499 matches
-
omenirii în două, idee care urma să devină misterul oamenilor superiori și care, prin aptitudinea sa de a educa și selecta, urma să-l cheme pe supraom din interioritatea umană (subl. C.)"257 explică totodată rostul "istoric" și cultural al supraomului, adică umanitatea însăși, în ceea ce ea are actual și în ceea ce ea ar trebui să fie. Vocația, în schimb, nu se naște prin actul unei "exorcizări", ci prin interiorizare, asumare, asimilare și, la limită, prin educație. Ea se definește prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
recunoaștere de sine și operă, amândouă posibile printr-o armonizare internă a aptitudinilor. Vocația este plinătate de viață fiind centru de energie, dar ea vine pe lume nu pentru o corecție, pentru a reface ceea ce s-a tocit (uzat), asemenea supraomului, ci pentru a crea noi moduri ale muncii, prin urmare, pentru a spori energia lumii. Fără îndoială, legătura dintre personalismul energetic și filosofia lui Nietzsche este mai bogată decât am putut cuprinde aici. Dar rostul așezării vocației alături de formele nietzscheene
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să mergem „dincolo de bine și de rău”, proclamă moartea lui Dumnezeu, ne împinge într-un abis nihilist și antidemocratic. Faptul că Nietzsche este mai popular la Stânga decât la Dreapta nu trebuie să ne înșele; nici fascinația unor egalitariști pentru creatorul „supraomului”. Refăcând „filiera germană” - în care evreii germani refugiați în Statele Unite au jucat un rol esențial -, Bloom arată memorabil în mai multe rânduri câtă neînțelegere și confuzie au însoțit perniciosul transfer cultural, precum și ce rezultate ciudate, aberante, distructive sau ridicole a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fel încât pare că privirea-laser a lui Coman e cea care mișcă totul. Așa cum maestrul Jedi, bătrânul Yoda, ridică nava lui Luke Skywalker din mlaștină doar închizând ochii și întinzând o mână, forța de convingere a directorului nostru, al tuturor, supraomul Coman, e mai puternică decât un braț de macara. După ce forțează motonave și macarale dincolo de limita de securitate, Tovarășul îi trimite pe tinerii pletoși pe care îi întâlnește la lucru prin secții să se tundă, invocând regulile de protecția muncii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de clasă și războaiele, doctrină pentru care mila, umilința și iubirea de oameni sunt considerate slăbiciuni. Rasismul cu corolarul său nazismul, care avea la bază opera lui Nietzsche filosof ce considera morala creștină ca o morală de sclavi, cultivând cultul supraomului și rasei superioare și care aveau să conducă la ororile cunoscute ale celui de al doilea război mondial. În sfârșit marxismul care ridica ateismul și lupta de clasă la rang de politică de stat, metodă prin care se încerca subversiv
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este fanatismul pe care prezența autominciunii îl instaurează la nivelul grupului social sau etnic. Să amintim, în acest sens, doar faptul că mitul "poporului ales" al poporului german, spre exemplu, sintetic exprimat în formula: Deutsche über alles -, dublat de mitul "supraomului" (de tip arian) a fost unul dintre motivele care au dus la declanșarea celui de-al doilea război mondial. Victima cuplată printr-o stranie relație de simbioză, între două (sau mai multe) persoane distincte, ocupă un loc aparte în instituirea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o transformare necesară ce, în ciuda tuturor contradicțiilor și a limitelor, rămâne o profeție a vremurilor pe care le trăim. Filosoful german își imaginează trecerea conștiinței de la idolii superstiției și de la minciunile unei morale ipocrite spre dionisiac și spre condiția de supraom, în trei etape. Prima este aceea a cămilei, a cărei forță tinde spre lucrurile grele, mai greu de dus. Cea de-a doua este cea a leului care, în calitatea sa de prădător prin excelență, se simte liber să spună
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
limitele genialității. Iar faptul că Iorga studiase în băncile aceluiași liceu potențează mirajul, dar și atmosfera apăsătoare de după plecarea oaspetelui: Am trăit, ca elev de liceu, mitul și mirajul Iorga. Pentru generația noastră tânără a fost mai mult decât un supraom. A fost un idol, pentru că supraomul, oricât de sus s-ar afla, poate fi ajuns și chiar întrecut de altul. Pe Iorga îl simțeam în afara oricărei posibilități de a fi întrecut de cineva. Neputând fi luat drept model de imitat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
studiase în băncile aceluiași liceu potențează mirajul, dar și atmosfera apăsătoare de după plecarea oaspetelui: Am trăit, ca elev de liceu, mitul și mirajul Iorga. Pentru generația noastră tânără a fost mai mult decât un supraom. A fost un idol, pentru că supraomul, oricât de sus s-ar afla, poate fi ajuns și chiar întrecut de altul. Pe Iorga îl simțeam în afara oricărei posibilități de a fi întrecut de cineva. Neputând fi luat drept model de imitat, l-am așezat în suflet în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în cazul lui homo faber sau homo sapiens, și trebuința harului în înțelesul pascalian al lucrurilor. Homo existens este, în plan ontologic, altă față a omului agonic definit de Unamuno, și el se relevă prin opoziția la spiritul dionisiac al supraomului nietzschean, căruia îi substituie supracreștinismul, o perspectivă ce încearcă să valorifice mesajul evanghelic inițial. Homo existens se naște astfel tocmai din revelația crucii și se justifică prin conștiința sacrificiului ca soluție de convergență a divergențelor, fiindcă „a exista” nu înseamnă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
pe linia minimei rezistențe, astfel de scriitori nu pot crea decât versuri lipsite de forță, de convingere, de adâncime. Actul poetic se consumă pentru ei Într-un entuziasm de suprafață. Ei figurează În proporții gigantice pe om, În linii de supraom. (Vezi de exemplu poezia Sondorul publicată de George Dan În volumul Bună dimineața). (Ă). Schematismul, de altfel, constituie pentru poeții noștri un pericol asemănător aceluia pe care Îl constituie și pentru prozatori sau dramaturgi. În zugrăvirea omului nou, poeții sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pasul de această «boală a copilăriei literaturii» cum o numește C. A. Fedin (Ă). Modei acesteia Îi sunt caracteristice, foarte adesea, cuvintele mari, frazele grandilocvente, hiperbolizările, care denaturează figura omului nou și o asimilează, fals, aceleia a eroilor văzuți ca supraoameni. Poezia Sondorul a lui George Dan este elocventă. Iată cum descrie poetul pe muncitorul petrolist: «Sondorule pașnic, sondorule uriaș, tu ești vânătorul de balene destoinic și corabia ta pescărească, gigantică, e Valea Prahovei cu care tu navighezi pe negrele, moartele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acțiuni sau datorii ale sale sunt în detrimentul altei persoane (cf. Râma Rao Pappu, 1988). În același sens, dac] binele și r]ul transcend și distincția dintre ele ajunge s] dispar], se mai poate vorbi de etic]? Am putea deveni fiecare supraomul lui Nietzche?) Reformatorii moderni ai eticii indiene, ca și Gandhi, au încercat s] acopere unele dintre lacunele existente în înv]ț]turile eticii tradiționale, simbolizate în Gita. Dar înainte de a discuta despre acestea, vom studia un alt sistem etic indian
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Nietzsche se remarc] nu atât prin ceea ce afirm], cât prin ceea ce respinge (etică iudeo-creștin]). Ins] nici autorul însuși nu a fost pe deplin conștient de intensitatea caracterului anticreștin al teoriei sale. El este ins] conștient c] idealul s]u de „supraom” (übermensch) nu va posedă ceea ce Hume numește „virtuți c]lug]rești”, printre care amintim umilință și castitatea; dar pe de alt] parte, Nietzsche nu pare s] considere compasiunea ca fiind o virtute care descinde din tradiții c]lug]rești precum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prezicători-, fie prin intermediul unor „semne” - conjunctura astrelor, vise, fenomene meteorologice, configurația măruntaielor păsărilor - descifrate de specialiști care „știu” tehnica interpretării acestora. „Înțelepții” și „bătrânii” reprezintă instanțe cu importante componente charismatice în aceste societăți. Există însă și forme mai moderne: mitul supraomului, al geniului în ideologiile de tip totalitar și chiar mitologia „specialistului” în societatea actuală. Criterii mascate de alegere aleatorie. Adesea, decidentul se află în situația dificilă de a alege dintr-un set de alternative care, din cauza incertitudinii, nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Iar ideea nu trebuie să fie totdeauna realizabilă, este suficient dacă ea conduce lupta. Poate fi deci o ficțiune motrice. În ce privește pe Mussolini, acesta este sub influența înaintașilor lui, Sorel și Nietzsche, care primul a vorbit despre răsturnarea valorilor, despre supraom și vorbește de oamenii „teribili și fericiți”. Să cităm din opera lui Mussolini, din discursurile lui publicate pentru prima dată în 1926 și reeditate. Într-o zi, regelui Macedoniei Filip i-au venit 3 vești: un general al său obținuse
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aceasta din urmă fiind sacrificată în ultimele săp-tămîni ale înfrîngerii din 1945. Această preferință are bineînțeles un sens. Pe de o parte, în Mein Kampf, Hitler își manifestă disprețul față de masele oarbe care trebuie să se lase conduse de un "supraom" posesor al scînteii divine. Însă, pe de altă parte, exaltarea poporului îi folosește pentru a descalifica vechiul naționalism de stat, și odată cu acesta, însuși statul liberal. În 1919, primul program al Fasciei italiene își manifestase deja ostilitatea față de statul burghez
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a început însă mai devreme, odată cu „moartea lui Dumnezeu” anunțată de Nietzsche. Moartea lui Dumnezeu și moartea omului (ambele metafore sugerând prăbușirea umanismului sub influența nihilismului) sunt strâns legate una de cealaltă. În viziune nietzscheană, locul omului este luat de supraom. Omul devenise un concept învechit și retorica umanismului trebuia înlăturată. De aici demitologizarea omului și impulsul antiumanist al scriitorilor și artiștilor începând cu primele decenii ale secolului XX. Scrierile lor reprezintă denaturarea și adeseori eliminarea imaginii omului, fragmentându-i reprezentarea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Tema preferată a operei lui Friedrich Nietzsche este supraomul; libertatea de acțiune a supraomului este totală căci potrivit lui “Dumnezeu a murit”. 13) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Tema preferată a operei lui Friedrich Nietzsche este supraomul; libertatea de acțiune a supraomului este totală căci potrivit lui “Dumnezeu a murit”. 13) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Dimitriad semnează un articol despre Friedrich Nietzsche. Revista reușește să dobândească coeziune și prin familiarizarea publicului românesc cu aceste figuri emblematice ale culturii europene a timpului. Se poate observa, însă, o lectură de sensibilitate franceză a lui Nietzsche, al cărui "Supraom" devine pentru anarhiști un model al revoltatului lipsit de prejudecăți, al rebelului fără cauză, al aristocratului "de drept divin". Alexandru Bogdan-Pitești simpatizase demonstrativ în Franța cu această direcție, fapt pentru care fusese și expulzat. Pentru aristocratul pur sânge, Supraomul nietzschean
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cărui "Supraom" devine pentru anarhiști un model al revoltatului lipsit de prejudecăți, al rebelului fără cauză, al aristocratului "de drept divin". Alexandru Bogdan-Pitești simpatizase demonstrativ în Franța cu această direcție, fapt pentru care fusese și expulzat. Pentru aristocratul pur sânge, Supraomul nietzschean este asimilat ca model aristocratic. Ideile nu sunt tocmai noi, însă apariția lui Nietzsche în paginile revistei alături de un artist de talia lui Wagner, ambii ilustrând în mod diferit fenomenul decadent, este în măsură să dea o direcție revistei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au ajuns chiar la utilizarea conceptului de „eliberare” a omului de divinitate (asta echivalând cu o adevărată catastrofă), iar punctul de plecare este considerat filosoful german Nietzsche, autorul celebrei de acum blasefemii, „Dumnezeu a murit”. Filosoful german considera că libertatea „supraomului” a ajuns la cota ei absolută numai În acest moment. Ce a urmat, nu mai e nevoie să ne aducem aminte. La mai bine de un secol de la moartea lui Nietzsche, se constată o reîntoarcere la divinitate, conform unei alte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
existenței e o lume a culorilor; -arta, expresie profundă a sufletului uman, nu o reproducere a naturii; - explozia sentimentului, starea dionysiacă; - năzuința spre absolut, ideea escaladării cerului; - revolta Împotriva condiției umane; - strigătul fără ecou În totul cosmic; - afirmarea ideii de supraom care să stăpânească lumea; - imagini violente, exprimând neliniștea existențială; - personajele sunt figuri generice, simboluri (În teatru);orientarea spre parabolă. Constructivism În România, constructivismul s-a concretizat În doctrina revistei Contimporanul (condusă de Ion Vinea) și În integralism, bazat pe o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]