5,819 matches
-
și pe grupuri/persoane cu risc, în vederea asigurării unei acoperiri echilibrate a nevoilor și a funcționării sistemului de servicii la parametrii ceruți de asigurarea calității serviciilor. Supervizarea în acord cu standardele profesiei și cu cele din sistemul specializat al serviciilor Supervizarea este un proces de reglementare a desfășurării activităților practice în asistența socială care precizează cadrul specializat, normal, al intervenției și acțiunii în comunitate prin servicii de suport. El se impune totodată și ca un instrument esențial de control instituțional/organizațional
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
acțiunii în comunitate prin servicii de suport. El se impune totodată și ca un instrument esențial de control instituțional/organizațional propus de specialiști sau asociații profesionale pentru asigurarea calității activităților specializate care se desfășoară în sistemul serviciilor de asistență socială. Supervizarea se adresează atât celor care sunt implicați în acțiuni practice de ajutor ocazional, voluntar, dar și specialiștilor în domeniu care lucrează în sistemul de servicii specializate. Prin supervizare se realizează orientarea celor din sistem pe baza unor repere clare ale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
calității activităților specializate care se desfășoară în sistemul serviciilor de asistență socială. Supervizarea se adresează atât celor care sunt implicați în acțiuni practice de ajutor ocazional, voluntar, dar și specialiștilor în domeniu care lucrează în sistemul de servicii specializate. Prin supervizare se realizează orientarea celor din sistem pe baza unor repere clare ale practicii profesionale către acțiuni eficiente de ajutorare a celor în nevoie pe baza unei analize sistematice a unor „modele de bună practică”. Aceste modele pot fi multiplicate prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
pot fi multiplicate prin preluare adecvată și selectivă în rețeaua de sprijin comunitar. Prin aceasta se reduce posibilitatea acțiunilor ocazionale de ajutor dezvoltate ad-hoc, nestructurate, care pot conduce la activități de „mal praxis”, greu de corectat în timp de către specialiști. Supervizarea are o funcție importantă și în dezvoltarea și perfecționarea personalului angajat în profesia de asistență socială, ea propunând un „Ghid de practică” fundat pe cunoaștere specifică, motivație profesională și intervenție socială. Procesul de supervizare pleacă de la standardele profesionale în evaluarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de corectat în timp de către specialiști. Supervizarea are o funcție importantă și în dezvoltarea și perfecționarea personalului angajat în profesia de asistență socială, ea propunând un „Ghid de practică” fundat pe cunoaștere specifică, motivație profesională și intervenție socială. Procesul de supervizare pleacă de la standardele profesionale în evaluarea, monitorizarea permanentă a activităților, abilităților și a modalităților specifice de sprijin pentru cei în dificultate. Sunt impuse condiții clare de desfășurare a planului de intervenție, prevenție și reintegrare/recuperare prin analiza clară a relației
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
relației dintre asistentul practician și beneficiar. Se vizează astfel calitatea rezultatului suportului specializat oferit beneficiarului prin procedee clare de control, dialog și corecție. Aceste norme sunt stabilite de instituții specializate pentru diferitele tipuri de servicii. De regulă, acest proces de supervizare intră în atribuțiile autorităților locale, ale asociațiilor profesionale și se realizează dintr-o perspectivă interdepartamentală. Din necunoaștere, adeseori supervizarea este confundată cu efectele negative ale controlului organizațional propus de factorii de decizie asupra personalului angajat. În realitate, o asemenea înțelegere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
control, dialog și corecție. Aceste norme sunt stabilite de instituții specializate pentru diferitele tipuri de servicii. De regulă, acest proces de supervizare intră în atribuțiile autorităților locale, ale asociațiilor profesionale și se realizează dintr-o perspectivă interdepartamentală. Din necunoaștere, adeseori supervizarea este confundată cu efectele negative ale controlului organizațional propus de factorii de decizie asupra personalului angajat. În realitate, o asemenea înțelegere poate conduce la o denaturare a finalității procesului de supervizare, care poate stârni, în practica profesiei, suspiciuni printre angajați
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
se realizează dintr-o perspectivă interdepartamentală. Din necunoaștere, adeseori supervizarea este confundată cu efectele negative ale controlului organizațional propus de factorii de decizie asupra personalului angajat. În realitate, o asemenea înțelegere poate conduce la o denaturare a finalității procesului de supervizare, care poate stârni, în practica profesiei, suspiciuni printre angajați. În fapt, supervizarea apare ca un proces necesar, relațional, de tip feedback între specialiști. Supervizarea are rol de stimulator pentru comunicarea eficientă/dialogul permanent dintre asistentul social și asistat, centrată pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cu efectele negative ale controlului organizațional propus de factorii de decizie asupra personalului angajat. În realitate, o asemenea înțelegere poate conduce la o denaturare a finalității procesului de supervizare, care poate stârni, în practica profesiei, suspiciuni printre angajați. În fapt, supervizarea apare ca un proces necesar, relațional, de tip feedback între specialiști. Supervizarea are rol de stimulator pentru comunicarea eficientă/dialogul permanent dintre asistentul social și asistat, centrată pe corecție și înregistrarea recordurilor profesionale. Acest rol este cerut de însăși dezvoltarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
personalului angajat. În realitate, o asemenea înțelegere poate conduce la o denaturare a finalității procesului de supervizare, care poate stârni, în practica profesiei, suspiciuni printre angajați. În fapt, supervizarea apare ca un proces necesar, relațional, de tip feedback între specialiști. Supervizarea are rol de stimulator pentru comunicarea eficientă/dialogul permanent dintre asistentul social și asistat, centrată pe corecție și înregistrarea recordurilor profesionale. Acest rol este cerut de însăși dezvoltarea practicii specializate într-un cadru instituțional și profesional. Dacă este acceptată ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
social și asistat, centrată pe corecție și înregistrarea recordurilor profesionale. Acest rol este cerut de însăși dezvoltarea practicii specializate într-un cadru instituțional și profesional. Dacă este acceptată ca pe o „învățare împreună”, prin aplicarea corectă a modelelor practicii specializate, supervizarea este o parte a responsabilității factorilor de decizie, dar și a celor de acțiune. Supervizarea are ca funcții de bază: - analiza problemelor prin prisma eficienței soluțiilor; - identificarea acelor situații practice confuze și discutarea lor în vederea clarificării/limpezirii atât pentru asistentul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
însăși dezvoltarea practicii specializate într-un cadru instituțional și profesional. Dacă este acceptată ca pe o „învățare împreună”, prin aplicarea corectă a modelelor practicii specializate, supervizarea este o parte a responsabilității factorilor de decizie, dar și a celor de acțiune. Supervizarea are ca funcții de bază: - analiza problemelor prin prisma eficienței soluțiilor; - identificarea acelor situații practice confuze și discutarea lor în vederea clarificării/limpezirii atât pentru asistentul social, cât și pentru beneficiar; - evaluarea acțiunii sociale în dinamica desfășurării ei prin raportare la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Asia - 21 state, adică 43% dintre țările de pe continent, Europa - 30 state, adică 65% dintre țările de pe continent, America Latină - 21 state, adică 64% dintre țările de pe continent, statele arabe - 19, adică 86% dintre țările din regiune. Particularități și funcții ale supervizării în asistența socială Conf. univ. dr. Livius MANEA, Universitatea București Oricine poate pune o întrebare justificată: din ce motive este nevoie de supervizare în domeniul asistenței sociale? O astfel de întrebare este importantă, dacă se ia în considerare accentul tot
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
dintre țările de pe continent, statele arabe - 19, adică 86% dintre țările din regiune. Particularități și funcții ale supervizării în asistența socială Conf. univ. dr. Livius MANEA, Universitatea București Oricine poate pune o întrebare justificată: din ce motive este nevoie de supervizare în domeniul asistenței sociale? O astfel de întrebare este importantă, dacă se ia în considerare accentul tot mai însemnat pus pe autonomia oricărui specialist, inclusiv a asistentului social. Totuși, în profesia de asistent social, în decursul timpului, s-a pus
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
importantă, dacă se ia în considerare accentul tot mai însemnat pus pe autonomia oricărui specialist, inclusiv a asistentului social. Totuși, în profesia de asistent social, în decursul timpului, s-a pus accentul pe o relație strânsă între activitatea practicianului și supervizare. Nu cumva evocarea supervizării ar putea fi interpretată ca o dovadă a imaturității acestei profesii? Pentru a oferi răspunsuri la aceste întrebări este necesară evidențierea perspectivei istorice asupra supervizării, obiectivelor, funcțiilor și particularităților acesteia. Definiții Există mai multe moduri de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în considerare accentul tot mai însemnat pus pe autonomia oricărui specialist, inclusiv a asistentului social. Totuși, în profesia de asistent social, în decursul timpului, s-a pus accentul pe o relație strânsă între activitatea practicianului și supervizare. Nu cumva evocarea supervizării ar putea fi interpretată ca o dovadă a imaturității acestei profesii? Pentru a oferi răspunsuri la aceste întrebări este necesară evidențierea perspectivei istorice asupra supervizării, obiectivelor, funcțiilor și particularităților acesteia. Definiții Există mai multe moduri de definire a supervizării asistenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a pus accentul pe o relație strânsă între activitatea practicianului și supervizare. Nu cumva evocarea supervizării ar putea fi interpretată ca o dovadă a imaturității acestei profesii? Pentru a oferi răspunsuri la aceste întrebări este necesară evidențierea perspectivei istorice asupra supervizării, obiectivelor, funcțiilor și particularităților acesteia. Definiții Există mai multe moduri de definire a supervizării asistenței sociale. Ming-sum Tsui (2005, pp. 11-14) apreciază că definirea supervizării poate fi realizată din trei perspective diferite: normativă, empirică și pragmatică. Abordarea normativă caută o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
evocarea supervizării ar putea fi interpretată ca o dovadă a imaturității acestei profesii? Pentru a oferi răspunsuri la aceste întrebări este necesară evidențierea perspectivei istorice asupra supervizării, obiectivelor, funcțiilor și particularităților acesteia. Definiții Există mai multe moduri de definire a supervizării asistenței sociale. Ming-sum Tsui (2005, pp. 11-14) apreciază că definirea supervizării poate fi realizată din trei perspective diferite: normativă, empirică și pragmatică. Abordarea normativă caută o normă, un standard și se concentrează asupra a două întrebări fundamentale: 1. ce ar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
acestei profesii? Pentru a oferi răspunsuri la aceste întrebări este necesară evidențierea perspectivei istorice asupra supervizării, obiectivelor, funcțiilor și particularităților acesteia. Definiții Există mai multe moduri de definire a supervizării asistenței sociale. Ming-sum Tsui (2005, pp. 11-14) apreciază că definirea supervizării poate fi realizată din trei perspective diferite: normativă, empirică și pragmatică. Abordarea normativă caută o normă, un standard și se concentrează asupra a două întrebări fundamentale: 1. ce ar trebui să fie supervizarea?; și 2. ce ar trebui să facă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Tsui (2005, pp. 11-14) apreciază că definirea supervizării poate fi realizată din trei perspective diferite: normativă, empirică și pragmatică. Abordarea normativă caută o normă, un standard și se concentrează asupra a două întrebări fundamentale: 1. ce ar trebui să fie supervizarea?; și 2. ce ar trebui să facă supervizorul? Din această perspectivă, unii autori au definit supervizarea în termenii funcțiilor administrativă și educațională ale acesteia. Spre exemplu, în Social Work Dictionary, Barker definește supervizarea ca pe „un proces administrativ și educațional
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
empirică și pragmatică. Abordarea normativă caută o normă, un standard și se concentrează asupra a două întrebări fundamentale: 1. ce ar trebui să fie supervizarea?; și 2. ce ar trebui să facă supervizorul? Din această perspectivă, unii autori au definit supervizarea în termenii funcțiilor administrativă și educațională ale acesteia. Spre exemplu, în Social Work Dictionary, Barker definește supervizarea ca pe „un proces administrativ și educațional utilizat extensiv în agențiile sociale pentru a ajuta asistenții sociali să își continue dezvoltarea și rafinarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
fundamentale: 1. ce ar trebui să fie supervizarea?; și 2. ce ar trebui să facă supervizorul? Din această perspectivă, unii autori au definit supervizarea în termenii funcțiilor administrativă și educațională ale acesteia. Spre exemplu, în Social Work Dictionary, Barker definește supervizarea ca pe „un proces administrativ și educațional utilizat extensiv în agențiile sociale pentru a ajuta asistenții sociali să își continue dezvoltarea și rafinarea deprinderilor cu scopul de a asigura servicii de calitate celor asistați”. Aceste definiții se concentrează pe idei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
extensiv în agențiile sociale pentru a ajuta asistenții sociali să își continue dezvoltarea și rafinarea deprinderilor cu scopul de a asigura servicii de calitate celor asistați”. Aceste definiții se concentrează pe idei și idealuri, pe ceea ce ar trebui să fie supervizarea, pe obiective, fără a reflecta practica zilnică a procesului. Abordarea empirică încearcă să răspundă la întrebarea: „Ce face de fapt supervizorul?”. Cei care au încercat să ofere răspunsuri au colectat date empirice privind rolurile, stilurile și comportamentele supervizorilor în asistența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
care oferă servicii indirecte din perspectiva funcțiilor administrativă, educațională și suportivă. Alți autori au identificat rolurile supervizorilor corespunzătoare unui număr de patru domenii de specializare: servicii directe, organizare și administrare, training și management personal. Aceste seturi de roluri reflectă funcțiile supervizării. Uneori pot apărea incompatibilități între roluri și funcții, cum ar fi cea administrativă și cea educațională. Cu toate acestea, definițiile descriptive fundamentate empiric nu pot asigura o distincție suficientă între supervizori și practicienii care lucrează nemijlocit cu cazurile. Abordarea pragmatică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ar fi cea administrativă și cea educațională. Cu toate acestea, definițiile descriptive fundamentate empiric nu pot asigura o distincție suficientă între supervizori și practicienii care lucrează nemijlocit cu cazurile. Abordarea pragmatică nu se concentrează asupra furnizării unei definiții formale a supervizării în asistența socială, ci pe identificarea unor repere utile supervizorilor, pe de o parte, și pe clarificarea funcțiilor și sarcinilor supervizării, pe de altă parte. În ultimele decenii, definițiile funcționale ale supervizării s-au bazat pe un anumit echilibru între
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]