12,131 matches
-
din care reieșea că de corupție nu sînt scutiți nici reprezentanți ai Ministerului de Interne, inclusiv șefi locali ai Unității de incoruptibili a Internelor. Din acest conflict producător de scandal rezultă o primă victimă în guvern, Ovidiu Grecea. Dar executivul supără cu acest prilej și SRI-ul, care acuză Internele că ar vrea să-și depășească limita competențelor. Premierul se vede descoperit și reacționează împăciuitor pentru a calma și presa și orgoliile SRI-ului. Tot din momentul în care guvernului Năstase
Castanele uitate pe foc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16266_a_17591]
-
în secret de ce se petrecea la București, aceștia decolează pe furiș, iar puțin timp după aceea îi bombardează pe români. Și erau ca frații. Ca toți aviatorii, între ei, indiferent de naționalitate, pericolul comun apropiindu-i... Plecaseră încet, ridicîndu-se parcă supărați de la mesele lor, spre nedumerirea românilor, care credeau că se supăraseră din cauză că unii pierduseră al poker cu o seară în urmă... Așadar, fuseseră anunțați. Iar românii, mirați, îi văzuseră echipîndu-se grăbiți, apoi îndreptîndu-se spre aerodromul lor comun și decolînd val-vîrtej
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
iar puțin timp după aceea îi bombardează pe români. Și erau ca frații. Ca toți aviatorii, între ei, indiferent de naționalitate, pericolul comun apropiindu-i... Plecaseră încet, ridicîndu-se parcă supărați de la mesele lor, spre nedumerirea românilor, care credeau că se supăraseră din cauză că unii pierduseră al poker cu o seară în urmă... Așadar, fuseseră anunțați. Iar românii, mirați, îi văzuseră echipîndu-se grăbiți, apoi îndreptîndu-se spre aerodromul lor comun și decolînd val-vîrtej. Mărturie auzită de la un intermediar, al cărui nume nu contează. Sigur
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
la teatre și tot cam aceiași cumpără cărți. Mizeria a făcut ca puterea de cumpărare a acestora să scadă, însă, cu toate acestea, cărțile care interesează nu rămîn în rafturi. Ar mai fi un capitol foarte delicat care îi va supăra pe foarte mulți subtili: subiectele cărților, adică despre ce scriem. Avem în urmă o experiență teribilă: dictatura absurdă, umilirea și desfigurarea oamenilor, absența libertății care acoperă zeci de ani de suferință. Libertatea, demnitatea au fost și vor fi puse mereu
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
dl Pruteanu i-a venit acestuia în timpul unei emisiuni t.v. moderată de Adrian Păunescu. Cu acel prilej, unul dintre cei mai "nevinovați" participanți a fost fostul ofițer de Securitate Ilie Merce care a susținut ideea că Securitatea n-a supărat pe nimeni, ci doar s-a folosit de instinctele patriotice ale celor care i-au oferit informații. * Fostul ofițer de Securitate, Merce, a susținut, printre alte bizarerii, că turnătorii făceau un bine României, ignorînd și lăsat fiind să ignore că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
să-și promoveze valorile, ați fi fost chemat să jucați rolul "intelectualului far". Din păcate, România reală face urechea surdă, pare că aplică cu predilecție zicerea "nimeni nu-i profet în țara sa". Sau poate doar anumite adevăruri și profeții supără... Nu sunt singurul în aceste circumstanțe. Oameni dintre cei mai diferiți au trecut prin aceeași situație. Unii dintre ei au reacționat cu supărare și cu resentimente. Nici eu nu am fost prea încântat, dar m-am consolat relativ ușor. Pierderea
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
mai puțin inadmisibil e semnalul pe care premierul l-a dat, probabil involuntar, omului obișnuit cu această amenințare făcută hoților, echivalînd cu un îndemn la violență. Căci cînd prim-ministrul, care de-abia a luat acasă un cîine vagabond, se supără peste marginea legii pe hoții de mașini, el dă un exemplu care ar putea fi prost înțeles, de această dată, în privința atitudinii comunitare față de hoții de mașini. Nu-mi amintesc să-l fi auzit pe dl Năstase, pe vremea cînd
Viață de premier by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16344_a_17669]
-
dl Năstase reacționează ca și cum s-ar afla în continuare în opoziție sau ca și cum puterea pe care o are nu-l ajută să tragă la răspundere pe cine ar trebui. Se pare însă că dl Năstase, care nu vrea să-l supere pe ministrul său de Interne, are probleme și cu ministrul Finanțelor, din motive de buget și de relația cu FMI. Încît se dovedește că nu ajunge să conduci un guvern aproape monocolor pentru a avea o viață ușoară ca premier
Viață de premier by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16344_a_17669]
-
Duțu, fostă PD, fostă PNL. Drept care liderul PDSR, Adrian Năstase, scrie CURENTUL, a trecut la un Atac vehement împotriva capilor PSDR și PUR. Dincolo de acest titlu mai belicos decît relațiile din polul condus de PDSR reiese că premierul Năstase e supărat că partidul condus de proprietarul postului de televiziune Antena 1 și-a permis să aducă în rîndurile sale politicieni care au făcut parte din fosta guvernare, acuzîndu-și aliatul că s-ar pregăti pentru alegerile din 2004. Această reacție de nervozitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
tentată de multe ori să-l "violeze" cu comentarii reverențioase, fără discernămînt, fără vioiciune. Am doar două observații de făcut: într-un fel era previzibilă reacția autoarei care vede teatrul prin ochii lui Artaud ("neangajarea" lui Ionesco este cea care supără) și, în al doilea rînd, este evident că Susan Sontag nu-l cunoștea pe acel Ionesco "curajos" din Nu. În rest, repet, eseul poate fi o bună terapie pentru cititorul român tentat de apologii. Voi mai insista asupra ultimei părți
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
Pe acestea le și reproduce dl Ioan Adam în ediția sa.) A fost cîntecul de lebădă al strălucitului om politic P.P. Carp care, după ce a fost, în Consiliile de Coroană din 1914 și 1916, împotriva alianței cu Antanta, a murit supărat în 1919, după ce a declarat că "România are atîta noroc încît n-are nevoie de bărbați de stat". Dl Ioan Adam are dreptate cînd stăruie că Al. Marghiloman, alt om politic conservator, n-a fost, în timpul primului război mondial, un
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
deoarece, în noile împrejurări politice, nu vrea să cadă în păcatul de a face evaluări "la cald". Dar, și-a amintit Cronicarul, când a făcut Ion Cristoiu evaluări la rece? Nu mai devreme decât în AZI acest editorialist s-a supărat pe mass-media că nu îi dau cuvântul lui Corneliu Vadim Tudor, linșîndu-l politic, în schimb, prin prezentarea, așa cum e, a vadimismului. Cu ani în urmă, Ion Cristoiu scria un editorial în Evenimentul zilei în care descria, atins de atacurile din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
cruzimilor prin care Sanctitatea Sa cerea iertare umanității întregi pentru toate relele săvîrșite de Biserica occidentală. Fapt e că mai ușor te înțelegeai cu Zeus și cu Junona cu Apollo și ceilalți, dacă îți trecea prin cap ceva nemaipomenit, nu se supăra nimeni cine în jurul cui se învîrte, numai să se învîrtă corect și să fie de acord și Zeii Matematicieni, Fizicieni, depinde... Oricît de neserios, de petrecăreț și putem spune chiar imoral, OLIMPUL iubea știința, iubea, de la greci, paradoxurile, nu se
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
unde expuneau Steriadi, Vermont, Verona, Ressu, Ștefan Popescu ș.a., iar după spectacole, e invitat la cină în diferite case și consemnează discuțiile și modul cum a petrecut pînă tîrziu, petreceri adesea terminate cu cîntece (unele deocheate, precum Țațo, nu te supăra, reprodus în întregime) sau anecdote corozive, de un remarcabil haz cazon. Sînt notate cu vînă de reporter și evenimentele de senzație, de pildă furtul moaștelor Sfîntului Dumitru de către bulgari, la 16 februarie 1918: "De dimineață zvonul: "Sf. Dumitru furat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
ți le spuio, mă te rogo arhonda se ne scrie negresito" (nr. 4, 1859) - apare adesea cu funcție de atac împotiva unor personaje publice din acea vreme, cărora li se reproșează originea străină. Altă scrisoare asemănătoare folosește germană: "Libe poiari! Tare supărat maine herț kind io primit brif de la foi" (nr. 15, 1861). Un exercitiu similar, cu elemente rusești ("Discursul ducelui de Bolgrad către Imperatorul Alessandru ÎI al Rusiei", în nr. 20, 1861) - "Trimite poscari da dîm i cușat, i mnogo neveste
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
chestie de rațiune și de gust: "Că-i spun unuia "Mă, boule!", nu înseamnă imediat că-l și judec. Apoi sunt înjurături deștepte și înjurături de două parale. Io-i prețuiesc pe ăia care știu să înjure și nu mă supăr dacă sunt bălăcărit și io, așa nițeluș! Dar să fie cu meșteșug, vorba gândită, deșteaptă. Mă omor după vorbele deștepte." În prozele lui Sorin Stoica se înjură științific, cu răbdare, și aproape filosofic. Jurnalist cu ochiul nesățios plimbat pe realitate
Povestiri cu înjurături by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16590_a_17915]
-
doar după marea revoltă din Piața Tien An Men. Drept să spun, și eu ezitasem... Ocazii însă de a vedea o astfel de lume erau atît de rare, încît mi-am călcat pe inimă. La urma urmei, nici să te superi pe China, ca văcarul pe sat, nu e firesc. Bine înțeles, ca să faci lucruri inconvenabile, argumente se găsesc berechet. Totuși, înarmîndu-mă cu un suflet de reporter insensibil, plecai... Mai întîi, călătoria cu avionul a fost o experiență extraordinară. Pilot-șef
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
niște tichete de pîine, fiindcă pîinea era încă pe cartelă, și cîteva bilete de metrou. Monica este persoana cu care nu pot să mă cert niciodată. Mereu ne-am ciondănit, o dată chiar i-am reproșat că mă contrazice, dar de supărat nu ne-am supărat niciodată. îi păstrez o dragoste veșnică, întîi, pentru că e "fălticeneancă", am zis, între ghilimele; apoi, evident, pentru că mi-a dat niște tichete de metrou și bonuri de pîine. Ulterior am avut bonuri de pîine false și
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
fiindcă pîinea era încă pe cartelă, și cîteva bilete de metrou. Monica este persoana cu care nu pot să mă cert niciodată. Mereu ne-am ciondănit, o dată chiar i-am reproșat că mă contrazice, dar de supărat nu ne-am supărat niciodată. îi păstrez o dragoste veșnică, întîi, pentru că e "fălticeneancă", am zis, între ghilimele; apoi, evident, pentru că mi-a dat niște tichete de metrou și bonuri de pîine. Ulterior am avut bonuri de pîine false și vizibil falsificate. Cînd lucram
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
rău. Odată i-am spus că-mi contrazice cu talent și cu înverșunare toate ideile pe care mi le atribuie. I-am spus asta și ea a aprobat. Cum spuneam, s-a întîmplat să ne certăm, dar fără să ne supărăm niciodată. Acum, dacă ar fi să pornesc, după cum am obiceiul, de foarte departe, surprinzător de departe, într-un fel de captatio benevolentiae, aș spune că pe Monica Lovinescu am judecat-o de la început și din punct de vedere astrologic. Soția
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
liftului se deschiseră și Piper, pămîntiu la chip, se văzu împins înspre mulțime de către escorta lui de poliție. În vreme ce mulțimea de afară se împingea în față, reporterii își continuau acțiunea de căutare neobosită a adevărului. - Domnule Piper, dacă nu vă supărați, v-am ruga să ne spuneți doar cine și ce naiba sînteți dumneavoastră? urlă unul dintre ei pe deasupra întregii zarve. Dar Piper rămăsese fără grai. Ochii îi ieșiseră din orbite, iar fața i se făcuse cenușie. - Este adevărat că ați împușcat
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
Poemul acela a fost scris pentru soțul meu, ca dar de ziua lui. Miezul lui este conștiința diferenței dintre știință - soțul meu a fost un strălucit specialist în biologia moleculară - și percepția aproape religioasă a lumii de către poet. S-a supărat atât de tare că îi văd pe oamenii de știință ca vânători de tipare când ei de fapt caută dovezi, că n-am mai citit-o cu voce tare în prezența lui, cu toate că e unul dintre poemele pe care auditoriul
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
răbufnirilor lui Iliescu împotriva presei". Cu un singur cuvînt, tînărul de 75 de ani i-a scos din amorțeală pe susținătorii săi din partid. Dacă s-a pus el cu "Adevărul", pe care toți politicienii se străduiesc să nu-l supere, înseamnă că e tare ! Dar exact ăsta era mesajul pe care Ion Iliescu voia să-l trimită în partid, înainte ca "Adevărul" să se rupă. Cînd i-a numit "măgari" pe ziariștii de la "Evenimentul zilei" a dat o lovitură și
Gafele marelui actor Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11873_a_13198]
-
fi după ce voi scrie rîndurile de mai jos). Scutite de redundanță, de parada aparențelor, lucrurile reprezintă o garanție a existenței autentice și, subsecvent, o consolare a alterărilor pe care aceasta e nevoită a le îndura în zona conveniențelor: "toți sînt supărați pe mine că trăiesc/ mă privesc ironic și condescendent/ marea mă vrea cît mai repede o cochilie goală/ văzduhul mă dorește creangă ruptă și totuși/ există undeva/ o piatră îngropată în pămînt/ care mă ține-n viață cu invizibilitatea-i
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
dreptate în pretențiile sale de prioritate în unele interpretări despre specificul românesc, înrudite cu ale lui Blaga? Fără îndoială că nu! Cum a trecut Blaga peste această întâmplare neplăcută? Indiferent nu putea rămâne, pentru că era amenințat prestigiul său. S-a supărat foc și a exagerat în reacții până la atacul la persoană. Dan Botta a vrut chiar duelul. Nici unul, nici celălalt nu poate fi absolvit de vina penibilă a violențelor verbale. Polemica e un joc periculos ce trece dincolo de cuvinte, capabilă nu
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]