1,584 matches
-
a zguduit moartea cumnatului său. Dar oricum, era mult mai bine așa decît să Încerc să mi-l scot din minte pe EL - punctul esențial. Am impresia că s-a profilat la orizont silueta LUI. Într-un colțișor din peisajele suprapuse ale orașului se aflau și găuri negre neastupate... Umbre ale CELUI ce nu mai există... Și dacă priveam astfel lucrurile, orașul era plin de astfel de găuri și el nu era singurul; nenumărați EL Împînzeau locul... EL din mine, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
din decență sau din întâmplare. Toată învălmășeala de gânduri se destrămă, eram acum stăpânit de unul singur, nou, care se instala obsesiv, doream să știu cine este, de unde vine, încotro merge, ce preocupări are. Înțelegeam însă (un al doilea gând, suprapus) absurditatea acestei fixații: o femeie necunoscută cu care călătoream întâmplător într-un tren și pe care cu câteva minute înainte nici nu o luasem în seamă ajunsese, fără motiv, să-mi devină centrul preocupării. Gândul se înfundă. Când m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
era încastrată o piatră neagră. — Ție îți dau tinctorium. Un oficiant cu gluga trasă pe cap îi întinse lui Antonius o pernă pe care se afla o dagă de bronz. Un altul îi oferi un scut format din două cercuri suprapuse, cu două mânere în partea centrală. Alții îi puseră la glezne și la încheieturile mâinilor inele de fier, fixate cu două lanțuri. Cineva îi smulse mantia. Flăcările torțelor luminară trupul său gol, uns cu ulei. Antonius simțea frigul arzându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
să suscite compasiunea și empatia publicului. Cetățenii liberi, dimpotrivă, erau obligați să-și protejeze pieptul. Limes (pl. limites): granițele formale ale Imperiului Roman. Lorica (pl. loricae): din latinescul loreus, „fâșii de piele“. Este o armură din bucăți tari de piele suprapuse. Foarte rezistentă și ușoară, are drept scop să strângă și să protejeze, asemenea unui corset, spatele soldaților însărcinați cu lucrările de geniu. Printre principalele ei atestări documentare se numără basoreliefurile de la Treviri, basoreliefurile lui Marcus Aurelius de pe arcul lui Constantin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cheile garsonierei, mă voi întoarce acasă și voi dormi, voi dormi și numai voi dormi. Rămân o clipă în ușă, privind triumfător spre capătul sălii, unde metrî Periuță tocmai a înșfăcat platoul cu cele trei rânduri de câte 13 halbe suprapuse. Îi aud „hâcul“ și zâmbesc admirativ. — Maistre, s-a blocat liftu’. Tiberiu, depozitarul, îmi zâmbește neputincios. „Au tăiat lumina.“ Nu-mi mai vin cărțile. S-a întrerupt lumina. Nu mai merg lifturile. Mi-am schimbat locul, la o masă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dureroasă bucurie a zădărniciei, jocul de-a mine însumi. Jocul permutărilor, al trecerilor, al comprimărilor temporale. Joc al clipelor risipite pe care, dintr-o simplă reordonare a cuvintelor, le pot aduna, le pot face să curgă în șiruri paralele sau suprapuse, le pot iarăși risipi și readuna, după legi străine, pe care le stăpânesc doar prin hazardul îngropat în mine. Încă stau în ușa de la „Gambrinus“, nehotărât dacă să intru, să mă așez la masa mea cu cei doi orbi. Masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Smoală Plouă, plouă peste case alterate, degradate, suprapuse degerate, îmbuteliate abator de oameni, tristeți plictisite întuneric șters, timp întins în hăuri gust de ebonită arsă mohoreală pală, șantiere scurse prăpăstii murdare peste municipiu, oase învelite, dichiseală stinsă... Cenușii sunt toate : vise, descompuneri, frunze răvășite culori fără nume urme
Smoal? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83717_a_85042]
-
la urmele de vomă amestecată cu sânge. — Și mușcăturile de pe stomac? Layman zise: — Inumane, dar umane. În rănile respective am găsit salivă de la un ins cu grupa 0-I și sucuri gastrice umane, însă mușcăturile erau prea haotice și multiplu suprapuse, așa că n-am putut să luăm mulaje. Dar am obținut trei mușcături individuale de dinți - toate prea mari pentru a fi atribuite vreunui om și mult prea mărunțite la bază pentru a identifica un dinte anume. Am făcut și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
descoperise de curând mormântul lui Basarab-Vodă, adevăratul întemeietor al Țării Românești. Descoperirea îi aparținea istoricului Virgil Drăghiceanu și săpăturile se făcuseră sub neîntrerupta lui supraveghere. Mormântul lui Basarab era lângă un stâlp pe care se aflau picturi măiestrit realizate și suprapuse, datorită cărora savantul român făcuse însemnata descoperire. Sub un cristal gros se vedea acela care fususe viteazul stăpânitor ai Țării Românești. Hainele, ca prin minune, îi erau neatinse de vreme. Avea o tunică roșie ca vișina putredă și era încins
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
la altul schimburi și atingeri, dușmănii sau acorduri care preced și determină ciocnirile concrete. In unele zile privilegiate, Mini, printr-o sforțare, zărea, în lumina mare în care plutim, desenîndu-se acele forme nimbate. Unele erau asemeni unor imagini pe jumătate suprapuse, cu o dublă aureolă de cercuri îngemănate în jurul capului oval; altele, un vălmășag de suprapuneri; câteva, bine închegate și izolate statornic; multe din ele rătăcite de puterea coeziunei și rătăcind în materialul spiritual inform, lărgindu-și nemăsurat și diluat proporțiile
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
gară. Trecuse însă și ultimul tren. Între a petrece noaptea într-o sală de așteptare fără sobă, cu ușa trîntită mereu de vînt, și o baracă alăturată de tractoriști, nu aveam de ales. Am fost primiți în baraca cu paturi suprapuse, chior luminată de un bec. Cineva ne-a adus un castron cu ciorbă sleită și un dărăb de mămăligă, puse de-a dreptul pe scîndura împuțită a mesei. Groasă, în dormitor plutea duhoare de picioare, de subțiori nespălate și de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
buzele de la ger. Unul dintre prieteni, poreclit Biberu, mi-a dat un borcănel cu untură de gâscă să mă oblojesc. Dormitorul corpului de gardă era o Încăpere minusculă, fără ferestre - deci fără aerisire -, În care zăceau două rânduri de paturi suprapuse câte trei. Conform regulamentului, soldații dormeau Îmbrăcați; aveau voie, totuși, să se descalțe, cu condiția să-și pună bocancii cât mai la Îndemână ca, În caz de alarmă, să poată să fie gata de luptă În cât mai scurt timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu abside semicirculare în interior și poligonale în exterior. Cele două intrări în pridvor cea de la nord și cea de la sud au muluri încadrate în chenare dreptunghiulare formate din brâuri torsadă. „Brâul median răsucit cu cele două rânduri de ocnițe suprapuse, decorația celor două turle, sobră dar frumoasă, iar în interior decorarea nervurilor ce susțin bolțile și arcurile dublouri cu torsade, în formă de frânghie, pe care se aplică rozete cu decorațiuni geometrice sau vegetale de tip baroc, pun în lumină
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a turlelor este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca și ale naosului, pronaosului și altarului, iar cornișele sunt decorate cu rozete. „Ca ansamblu turlele par cam greoaie, cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
funcționat vechea stăreție, cu sala de sfat denumită și sala gotică. Construită odată cu celelalte zidiri vechi de la Cetățuia, în anul 1670, este situată în partea de sud, lipită de zidul de incintă. Edificiul are etaj și două rânduri de pivnițe suprapuse, prima la nivelul terenului, a doua subterană. Clădirea este ceva mai mică în comparație cu palatul domnesc de pe cealaltă parte a incintei. La mijlocul fațadei o scară exterioară de piatră dă într-un pridvor de zid cu coloane. Scara este lipită de una
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
s-a dovedit un adevărat maestru. Pictorul a colorat în mod deosebit și atent, veșmintele personajelor, pentru a le putea desluși mai clar, ținându-se seama de înălțimea la care se află. În continuare, în dreapta primei ferestre, sunt 3 scene suprapuse: Moartea dreptului și a păcătosului, în reprezentarea ei tradițională; Iisus copil stând la masă, cu alte patru persoane, care privesc cu mare atenție spre El. În scenă sunt și alte persoane între care doi tineri care junghie un vițel; Adormirea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ștearsă. Mai trebuie să remarcăm că între ei se găsesc și câțiva mucenici neogreci. Pe ultima latură a pridvorului, cea de sud, în partea de sus, este reprezentat Iisus Hristos pe tron, binecuvântând. Imaginea este pe un fond de pătrate suprapuse și cercuri cu medalioane de sfinți și îngeri, iar ultimul cu semnele zodiacului. Urmează o scenă mai mare ilustrând Raiul. Este un peisaj natural, o grădină cu numeroase animale pictate distinct și distanțate unele de altele. În centru, pomul cunoștinței
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
doar, poate poate. Nimic, nimic nu durează, nimic. Receptorul lăsat alături, pe masă. Cu dreapta formează numărul, codul surdomut. În stânga, ține mărul. A treizeci și noua rotire a discului. Sună, sună soneria purgatoriului, sună subțire, perforând pereții de sticlă verzuie, suprapuși, bariere sticloase, pe care cresc jerbe imense de putregai și fosfor. Nimeni, nimeni nu vrea să-și întrerupă somnul, hibernarea. Nimeni nu vrea să-și recunoască numele, vocea, nimeni nu vrea să scuture mlaștina groasă a apatiei care înghite sunetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în călduri. Nu, doctorul Marga, inimă de aur, Lacrima Christi, respecta discreția, așa cerea jurământul lui Hypocrate, dulcissime. Un dulcissime frater, señor Marga! Servit în livrea de pișăciosul Bazil și hrănit de jupânița Jeny, cu pomenile, pisicile și posturile ei suprapuse, și distrat, uneori, nu-i așa, de bufonul Tolea. S-avem grijă de ținuta, burta și buna dispoziție a bunului nostru doctoraș, suflet delicat și stomac delicat și pungă delicată!... Doar despre Sonia întrebase, delicatul. Când se trezise în fața ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-o la capăt, amândoi - de-amu s’ ne cinstim c-o țăharcă di titiun! Și de astă dată Îndeplineam rolul, rostul meu: alergam În casă, luam o brăcace (un ulcior tronconic și cu buza foarte evazată, aproape ca un bild suprapus - special pentru ce urma să fac) și coboram În beci. Dezbârnam vrana cu ciocanul de alături, vâram În poloboc chișca - nici prea mult, să nu stârnesc drojdia, nici prea puțin, să nu trag aer sugeam o dată, de două ori; a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
decât în alte duminici, o lume însuflețită de o zarvă păstoasă și de soarele iute al amiezii, care făcea să fiarbă sângele și să se zbată-n priviri, gata parcă să sară pe zidurile afumate ale blocurilor inscripționate cu lozinci suprapuse, șterse și modificate în fel și chip, spoite cu bidineaua cu var, cu grund, cu vopsea de toate culorile: Jos Dictatoru’, Jos Iliescu, FSN = PCR, Jos Rațiu, Jos Câmpeanu, Noi nu ne vindem țara, și uite-i ajungându-i din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
leșinate de căldură, simt nevoia să trag de obloanele din lemn până când își vor deschide gurile pârjolite și vor începe să îmi vorbească, ce s-a întâmplat aici, în dormitorul lor, cel mai mic din toată casa, dormeau în paturi suprapuse, ea în patul mare, de sus, iar el, în patul îngust, la picioarele ei, care dimineața era îndesat sub patul ei, pentru a putea traversa camera minusculă. Stau vlăguită în fața obloanelor pline de secrete, camera aceasta îmi stârnește întotdeauna o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
schema internă a formei palmate care acoperea fața lui Kane. ― Nu sunt biolog, zise Ash încet, dar este textura cea mai tulburătoare pe care am văzut-o vreodată într-un animal. (Arătă cu degetul rețeaua de tuburi și de figuri suprapuse.) Nu am nici cea mai mică idee asupra a ceea ce ar trebui să facă. ― Nu e nici înăuntru mai plăcut decât e afară, comentă Dallas. ― Plivește musculatura acestor degete, extremitatea aceasta, insistă Ash. Pare fragil, dar este numai o aparență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
înclinarea de implantare sau de malpoziție a dintelui (ecuator de malpoziție). În condițiile în care nu întâlnim nici o modificare a axului normal de implantare (malpoziție), ecuatorul protetic coincide cu cel de implantare. Ecuatorul dentar împarte coroana dentară în două zone suprapuse: supraecuatorială și subecuatorială (Fig. 25). Trecerea de la o suprafață verticală la alta se face prin “linii de tranziție”. Deoarece separarea nu este liniară, ci sub forma unor unghiuri diedre mai mult sau mai puțin exprimate, vom denumi locul de unire
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ștafeta primilor născuți și înscrisă adesea în piatra nepieritoare a reședințelor nobiliare ce încoronează fiecare colină. Și la noi, și la ei, locuința poate deveni muzeu, dar un palazzo din secolul al XII-lea, de pildă, cu straturile sale genealogice suprapuse și neîntrerupte, va arăta altfel decît o casă țărănească de acum cel mult un secol, care reprezintă două, eventual trei generații și care a fost transmutată ca atare la Muzeul Satului. Nu în ultimul rînd, patrimoniul nostru, așa cum a fost
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]