842 matches
-
acestor texte: autorul lor este interesat de felul în care se dezvoltă nu numai vocabularul, ci și realitatea democrației. Textele din acest volum articulează modul de acțiune al unor entități politice, fie că vorbim de partide politice, state sau organizații supranaționale. Cartea de față este așadar o fotografie de la un anumit moment a mecanismelor democratice în acțiune. O fotografie pe care, datorită diversității culorilor, un cititor neavizat o poate percepe ca fiind doar un amalgam de contraste. La o lectură mai
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
afaceri în moduri diferite și unele comunități sunt înclinate să aibă o relație mai formală cu statul, dar chiar și în acest caz, fiecare intervenție a statului este acceptată doar dacă este necesară ori dacă poate fi justificată sub instrumente supranaționale. Potrivit lui W. Cole Durham, există un model comun de autonomie religioasă împărtășit de toate religiile, atât în Europa, cât și în SUA: Biserici și organizații religioase se bucură de o puternică protecție oferită de stat "în domeniile esențiale": în legătură cu probleme
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
de instrumente internaționale, cum ar fi Recomandarea Organizației Internaționale a Muncii (ILO) nr. 198 din 2006 privind relațiile de angajare sau Convenția ILO nr. 87 asupra libertății de asociere și de protecție a dreptului de organizare dar și de documente supranaționale, cu valoare juridică mai scăzută, cum ar fi raportul Comisiei de Monitorizare a Consiliului Europei privind "Onorarea obligațiilor și angajamentelor de către Ucraina", sau decizii ale instanțelor de control constituțional, cum ar fi decizia Curții Constituționale Federale Germane din 1985 cu privire la
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
în proprietatea străinilor, care se vor gândi la ce preț și în ce măsură să acorde privilegii cetățeanului român. Într-un astfel de scenariu pesimist, România și-ar putea transfera, în cel mai rău caz, decizia de la București către alte centre decizionale supranaționale - instituții europene sau companii multinaționale - odată cu cedarea masivă a componentei strategice inalienabile a securității și integrității de stat - TERITORIUL! Prețurile foarte mici la terenurile arabile din România, comparativ cu prețurile din restul Europei, vor atrage interesul străinilor, iar adevărata suprafată
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de Europa dumitale !, se gândește încă în mod curent la noi. preocuparea esențială este și rămâne, instinctual și afectiv, doar pentru țărișoara mea. Răspunsul tradițional caragialesc sau nu se aude însă mereu ori de câte ori se invocă și o altă Europă: multisau supranațională, federalizată, politică, instituțională, ideologică. În această privință, asimilarea ideii în profunzime este încă slabă, incertă. Mult mai redusă, în orice caz, decât se crede în genere. și vom vedea imediat și din ce motive. Dincolo de unele medii politice, intelectuale și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
însă totul. Ideea de unitate națională este, cum aminteam, mai veche. și cum ar putea accepta clasa politică dominantă actuală, educată în spiritul comunismului-naționalist, totalitar și monolitic, o formă sau alta de integrare europeană, și o serie întreagă de instituții supranaționale fie și decorative (de exemplu, Carta europeană a administrației locale), când ea respinge, cel puțin deocamdată, în vechi spirit totalitar, tocmai descentralizarea administrativă locală internă, legea finanțelor locale și, în general, tot ceea ce ar putea slăbi autoritatea și puterea de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
slăbi autoritatea și puterea de decizie a organelor și autorităților centrale? A nu recunoaște această realitate înseamnă a scrie doar articole politologice abstracte, bine intenționate, dar fără nici un efect practic. Există deci Comunitatea europeană, F.M.I. și multe alte asemenea organisme supranaționale. Dar care este percepția reală a acestor instituții ? A clasei noastre conducătoare și, în primul rând, a opiniei publice, câtă există, în acest din urmă caz ? Reacția pare să fie de categorică respingere, cu motivație profund naționalistă. În tot cazul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ne-au introdus, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem, în bună parte, în Europa, fără a ne desnaționaliza câtuși de puțin. Vina lor, în această optică restrictivă, este doar faptul că ei se revendică de la un centru spiritual extrasau supranațional. Aceste biserici sunt definite (superior? disprețuitor?) drept simple... filiale. Ceea ce ideologia statului național închis și centralizat refuză să accepte pe orice plan. Izolaționismul (implicit antieuropean) este reflexul său permanent și fundamental. De fapt, problema ar trebui să se închidă definitiv
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
organizațiile internaționale sunt calificate ca subiecte derivate ale dreptului internațional, statul fiind direct și nemijlocit al dreptului internațional ca rezultat al suveranității sale. În consecință, organizațiile internaționale nu trebuie să se substituie statelor membre sau să fie înzestrate cu organe supranaționale cărora statele să le transfere atribuții inerente suveranității lor. Statele trebuie să fie reprezentate în mod egal și să participe egal la desfășurarea lucrărilor și luarea oricărei decizii. În ce privește scopurile organizațiilor internaționale, indiferent de domeniul lor de activitate, ele trebuie
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
creată Asociația Internațională a Muncitorilor (AIM), al cărei „Manifest constitutiv” este scris de Marx. AIM se vrea partidul mondial al revoluției, într-o vreme în care partidele socialiste încă nu există. Ea incarnează un sentiment de apartenență la o colectivitate supranațională și, prin intermediul internaționalismului proletar, poartă ideea unei misiuni specifice a proletariatului. Dizolvată în 1876, AIM este înlocuită în 1889 de Internaționala muncitorească socialistă, hotărât europeană și marxistă. Luptând împotriva curentelor anarhiste*, anarhico-sindicaliste și trade-unioniste, aceasta nu este decât o „confederație
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vieții internaționale în care prezumțiile realiste să fie contrazise de practicile diplomatice, economice sau strategice. Fără îndoială, relațiile dintre fostele centre de putere din timpul Războiului Rece s-au îmbunătățit; experimentul - fără precedent - de integrare regională și creare a instituțiilor supranaționale în Europa a continuat, iar instituțiilor financiare internaționale, precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC), li s-au acordat o anvergură și o autoritate sporite. Prezisă de mult de către neorealiști, alianța dintre China și Rusia, pentru a contrabalansa puterea sporită a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
timp nelimitat, trebuie să punem trei întrebări la care să și răspundem: Care este valoarea principalelor propuneri în prezent pentru menținerea păcii internaționale? Mai exact, care este valoarea propunerii de a transforma societatea internațională de state suverane într-o organizație supranațională, ca un stat global? și, în fine, cum ar trebui să fie un program de acțiune care să conștientizeze lecțiile trecutului și să încerce să le adapteze la problemele prezentului? Partea a II-atc "Partea a II‑a" POLITICA INTERNAȚIONALĂ CA
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care acestea din urmă nu doreau să-l accepte. Deoarece ei pretindeau egalitatea puterii, erau obligați să fie preocupați de menținerea prestigiului în care egalitatea își găsea expresia. Să cităm și două exemple contemporane. Întrucât de Gaulle se opunea tendințelor supranaționale ale Comunităților Europene, Franța a obiectat ...împotriva stilului tradițional - pantaloni cu dungă, jachetă și șampanie - în care dr. Walter Hallstein, președintele Comisiei CEE, i-a primit pe ambasadorii care și-au prezentat acreditările. Parisul consideră că o asemenea ceremonie creează
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
egal în dreptul de a primi acreditările cu un șef de stat ca președintele de Gaulle. Comisia nu este un guvern, susțin francezii, iar ceremonia ar trebui să fie mai moderată. Acesta este unul dintre aspectele opoziției față de așa-zisele trăsături supranaționale ale comunităților europene. Franța le privește ca pe un grup de state suverane 5. Negocierile de pace dintre Statele Unite, Vietnamul de Nord și de Sud și Frontul Național pentru Eliberare (Viet Cong), care ar fi trebuit să înceapă în noiembrie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
doctrinare. Cu toate acestea, sfârșitul celui de-al doilea război mondial a provocat o autentică retragere a naționalismului sub forma unei mișcări către unificarea Europei Occidentale. Ea a înregistrat o serie de reușite concrete cum ar fi crearea unor organizații supranaționale funcționale, incluzând Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, Piața Comună (Comunitatea Economică Europeană) și Euratom (Comunitatea Europeană a Energiei Atomice)3. Două experiențe au dat naștere mișcării pentru unificare: pierderile din al doilea război mondial și declinul ulterior, politic, militar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
timp înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea, era o propunere care trebuia acceptată sau respinsă conform valorii sale, fără lipsa vreunei convenții morale incluse. Standardele morale ale comportamentului căruia i se supunea aristocrația internațională aveau în mod inevitabil un caracter supranațional. Acestea se aplicau nu numai tuturor prusacilor, austriecilor sau francezilor, ci și tuturor oamenilor care prin naștere și educație erau în stare să le înțeleagă și să acționeze în conformitate cu ele. Această societate cosmopolită își afla izvorul preceptelor de moralitate în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
morale și în care era deci angajată onoarea proprie. O încălcare a obligațiilor sale morale, așa cum și le recunoșteau pentru ei înșiși omologii săi monarhi, ar fi pus în mișcare nu numai conștiința, ci și reacțiile spontane ale societății aristocratice supranaționale, care l-ar fi făcut să plătească pentru încălcarea moravurilor cu o pierdere a prestigiului, adică o pierdere de putere. Distrugerea moralității internaționale Când, în secolul al XIX-lea, selecția democratică și responsabilitatea demnitarilor guvernamentali au înlocuit conducerea aristocrației, structura
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
totuși este responsabil în fața electoratului din partea căruia a primit mandatul de guvernare și din partea căruia membrii săi speră să primească un alt mandat la următoarele alegeri generale. Membrii electoratului, în fine, pot să nu aibă convingeri morale de un caracter supranațional care să le determine întru totul acțiunile în ziua alegerilor și în perioada intermediară sau, dacă au asemenea convingeri, ele vor fi foarte eterogene în conținut. Cu alte cuvinte, ei sunt cei care acționează conform maximei morale „Are sau nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
morale, nu este decât simptomul exterior al schimbării profunde care în ultimul timp a transformat relațiile dintre preceptele morale universale și sistemele particulare ale eticii naționale. Transformarea a continuat în două moduri diferite. A slăbit, până la ineficacitate, regulile morale universale, supranaționale de comportament, care înainte de epoca naționalismului impuseseră un sistem - oricât de precar și dezbinat - de limitări asupra politicilor internaționale ale națiunilor individuale. Invers, a întărit mult tendința națiunilor individuale de a-și înzestra sistemele de etică naționale particulare cu o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de cât la chemările etice, se confruntă din când în când cu un astfel de conflict al conștiinței care testează forța relativă a preceptelor morale contradictorii. Un test similar trebuie să determine respectiva forță în ceea ce privește conducerea politicii externe, a eticii supranaționale și a eticii naționalismului. Eticii supranaționale, compusă din elemente creștine, cosmopolite și umanitare, limbajul diplomatic al timpului îi plătește tribut, iar mulți scriitori și-o asumă. Dar etica naționalismului a fost în ascensiune peste tot în lume în ultimul secol
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
confruntă din când în când cu un astfel de conflict al conștiinței care testează forța relativă a preceptelor morale contradictorii. Un test similar trebuie să determine respectiva forță în ceea ce privește conducerea politicii externe, a eticii supranaționale și a eticii naționalismului. Eticii supranaționale, compusă din elemente creștine, cosmopolite și umanitare, limbajul diplomatic al timpului îi plătește tribut, iar mulți scriitori și-o asumă. Dar etica naționalismului a fost în ascensiune peste tot în lume în ultimul secol și jumătate. Este într-adevăr corect
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
jurisprudență; un meridian decide adevărul. ...O justiție ciudată care este delimitată de un râu! Adevăr de această parte a Pirineilor, eroare de cealaltă parte 16. Cei mai mulți indivizi din prezent și din întreaga istorie modernă au soluționat acest conflict dintre etica supranațională și cea națională în favoarea loialității față de națiune. În această privință totuși, trei factori diferențiază epoca actuală de cele precedente. În primul rând, există capacitatea enorm sporită a statului-națiune de a exercita o constrângere morală asupra membrilor săi. Această capacitate este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
masă necunoscute în epocile anterioare. Astăzi, o națiune îi poate cere unui singur individ să distrugă viețile a sute de mii de oameni lansând o rachetă cu focos nuclear. Supunerea față de o cerință cu asemenea consecințe enorme demonstrează slăbiciunea eticii supranaționale mult mai impresionant decât o fac încălcările limitate ale standardelor morale universale de comportament care au fost comise în timpurile preatomice. În ultimul rând, există astăzi, ca urmare a celorlalți doi factori, o probabilitate mult mai redusă ca individul să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
decât o fac încălcările limitate ale standardelor morale universale de comportament care au fost comise în timpurile preatomice. În ultimul rând, există astăzi, ca urmare a celorlalți doi factori, o probabilitate mult mai redusă ca individul să fie loial eticii supranaționale când aceasta se află în conflict cu cerințele morale ale națiunii. Individul, dând piept cu enormitatea faptelor pe care este chemat să le comită în numele națiunii și cu greutatea copleșitoare a presiunii morale pe care națiunea o exercită asupra sa
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
moralitatea națiunii, încheind conflictul în favoarea națiunii înainte ca el să înceapă cu adevărat. Transformarea naționalismului Acesta este momentul în care neputința eticii universale devine un factor important în producerea unei schimbări semnificative și de mare anvergură în relațiile dintre sistemele supranaționale și naționale de moralitate. El este unul dintre factorii care au dus la identificarea amândurora 17. Individul ajunge să înțeleagă că disprețuirea standardelor universale de moralitate nu reprezintă creația câtorva ticăloși, ci este rezultatul inevitabil al condițiilor în care națiunile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]