1,489 matches
-
raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al ospiciului, insistând cu privire la "umanitarismul și la spiritul național al Lăjescului". După încheierea reviziei, ospiciul a fost condus de dr. C. Codrescu din Bârlad, care a deținut funcția de director suplinitor, deplasându-se în acest scop din Bârlad din când în când. Despre acest doctor avem date mai complete decât despre predecesorul său. Codrescu era un vechi salariat al Spiridoniei, fost medic secundar al Spitalului Sf. Spiridon între 1865 și 1867
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
În anul 1897, fiind numit director al Ospiciului Socola, a lăsat ca succesor la școală pe doctorul Antoniu, care, și acesta, avea să lucreze mai târziu la Ospiciul Socola. În 1899, ministrul îi acordă lui Alexandru Brăescu titlul de profesor suplinitor, pe care îl va confirma în 1902, fără însă a bugeta nou înființata catedră. Fire fermă și demnă, el va cere în repetate rânduri nominalizarea catedrei, dar rezultatul fiind negativ, în 1906 refuză să mai onoreze Facultatea de Medicină din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
catedra de psihiatrie, în aceleași condiții ca și Alex. Brăescu, nefiind un post bugetat. După 1912, și-a continuat activitatea ca medic practician, ilustrându-se prin numeroase publicații de specialitate, de cultură generală, traduceri și studii de filozofie. Ca profesor suplinitor, a lăsat în amintirea celor care l-au cunoscut imaginea unui excelent conferențiar. A colaborat, în îndelungata sa activitate, la reviste românești și străine dintre cele mai importante. Dintre lucrările publicate, cităm articolele sale din revista Spitalul ("Nebunia lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aproape de Piatra-Neamț), ci singurătatea de la "Cantonul 284" (lângă Adjud-Vrancea); aici se instalase familia modestului feroviar care-i era părinte. În biografia tânărului cu "diplomă de bacalaureat în buzunar" abundă, ca la unii scriitori americani, experiențe de tot felul: "Ba profesor suplinitor, ba student (la filologie..., la filozofie...), ba vagonetar în subteran, ba calculator, ba corector (și nu numai... la "Informația Harghitei", ehe, vremuri...). Am fost și ajutor de ospătar. Și naiba mai știe ce pe la birouri, arhivar de exemplu... Și zilier
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și a celor care râvnesc la înalta sa calitate de lider, și începe să culeagă roadele strădaniilor sale. Declarându-se adept convins al principiului că în economia de piață nimic nu este pe gratis, înțelege că angajarea personalului auxiliar, a suplinitorilor, repartizarea orelor suplimentare, închirierea unor spații, încheierea contractelor cu diverse firme pentru aprovizionarea cantinei sau pentru prestări de servicii, toate acestea pot aduce oarece profit dacă știi să le exploatezi în folos personal. În cazul că școala are și internat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de primă doamnă. A fi director la o școală în mediul rural înseamnă să fii băgat în seamă de administrația și de liderii politici locali, să ți se adreseze toată lumea cu domn’ director, să te alegi cu ceva la numirea suplinitorilor care de cele mai multe ori se face în funcție de mărimea cotizației, să ai mai puține ore în obligația de catedră și mai multe ore suplimentare (pe care le faci dacă ai timp), să angajezi personal de serviciu cu salariul la școală și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
liceu devin studenți la facultăți cu profil didactic doar pentru că acestea au mai multe locuri sau pentru că examenul de admitere li se pare mai ușor. Alții, care nu reușesc să pătrundă în învățământul superior, sunt angajați ca învățători sau profesori suplinitori la școlile rurale din localități izolate, acolo unde cadrele didactice calificate refuză să meargă. După un timp, suplinitorii se obișnuiesc cu activitatea didactică și, neavând alternative, încep să caute o modalitate de calificare și de stabilizare în interiorul acestei profesiuni. Marea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de admitere li se pare mai ușor. Alții, care nu reușesc să pătrundă în învățământul superior, sunt angajați ca învățători sau profesori suplinitori la școlile rurale din localități izolate, acolo unde cadrele didactice calificate refuză să meargă. După un timp, suplinitorii se obișnuiesc cu activitatea didactică și, neavând alternative, încep să caute o modalitate de calificare și de stabilizare în interiorul acestei profesiuni. Marea diversitate a învățământului postliceal, a învățământului superior de scurtă și de lungă durată, de stat și particular, oferă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
trebui să și le pună cei ce hotărăsc destinele învățământului, al viitorului țării, adică. Dar nu și le pun. Dacă ar fi preocupați de asemenea probleme nu ar accepta compromisul „umanitar", care funcționează deseori la încadrarea în învățământ a unor suplinitori: „trebuie să mănânce și el (ea) o bucată de pâine". Dar cu ce consecințe? În felul acesta pătrund în învățământ persoane care nu posedă calități minime necesare unui educator, fără pregătire profesională sau, și mai grav, cu tulburări de comportament
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și 75 bani, în aur, pentru chirie și întreținere, care rămăseseră neplătite, pe trei lumi. Celelalte cheltuieli, cerute de spitalizare și înmormîntare, au rămas nerambursate Agenției 181. Munca de bibliotecar, combinată cu aceea de poet și cu alta de profesor suplinitor la Institutul Academic din Iași i-a fost întreruptă, la 1 iulie 1875, cînd a fost numit revizor școlar pe județele Iași și Vaslui. Cu această funcție, au început peregrinările pe la cele 152 de școli din circumscripția sa, apoi întocmirea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
către ministrul instrucției publice: "Avînd caz de boală grea în familie, rog acordarea unui concediu de zece zile. Eminescu"184. Probabil că începuse greaua boală a mamei sale, Raluca. I s-a acordat concediul, cu condiția de a lăsa un suplinitor. În timpul acestui concediu forțat a vizitat-o, pentru ultima dată, pe mătușă-sa, Marghiolița Mavrodin, văduvă în Botoșani. Ea a murit peste puțină vreme, la 23 martie 1876, ora 4 dimineața, în casa sa de pe strada Roset, quart. I., nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
deosebit de eficient este cel în care reprezentarea unuia dintre decani este asumată cu destulă ușurință prin vot sau tacit de CA. Astfel, temele (însoțite sau nu de documente scrise) aduse în CA de reprezentanții consiliilor profesorale ale facultăților (decanul sau suplinitorul său) au conținuturi „locale” care nu sunt incluse în ordinea de zi a ședințelor decât la capitolul „diverse”. Documentele în care sunt prezentate nu sunt distribuite participanților precum documentele create de colegiul senatului. Membrilor CA li se comunică succint rezolvări
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
persoană în decursul perioadei active a vieții.Definiția carierei se poate extinde dincolo de limitele perioadei active de viață, incluzând funcțiile prevocaționale și postvocaționale, cum sunt cele de studenti (care se pregătesc pentru o muncăă și de pensionari (având rolul de suplinitori la pensieă.”(Super,1978, p.426Ă cris chirila 2006@yahoo.com Așa cum putem observa se accentuează aspectul care ține de durată carierei care se întinde de-a lungul întregii vieți a individului. Conceptul de carieră de viață este interesant, dar riscă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
fi incluse informații referitoare la: • populația școlară: - numărul de elevi (pe cicluri de pregătire); - numărul elevilor cu rezultate bune și foarte bune; - numărul elevilor cu probleme școlare etc. • personalul didactic - numărul de cadre didactice (pe tipuri de grade didactice, titulari/suplinitori); • resursele materiale: situația spațiilor școlare (săli de clasă, cabinete, laboratoare, ateliere, bibliotecă etc.), spații extrașcolare, spații sanitare, materialul didactic, veniturile financiare etc. 4. Informații calitative - în această categorie pot fi incluse informații referitoare la: • mediul de proveniență al elevilor: familii
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
adaugă scăderea moderată, an de an, al numarului de posturi în învățământ, acest lucru avănd mai multe consecințe: îmbătrănirea personalului didactic (la nivel național, media de vârstă a cadrelor didactice este de 40- 45 de ani), creșterea numărului de profesori suplinitori în dauna celor titulari. Concluziile de mai sus ne îndeamnă la o analiză mai riguroasă a calității resursei umane în educație, având drept obiectiv scoaterea în evidență a potențialului dezvoltării acestei resurse. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, în ecuația
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
interacțiune unii cu ceilalți, după cum există de asemenea grupuri care au mare nevoie de a fi provocate în acest sens. În această ultimă situație se încadrează colectivele de cadre didactice. Acest lucru se datorează rotației an de an a profesorilor suplinitori, care, de cele mai multe ori, depășesc ca număr pe cei titulari. Acest lucru face destul de dificilă crearea unei echipe de proiect unite. Managerul de proiect trebuie să aibă în vedere înlocuirea anuală a cel puțin doi sau trei membri în echipă
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
distanță destul de mare de orașul Iași (datorită condițiilor de navetă, cadrele diadctice cu experiență sunt reticente în a preda la această școală), numărul cadrelor didactice suplinitoare este aproape egal cu cel al cadrelor didactice titulare (17 la 21 este raportul suplinitori/titulari), media de vârstă a resursei umane este în jur de 46 de ani. În subordinea școlii centrale din comună, se mai află încă patru școli primare. În total, colectivul de cadre didactice ajunge la 38 de persoane. Din punct
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
din dificultățile majore în accesarea fondurilor europene este lipsa de personal în școli capabil să conceapă și să implementeze astfel de proiecte; - formarea continuă a cadrelor didactice este o problemă în țara noastră datorită sistemului de mobilitate a profesorilor (titulari/suplinitori), mai ales în mediul rural, ceea ce se traduce prin mișcarea continuă a cadrelor didactice de la o școală la alta an de an, împiedicând astfel derularea normală a unor astfel de programe de formare. - programele europene cu sume mari accesibile pentru
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
universitare și obținerea titlului de doctor în științe juridice, Nicolae Titulescu a revenit în țară în anul 1904. S-a înscris în Baroul avocaților din București, iar în toamna anului 1905, la numai 23 de ani, a fost numit profesor suplinitor la catedra de drept civil a Facultății de Drept din Iași . În anul 1910 a devenit profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București, unde va rămâne până în anul 1931. Evidenț iind caracterul social al dreptului
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
romaniști renumiți ca Adolf Tobler și Gaston Paris. În 1896 obține diploma la Ecole des Hautes Studes din Paris cu lucrarea La Prisee de Cordres et Sebille. La vârsta de 24 de ani i se încredințează cu titlul de profesor suplinitor catedra de istorie a limbii și literaturii române de la Universitatea din București. După numeroase intervenții și în urma raportului elogios prezentat senatului universitar și colegiului Facultății de filozofie și litere de către Ioan Bogdan, este numit în 1901 profesor titular prin decretul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
necunoscută la noi, auditoriul, restrâns dintr una din micile săli deale Facultății de Litere, la ora când începea să se aprindă lămpile eu gaz aerian iată portretul pe care îl face Dinu Pillat. Își începe cursurile universitare din 1897 ca suplinitor și le continuă ca titular din 1901 până la moartea sa la catedra de filologie romanică a Universității din București. Primul curs are un vechi generic „Istoria limbii și literaturii române”. În anii 18981899 se ocupă de perioada veche a istoriei
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
normal.) Situația cea mai tragică era în căminele spital, un fel de depozite de carne vie. Era limpede că instituțiile mamut formau un soi de ghetouri în interiorul societății, că lipsa cadrelor de specializate făcea din acele instituții refugii pentru veșnicii suplinitori, că școala specială nu era decât o formă de învățământ cu programă redusă. Totuși, toate acele structuri cu bune, cu rele funcționau. Așa cum am mai arătat, reforma sistemului din învățământul special a fost realizată cu cele mai bune intenții și
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
satisfacție în clasă și nicio rațiune de a continua.) Dacă în orașe au început să apară specialiștii, problemele mari sunt la țară, unde nu există (încă) defectologi, psihologi, logopezi etc., iar majoritatea profesorilor de sprijin sunt încă angajați tot din suplinitorii care nu și-au găsit catedre ori din foste cadre didactice de alte specialități, aflate la pensie. Sau, pur și simplu, din personal necalificat. În comunitățile mici nu există nici măcar aceștia. Copiii cu niveluri diferite de retard psihic prezintă și
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și a suspansului, este deținută totuși de Autor, voce ce se desprinde din recitalul celorlalte voci, subsumându-și-le și asumându-și rolul de stăpân absolut și liber să decidă distrugerea stațiunii și moartea Magistratului în urma puciului condus, vai, de Suplinitor și Croitor. Autorul face parte din galeria omului revoltat de sorginte camusiană, decis să-și exploreze "până la capătul nopții" propria libertate, inclusiv cea a experiențelor de artist "asistat", și de aceea mereu bănuit de a fi dușmanul comunității. Singura șansă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
română Limbă și literatura franceză, forma fără frecvență. Instructor de teatru și poezie la Casa de cultură din Târgu Neamț, unde organizează, începând cu anul 1984, Colocviile Naționale de Poezie de la Neamț, operator chimist, laborant, ajutor de ospătar, masor, profesor suplinitor, metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra-Neamț (1993-1997). Muzeograf la Casa memorială "Ion Creangă" din Iași (din 1998). Director adjunct la Muzeul Literaturii Române (din 2009). Fondator al casei de Editură Panteon și al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]