizionarea cu combustibil sunt foarte stricte. În aceste cazuri există cerințe specifice în ceea ce privește proprietățile fizice și chimice ale combustibilului, în
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
stricte. În aceste cazuri există cerințe specifice în ceea ce privește proprietățile fizice și chimice ale combustibilului, în așa fel încât să fie îndeplinite atât cerințele legate de echipamente, cât și standardele de mediu, în special cele referitoare la conținutul de metale, de sulf și de cenușă. Ideea ciclurilor combinate a apărut din necesitatea de a îmbunătăți eficiența ciclului Joule prin utilizarea căldurii evacuate din gazele reziduale ale turbinei. Aceasta este o soluție naturală, deoarece turbina cu gaz este o mașină cu o temperatură
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
g), iar la fructele nucifere (87-333 mg/100 g). Magneziul. Conținut maxim la spanac (75 mg/100 g), gulii (43 mg/100 g), pătrunjel (41 mg/100 g), cartof (34 mg/100 g), la fructele nucifere (190 mg/100 g). Sulful. Conținut mai mare la conopidă (86 mg/100 g), ceapă (75 mg/100g) și nuci (172 mg/100 g). Sodiul. Conținut mai mare la țelină (77 mg/100 g), spanac (65 mg/100 g), morcovi (60 mg/100 g). Clorul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
produc prin opărire cu abur, decât prin opărirea în apă. Termosterilizarea la temperatură înaltă și pe o durată redusă, protejează conținutul conservelor în acid ascorbic, la fel ca și închiderea recipienților sub vid. Conservarea în SO2 sau prezența aminoacizilor cu sulf asigură protecția antioxidantă a vitaminei C. Utilajele de prelucrare emailate sau confecționate din materiale inoxidabile previn inactivarea acestei vitamine în prezența ionilor de fier sau cupru. Acidul ascorbic întrebuințat ca aditiv alimentar se produce sintetic prin oxidarea controlată a sorbitolului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
există unii reprezentanți cu proprietăți volatile, care contribuie la formarea gustului, aromei și mirosului unor legume și fructe. Dintre aceștia se menționează antranilatul de metil (Vitis labrusca), acidul cianhidric (sâmburoase și migdale), compușii pirazinici (ciuperci, ardei, cartofi). 9. Compușii cu sulf ca tiosulfinații, tiosulfonații, izotiocianații și mercaptanii formează principalele componente ale aromei și mirosului, imprimând chiar nuanța gustului unor legume din familiile Cruciferae și Liliaceae. Diși trisulfura de metil propil, precum și trisulfura de dipropil sunt compușii volatili mai evidenți și importanți
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
conține trisulfură de dimetil. Izotiocianații sunt reprezentați în ceapă și muștar de alilsevenol, un glicozid, iar în varză de 2-propenil izotiocianat. Metil mercaptanii se găsesc în varză și ridichi, iar propil mercaptanii în gulii și în ceapă. Compușii volatili cu sulf se formează în multe cazuri din precursori, substanțe care rămân nemodificate dacă țesuturile sunt intacte (ceapă, usturoi, hrean, varză, muștar, ridichi, gulii etc.). În usturoi, precursorul alicinei este un aminoacid, aliina (s-alil-L-cistein-sulfoxid), descompus de enzima aliinază. În ceapă aroma, mirosul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]