1,320 matches
-
pare că cea mai afectată rămâne femeia. A deveni părinte peste 35 de ani pune problema resurselor psihoafective și a riscurilor pentru mamă și produsul de concepție. Pentru organismul feminin incomplet maturizat sau îmbătrânit biologic, sarcina, nașterea și lăuzia devin suprasolicitări. Cuplurile tind să limiteze numărul nașterilor la una, maxim două (media este sub 1,5), ceea ce ne face să afirmăm că indicele conjunctural al fertilității va continua să nu asigure rata de înlocuire (2,1 copii la o femeie). De
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pare că cea mai afectată rămâne femeia. A deveni părinte peste 35 de ani pune problema resurselor psihoafective și a riscurilor pentru mamă și produsul de concepție. Pentru organismul feminin incomplet maturizat sau îmbătrânit biologic sarcina, nașterea și lăuzia devin suprasolicitări. Cuplurile tind să limiteze numărul nașterilor la una, maxim două (media este sub 1,5), ceea ce ne face să afirmăm că indicele conjunctural al fertilității va continua să nu asigure rata de înlocuire (2,2). De altfel de peste 30 de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu deplină stăpînire. Totuși, nu aș pune accent cu atîta fermitate pe ideea de ritualizare, în punctul strict al originilor, a comportamentului păstoresc, izolat în complexul profesional socio-uman. Autoarea ar fi fost nevoită să dea altă variantă propriului discurs. Nici suprasolicitarea profanului nu mă convinge. Emoția religioasă se află în inițiala oricărei culturi de mare tradiție. Apoi, sunt prea multe ipoteze, repetări, poetizări. Eliminarea lor ar duce la o carte mult mai consistentă. Nicolae Branda mi se pare prea minimalizat. O
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Este caracteristic pentru acest tip de fitness: solicitare fizică regulată cu intensitate mijlocie; exerciții de Întindere a principalelor grupe musculare și a celor deficitare ale aparatului locomotor; exerciții cu caracter de forță și aerobic; alimentație corectă; reacția normală În cazul suprasolicitării fizice, datorate formării capacității de a trece peste momentele de tensiune; norme sănătoase de comportament; activități dinamice diferite; confortul emoțional și altele. Fitnessul muscular presupune exersarea unui program de 4-5 ori pe săptămână. Fitnessul competițional se clasifică ca fiind una
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de antrenament. Fitnessul de tonifiere-reabilitare este un tip specific culturii fizice și se caracterizează printr-o orientare specială a utilizării exercițiilor fizice ca și metodă de tratament a bolilor și restabilirea funcțiilor scăzute ale organismului sau pierdute din cauza Îmbolnăvirilor, accidentărilor, suprasolicitării, crizelor psihologice din cauza situațiilor de stres și alte motive. Folosirea altor forme de mișcare și regimuri motorii, cu acest scop s-au folosit Încă din medicina veche și până acum a intrat sigur În sistemul apărării sănătății și În calitate de programe
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Muravov, 1985). Fitnessul de tonifiere-reabilitare joacă un rol important și În cadrul managementului și organizării activității În câmpul muncii. Organizarea măsurilor profilactice În centrele de recuperare fizică previne apariția stresului și implicit a consecințelor negative ale acestuia, apărute ca urmare a suprasolicitării fizice și psihice În timpul muncii și condițiilor contemporane de viață. În cadrul măsurilor de profilaxie intră diferite proceduri de refacere, practicate În timpul și după ziua de muncă, cum ar fi: masaj, Înot, saună, remedii psiho reglatoare și altele. Fitnessul de tonifiere-sportivă
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
și altele. Fitnessul de tonifiere-sportivă joacă un rol important În sistemul de pregătire al sportivului. Acesta este Îndreptat spre restabilirea posibilitățile funcționale și adaptative ale organismului după o perioadă lungă de antrenamente dificile și Încărcături competiționale, În special În cazul suprasolicitărilor și eliminarea consecințelor accidentărilor sportive. Fitnessul igienic este prezentat de diferite forme ale culturii fizice, inclus În standardele modului de viață de zi cu zi (gimnastica de dimineață, plimbările, exercițiile fizice În timpul zilei, nefiind legate de eforturi mari). Funcția lui
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
obiectivă decât dozarea efortului fizic după cantitatea și intensitatea exercițiilor. Este bine cunoscut că același efort poate duce la creșterea diferită a frecvenței cardiace la diferite persoane, iar dacă pentru unele persoane acest efort este insuficient altuia Îi poate cauza suprasolicitarea. Dozarea În funcție de consumul energetic Frecvența pulsului reflectă nu numai intensitatea efortului sistemului cardiovascular dar și solicitarea tuturor sistemelor organismului, inclusiv metabolismul energetic. Între frecvența pulsului și consumul energetic există o dependență directă. Știind frecvența pulsului și durata timpului alocat pentru
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
dificilă. S-a sugerat de exemplu, că omul e un animal în căutare de stres. Evident, oamenii posedă această nevoie pentru a învinge adversitatea de diferite grade, care depinde de constituția lor fizică, inerentă; experiența lor trecută în situații de suprasolicitare fizică și recompensele pe care le-au primit când s au suprasolicitat până la limita lor fizică. Profesorii și antrenorii care se ocupă de educarea deprinderilor motrice și fizice ar trebui să recunoască această nevoie de bază și să încerce să
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
pH-ului ruminal și inhibarea florei bacteriene), (DUMITRU M., 1996), insuficiența corticosuprarenală, care determină disfuncții în metabolismul glucidic (ROBERTSON, FORENBACHER, citați de DUMITRU M. 1996). reducerea apetitului în deplasarea cheagului, reticulita traumatică, metrite, mastite și alte afecțiuni periparturiale, stări de suprasolicitare metabolică, cum sunt parturiția și lactația timpurie, când are loc o deficiență în metabolismul energetic, astfel că organismul apelează la acizii grași din organism și la proteine din a căror metabolizare rezultă cantități mari de corpi cetonici, care fixează sărurile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
GEORGESCU GH. 1990, FABRY, L. 1993), iar alți autori prezintă o pondere a factorilor alimentari în 50-70 % din cazuri (JOHNSON, K,E, 1990, FRANCAS, G., 1993, WATTIAUX, M 1996). Alimentația poate influența funcția de reproducție, în special în perioadele de suprasolicitare metabolică, gestație avansată sau lactație timpurie. Diferitele deficiențe în furajarea animalelor manifestate prin subalimentație, supraalimentație, carențele sau dezechilibrele în principalii nutrienți energetici, proteici, vitamino-minerali produc dereglări metabolice, hormonale și imunitare cu implicații deosebite asupra stării de sănătate a femelei și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
greutății corporale timp de 50-60 zile postpartum ( HINKE FIONA CNOSSEN,1995), (fig 77). ZILE DE LACTAȚIE În puerperium au loc diferite procese fiziologice importante, cum ar fi : involuția uterului postpartum și inițierea lactației care necesită un consum energetic deosebit. Această suprasolicitare metabolică crescută în special pentru componenții glucidici, corelată cu posibilități reduse de satisfacere la nivelul cerințelor datorită capacității limitate de neoglucogeneză determină o balanță energetică negativă și pierderi în greutatea corporală. S-a indicat că vârful lactației corespunde cu valori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
puerperală a) Optimizarea furajării vacilor în perioadele de gestanție avansată și lactație timpurie Perioada de gestatie avansată corespunde cu ultimele două luni înainte de fătare. Pentru pregătirea parturiției și refacerea rezervelor corporale pentru viitoarea lactație, prevenind scăderea producției de lapte prin suprasolicitare metabolică, vacile de lapte trebuie înțărcate în medie cu 60 zile antepartum. Furajarea femelei gestante trebuie făcută cu atenție, evitându-se supraîngrășarea, fapt ce ar determina tulburări la fătare și postpartum, cu repercusiuni negative asupra fertilității ulterioare. Normele de hrană
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
șocuri psihice, dispute intrafamiliale (privind ierarhia); dezinteres din partea părinților pentru pregătirea școlară a copilului; absența unor modele și a sprijinului în situații de învățare mai dificile; comunicare precară sau inexistentă între părinți, între părinți și copii; familii dezorganizate sau reconstituite; suprasolicitarea copilului la activitățile gospodărești și organizarea nerațională a regimului de viață și muncă al copilului; b) Cauze ce provin din mediul școlar: organizarea deficitară a activităților de învățare și supradimensionarea conținuturilor; supraîncărcarea claselor și afectarea comunicării optime între elev și
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
transportate pe cale sanguină către toate țesuturile și organele corpului uman. În condiții bazale normale, aproximativ 80-90% din secreția de catecolamine medulosuprarenale este reprezentată de adrenalină și doar 10-20% de noradrenalină. Variații mari ale acestor proporții pot apărea în cazul diverselor suprasolicitări normale sau patologice. Adrenalina și noradrenalina având în linii mari aceleași acțiuni fizio-farmacologice, efectele lor se sumează, potențând reacții ale stimulării directe simpatice. Totodată, componenta circulantă adrenergică prelungește de 5-10 ori efectele reacțiilor simpatice directe, datorită inactivării mai lente a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arteriale. La rândul său, sinergia asigură cooperarea mai multor efectori la realizarea aceleiași funcții. Masticația, de exemplu, declanșează simultan vasodilatație și hipersecreție salivară, încălzirea pielii provoacă concomitent dilatația capilarelor și sudație etc. Eliberarea de adrenalină din medulosuprarenală produsă de diversele suprasolicitări fizice și psihice, întărește și prelungește în timp efectul descărcărilor simpatice de noradrenalină. Pe de altă parte, asocierea actelor reflexe vegetative are ca scop să creeze condițiile generale și locale de activitate conjunctă a organelor implicate în armonizarea funcțiilor somato-vegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plan funcțional, sistemul eferent simpatic este activat în timpul reacțiilor energogene, în timp ce parasimpaticul predomină în condiții de repaus și relaxare. Dualitatea simpatico-parasimpatică îndeplinește rol determinant atât în condiții normale, în vederea menținerii echilibrelor homeostazice de diferite cauze, cât și în situații de suprasolicitare, urgență sau stres generatoare de reacții rapide simpatice de tip ergotrop „fight and flight” sau de relaxare și repaus parasimpatic de tip trofotrop ce predispun la „rest and digest”. În cazul reacțiilor de predominență simpatică se produc modificări funcționale organice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflexogene depășește valorile normale, apar reacții reflexe de natură parasimpatică, de tip cardioinhibitor și vasodilatator. În modul acesta, presiunea reglează presiunea, așa cum spunea Morat, prin mecanismul conexiunii inverse, al reacțiilor de feedback, iar creșterile din timpul efortului fizic, emoțiilor și suprasolicitărilor neuro-psihice sunt reduse la minimum. Acestea sunt doar câteva din exemplele ce se pot da, privind rolul integrativ al sistemului nervos vegetativ. Celelalte aspecte ale autoreglării și adaptării funcțiilor vegetative la solicitările din afara și din interiorul organismului, prin mecanisme neuro-reflexe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
circulă prin artere să crească sau să scadă cu aproximativ 24 mmHg pentru fiecare 1 mmHg din teritoriul venos. În felul acesta, variațiile de conductanță și complianța devin mijloace fizice eficiente de adaptare a sistemului vascular închis la condițiile de suprasolicitare a funcției circulatorii, pe seama modificărilor de presiune, volum și rezistență vasculară. La rândul său, factorul sanguin reprezentat de vâscozitate influențează hemodinamica atât ca factor vascular, cât și ca și component sanguin. Creșterea concentrației globulelor roșii din sânge intensifică procesul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și de complianța (distensibilitatea maximă) sistemului arterial. Cu cât complianța va fi mai mare, cu atât creșterea presiunii sub influența volumului bătaie va fi mai mică. Scăderea complianței arteriale la vârstnici de cauză aterosclerotică se însoțește de regulă atât de suprasolicitarea cordului, cât și de creșterea presiunii pulsului. Timpul de ejecție a sângelui din cord în vasele mari afectează, de asemenea, presiunea pulsatilă arterială. În timp ce ejecția rapidă cauzează creșterea presiunii pulsului, propulsia lentă a aceluiași volum de sânge în aortă va
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sanguin și satisfacerea nevoilor circulatorii crescute ale organelor în stare de hiperactivitate, fenomen cunoscut sub denumirea de hiperemie funcțională. Creșterea conținutului în cataboliți acizi, rezultați din combustiile exagerate tisulare, intervine apoi în reacțiile vasodilatatoare locale și generale din timpul diverselor suprasolicitări (fizice, neuro-psihice, traumatice etc), în vederea contracarării vasoconstricției adreno-simpatice și tendinței la hipertensiune neuro-reflexă. Acumulați în exces, cataboliții acizi pot sustrage, prin vasodilatația arterelor mici și permeabilizarea exagerată a capilarelor, o parte importantă din volumul sanguin, predispunând la hipotensiune și chiar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
preganglionari spinali ai splanhnicului fiind sub dependența structurilor nervoase simpatice din bulb și hipotalamus, excitarea lor directă sau reflexă intensifică secreția de catecolamine simpatico-adrenale. Eliberarea predominantă de adrenalină asigură, împreună cu descărcările hormonale hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenale, reacțiile de apărare și rezistență la numeroasele suprasolicitări stresante normale și patologice ale organismului. Făcând parte integrantă din reacțiile neuro-endocrino-metabolice adaptative la variațiile mediului extern sau intern, secreția de hormoni catecolaminici este stimulată atât prin relații intercentrale directe, de către stările de încordare neuro-psihică, anxietate, emoții sau durere, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglatorilor” decât ca organ de comandă și control direct al unor teritorii efectoare periferice. II.7.9.1. Reglarea secreției hormonale pineale Se efectuează pe cale predominant nervoasă, cu participarea sistemului simpatico-adrenergic. Variațiile determinate de întuneric și lumină sau de diversele suprasolicitări simpatice influențează, prin noradrenalina eliberată, procesele de formare și eliberare a melatoninei. Integritatea inervației simpatice constituie de altfel condiția obligatorie a producerii variațiilor nictemerale ale serotoninei și melatoninei din epifiză. Simpatectomia chimică, provocată de 6-hidroxidopamină sau reserpină, produce, ca și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fizic de performanță. Acesta determină reacții neuro-umorale de adaptare din partea întregului organism, începând cu sistemul nervos somatic, coordonator al motricității voluntare, și sfârșind cu funcțiile vegetative (cardio-vasculară, respiratorie) și endocrino-metabolice, indispensabile asigurării substratului energetic al contracției musculare. La rândul lor, suprasolicitările psiho-emoționale se însoțesc de reacții somato-vegetative de diferite grade, reprezentate de fenomene de încordare sau de presiune neuro-psihică, de predominanță simpatică (tahicardie, vasoconstricție, paloare, transpirații) sau parasimpatică (spasme intestinale, defecație, micțiune, aritmie sau chiar stop cardiac), întregite de descărcări hormonale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de 70 kg, se ajunge la un necesar energetic de aproximativ 4200 kcal, însumând până la 6000 kcal în 24 de ore. În condițiile efortului maximal al sportivilor de performanță, cheltuielile energetice pot fi și mai mari, ducând în caz de suprasolicitare la epuizarea rezervelor de hidrocarbonate, urmată de hipoglicemie, hipertermie, acumularea de cataboliți acizi și insuficiență circulatorie, fenomene anormale ce impun întreruperea efortului respectiv. II.11.3. SURSE ENERGETICE ÎN EFORT Principala sursă de energie pentru contracția musculară este ATP. Legăturile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]