4,737 matches
-
adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 23 martie 2022. ... 24. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că prevederile legii criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare. ... 25. Analizând admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate, Curtea reține că are obligația verificării îndeplinirii condițiilor
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
și (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 9. Se subliniază că poporul român nu și-a exprimat niciodată prin referendum voința să renunțe la supremația Constituției, iar Curtea Constituțională, prin deciziile sale, s-a pronunțat în sensul constituționalității unei soluții legislative care consacră nerespectarea deciziilor sale drept abatere disciplinară. Se apreciază că sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 142 alin. (1
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 13. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. ... 14. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției, art. 2 privind suveranitatea, art. 8 privind pluralismul și partidele politice, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 64 alin. (1) privind organizarea internă a celor două Camere ale Parlamentului, art. 74 alin. (1) privind
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
1) și (3) din Constituție, sub aspectul adoptării legii într-o procedură de urgență ad-hoc neprevăzută de Regulamentul Senatului. ... 5. De asemenea, se susține că au fost încălcate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și supremația Constituției, ale art. 2 în ceea ce privește substituirea Biroului permanent organului reprezentativ care exercită legitim suveranitatea națională, ale art. 8 referitor la pluralismul politic, precum și ale art. 64 alin. (1), potrivit căruia organizarea și funcționarea Senatului se stabilesc
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022. ... 21. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că legea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 2 privind suveranitatea, ale art. 8 privind pluralismul politic, ale art. 64 alin. (1) privind stabilirea prin regulament a organizării și funcționării Camerelor Parlamentului, ale art. 74 alin. (1) privind inițiativa legislativă
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
1) și (3) din Constituție, sub aspectul adoptării legii într-o procedură de urgență ad-hoc neprevăzută de Regulamentul Senatului. ... 5. De asemenea, se susține că au fost încălcate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și supremația Constituției, ale art. 2 în ceea ce privește substituirea Biroului permanent organului reprezentativ care exercită legitim suveranitatea națională, ale art. 8 referitor la pluralismul politic, precum și ale art. 64 alin. (1), potrivit căruia organizarea și funcționarea Senatului se stabilesc
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022. ... 21. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că legea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 2 privind suveranitatea, ale art. 8 privind pluralismul politic, ale art. 64 alin. (1) privind stabilirea prin regulament a organizării și funcționării Camerelor Parlamentului, ale art. 74 alin. (1) privind inițiativa legislativă
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
legii criticate, Camera decizională nu a ținut seama de principiul unicității obiectului de reglementare, prevăzut de art. 14 din Legea nr. 24/2000, principiu imperativ prin prisma art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, conform căruia „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.“ Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, Curtea Constituțională a reținut că prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
dacă urmează să fie radiată din lista în discuție sau, dimpotrivă, poate rămâne în continuare și poate exercita profesia de expert tehnic judiciar. ... 19. Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că o trăsătură esențială a statului de drept o constituie supremația Constituției și obligativitatea respectării legii, iar una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
organe de cercetare penală speciale. “ ... 16. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept și art. 1 alin. (5) potrivit căruia în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate au fost introduse prin art. IV pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
ale Constituției Principiul ierarhiei actelor juridice este regăsit în Constituția României, la art. 108: (1) Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe. (2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Conform art. 1 alin. (5) din Constituție: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.“ Art. 77 din Legea nr. 24/2000 statuează că actele date în executarea unui act normativ se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului. Hotărârea Guvernului nr. 1.041/2003
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
unității de infracțiune, Curtea a reținut că legiuitorul este cel care, în concordanță cu politica penală a statului, are competența de a stabili sistemul de sancționare adecvat pentru asigurarea constrângerii și a reeducării, sistem reglementat cu respectarea Constituției și a supremației sale. ... 22. Curtea a reținut că nu poate fi constatată nici încălcarea, prin prevederile art. 39 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul penal, a dispozițiilor convenționale și a celor de drept european referitoare la interzicerea torturii și
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
Se arată că această obligație a legiuitorului a fost statuată chiar de către instanța de contencios constituțional, care a stabilit că o consecință a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, ce prevăd obligativitatea respectării, în România, a Constituției, a supremației sale și a legilor, este aceea că legiuitorul trebuie să reglementeze atât cadrul de desfășurare a procesului penal, cât și competența organelor judiciare și modul concret de realizare a fiecărei etape a procesului penal. Aceasta deoarece o regulă esențială a
DECIZIA nr. 311 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260580]
-
decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii se dă unui text legal o anumită interpretare nu este de natură a fi convertită într-un fine de neprimire care să oblige Curtea ca, în pofida rolului său de garant al supremației Constituției, să nu mai analizeze textul în cauză în interpretarea dată de instanța supremă. Constituția reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa; astfel și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
autorități pot acționa; astfel și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie. Din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională verifică constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată prin recursurile în interesul legii. A admite o teză contrară contravine înseși rațiunii existenței Curții Constituționale, care și-ar nega rolul
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
închise, cu nerespectarea măsurilor stabilite conform art. 5 alin. (3) lit. a). ... ... ... 17. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 29 alin. (1), (2), (3) și (5) privind libertatea conștiinței. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerile autoarei excepției vizează, în esență, încălcarea libertății credinței religioase prin faptul că textele de
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
care reglementează cu privire la obiectul, durata, măsurile premergătoare, procedura și soluțiile în procedura de cameră preliminară. ... 11. În susținerea neconstituționalității normelor penale criticate, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) potrivit căruia respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie în România, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție, ale art.
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
k), m), n) și ș). ... ... ... 16. Autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul român, separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului și ale art. 108 privind actele Guvernului. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
Financiară. ... 17. Prin urmare, Curtea observă că aceste norme au caracter general, dând expresie principiilor legalității și universalității, consacrate de prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 15 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, iar „Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea“, și conferă rigoare cerințelor constituționale cu privire la protecția concurenței loiale, la protejarea
DECIZIA nr. 275 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262405]
-
nulitate absolută, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă. “ ... ... ... ... 12. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit cărora, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție și art. 24 referitor la
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului. “ ... 23. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 din Constituție și prin prisma art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
alin. (3) din Constituție. Din faptul că instanța de fond a dat în cauză o altă soluție decât cea dorită de autoarea excepției nu se poate prezuma încălcarea dreptului la un proces echitabil. Nu poate fi reținută nici încălcarea principiului supremației Constituției, deoarece textul de lege criticat este conținut într-o lege specială, iar semnificația unor termeni juridici specifici cum este cel de „manager“ nu poate fi stabilită de instanța constituțională, aceasta constituind atributul instanței care judecă fondul cauzei. Referitor la
DECIZIA nr. 386 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263337]
-
opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) referitor la statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 41 alin.
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
alin. (1) și (2) referitor la actele Guvernului, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1), (2) și (3) privind instanțele judecătorești, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 142 alin. (1) potrivit căruia Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției, art. 147 referitor la deciziile Curții Constituționale și în art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă încălcarea prevederilor art. 6, 13 și 14 referitoare la dreptul la un recurs efectiv și interzicerea discriminării din Convenția
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
16 din Constituție. Însă verificarea conformității normei de drept cu principiul nediscriminării, consfințit de art. 16 alin. (1) din Constituție, nu se circumscrie sferei de competență a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci revine Curții Constituționale, ca garant al supremației Legii fundamentale, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție. ... 76. Ca atare, funcția de prevenție a mecanismului de interpretare instituit de art. 519 din Codul de procedură civilă, de rezolvare de principiu a chestiunii de drept, nu își găsește utilitatea
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]