1,075 matches
-
mult literatura sovietică. Abia in 1992 a apărut, la SIBIU, primul dicționar bilingv al limbajului gestual, elaborat de IULIA DRAGUȚOIU. Aceasta a comparat mai multe dicționare gestuale din Europa, a elaborat un vocabular de bază pe care, cu sprijinul unor surzi din localitate, l-a ilustrat cu gesturi. In ciuda unor minusuri legate de metodologia de elaborare, acest dicționar a fost prima lucrare de acest fel apărută în țara noastră. Treptat, preocupările față de limbajul gestual s-au extins în mai multe
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
minusuri legate de metodologia de elaborare, acest dicționar a fost prima lucrare de acest fel apărută în țara noastră. Treptat, preocupările față de limbajul gestual s-au extins în mai multe universități și constituie o preocupare centrală a Asociației Naționale a Surzilor. De curând, aceasta a organizat primele cursuri de limbaj gestual pentru salariații săi și se așteaptă apariția normelor de atestare a primilor interpreți ai limbajului gestual în România. Literatura de specialitate ne-a relevat că in domeniul limbajului gestual cercetătorii
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
două persoane surde cu limbaj verbal redus, el se află pe drumul bun pentru a deveni un interpret de înaltă calificare. - să-și evalueze eforturile cu ajutorul altora, solicitând observații și întrebări din partea altor interpreți calificați, sau, mai bine, din partea altor surzi; - să-și formeze priceperi de labiolectură pentru activitatea cu surzii oraliști. Astfel de priceperi vor permite interpretului să înțeleagă mai bine persoanele surde implicate, a căror vorbire poate fi mediocră sau neinteligibilă și, în același timp, va căuta să se
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
pe drumul bun pentru a deveni un interpret de înaltă calificare. - să-și evalueze eforturile cu ajutorul altora, solicitând observații și întrebări din partea altor interpreți calificați, sau, mai bine, din partea altor surzi; - să-și formeze priceperi de labiolectură pentru activitatea cu surzii oraliști. Astfel de priceperi vor permite interpretului să înțeleagă mai bine persoanele surde implicate, a căror vorbire poate fi mediocră sau neinteligibilă și, în același timp, va căuta să se facă el însuși mai bine înțeles. - să folosească filme de
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
față de persoana auzitoare și trebuie să i se câștige încrederea; - își va stabili nivelul aproximativ de comunicare manuală care să fie folosit în situațiile de interpretare pe platformă. În cadrul audienței nu vor fi ignorate persoanele surde cu limbajul redus; surzii mai educați nu vor fi penalizați prin supra-simplificarea sau omisiunea unor mesaje de câtre interpret. Cea mai sigură tehnică este să se urmărească înțelegerea de către segmentul mediu și să se acorde atenție reacției auditorului; - își va elabora un inventar de
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
acest fel se acordă mai mult timp realizării sarcinii mai complicate de formare a priceperilor de interpretare. - tot mai multe persoane surde participă la formarea și pregătirea interpreților în limbaj gestual, satisfăcând mai bine, în acest fel, necesitățile colectivității de surzi. - educația la distanță a viitorilor interpreți devine o realitate tot mai pregnantă în țările dezvoltate industrial și informatizate. Acest fapt vine în sprijinul persoanelor din zonele rurale sau care nu au acces în colectivitățile mai mari de surzi, unde se
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
colectivității de surzi. - educația la distanță a viitorilor interpreți devine o realitate tot mai pregnantă în țările dezvoltate industrial și informatizate. Acest fapt vine în sprijinul persoanelor din zonele rurale sau care nu au acces în colectivitățile mai mari de surzi, unde se ofera cursuri de formare a interpreților. Educația la distanță poate lua forma unor videoconferințe, cursuri pe internet sau alte forme mai complicate. Cursurile, de nivel universitar, cu durata de 3 ani includ următoarele obiecte: - limbajul gestual național, - psihologie
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
ani includ următoarele obiecte: - limbajul gestual național, - psihologie, lingvistică, sociolingvistică, psiholingvistică; antropologie; - expresie facială și corporală; - exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; - teoria și metodica traducerii; - limbaj gestual internațional; - etica profesională. - cursuri de ORL, - istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori auzitori cu sprijinul interpreților surzi și auzitori. Astăzi există peste 100 de programe de formare a interpreților în Statele Unite, cele mai multe de nivel de colegiu cu durata de doi ani, finalizate cu
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
de Interpret surd atestat și Interpret pentru transliterare orală (din sistemul dactil în limbajul oral). Dorim să ne referim în cuprinsul acestui material la formarea și folosirea de interpreți surzi, un aspect controversat în mediile de specialitate. Sub aspect istoric, surzii au acționat ca interpreți neoficiali în cazul clarificării informației pentru alte persoane surde. Adeseori au fost abordate persoane surde cu educație pentru a-i ajuta să înțeleagă unele documente mai dificile sau în situații unde existau bariere de limbaj. Interpreții
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
abordate persoane surde cu educație pentru a-i ajuta să înțeleagă unele documente mai dificile sau în situații unde existau bariere de limbaj. Interpreții surzi au fost folosiți alături de cei auzitori pentru a permite accesul optim la informații pentru alți surzi. Totuși, abia de curând interpreții surzi au obținut poziția și recunoașterea internațională ca profesioniști veritabili, care pot să lucreze cu normă întreagă sau în timp parțial, obținând salarii ca și alți interpreți auzitori atestați. O dată cu recunoașterea și folosirea pe scară
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
istoricul profesiunii de interpret; codul de etică; activitatea în echipe de surzi și auzitori, specificul culturii la surzi și auzitori; prelucrarea informației în procesul interpretării; practicarea profesiunii. Participarea la seminarii și la activități de formare destinate interpretării îi pregătesc pe surzi să promoveze atât testele de cunoștințe cât și pe cele de performanță, care duc la obținerea certificatului de interpret calificat. La ora actuală (2003) s-au calificat aproximativ 35 de interpreți surzi, 77 dețin certificate temporare, alți 70 dețin certificate
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
au apărut diverse aspecte legate de etica profesiunii, aceasta fiind asociată cu calitatea interpretării, care este mai mult decât alegerea gesturilor sau a felului cum se mișcă mâinile. În perspectiva creșterii fără precedent a volumului serviciilor de interpretare, atât pentru surzi cât și pentru auzitori, interpreții și clienții trebuie să recunoască importanța dezvoltării unei piețe a muncii care să le permită să obțină un salariu și să aibă un nivel de trai decent, comparabil cu importanța socială a serviciului prestat.
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
Cultura surzilor- reper de identitate al comunității surzilor. Exemple de bună practică Prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici București Motto: “Problema nu este că studenții nu aud ...ci că lumea auzitorilor nu-i ascultă”. (Jesse Jackson, fost candidat la președinția Statelor Unite) Studenții la care face referire
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
activitate (fizică, intelectuală, recreativă, de loisir etc.) asemeni auzitorilor, singura diferență fiind că nu pot să audă: ”Deaf people can do anything except hear”. Ei formează o comunitate specială, cu o cultură aparte, numită generic în literatura de specialitate „cultura surzilor”- „deaf culture”. Ea înglobează un set de comportamente specifice unui grup de oameni care au propriul limbaj, reguli de comportament, tradiții, interese comune, împărtășesc același tip de experiențe și tehnici de supraviețuire. Este, așa cum spunea și Simeon Bărnuțiu „puterea cea
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
și tehnici de supraviețuire. Este, așa cum spunea și Simeon Bărnuțiu „puterea cea mai tare de pe pământ și e o cetate nouă a unității (...)” celor care formează comunitatea persoanelor cu deficiență de auz. Conform ultimelor date statistice ale Federației Mondiale a Surzilor pe glob există o populație de cca 75 milioane de surzi. Printre aceștia se numără și elevii Școlii pentru Hipoacuzici din București. Ei trăiesc într- o lume a auzitorilor și sunt, de cele mai multe ori, neînțeleși și neacceptați, ceea ce duce la
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
cea mai tare de pe pământ și e o cetate nouă a unității (...)” celor care formează comunitatea persoanelor cu deficiență de auz. Conform ultimelor date statistice ale Federației Mondiale a Surzilor pe glob există o populație de cca 75 milioane de surzi. Printre aceștia se numără și elevii Școlii pentru Hipoacuzici din București. Ei trăiesc într- o lume a auzitorilor și sunt, de cele mai multe ori, neînțeleși și neacceptați, ceea ce duce la un sentiment frustrant de izolare, de singurătate. Aici intervine rolul profesorului
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
și să „supraviețuiască” într- o lume a auzitorilor, duce la creșterea stimei de sine, a încrederii în propriile forțe și capacități. Școala pentru elevi cu deficiențe de auz constituie cadrul în care se reproduce la o scară micro cultură specifică surzilor, rolul profesorului fiind ca, în colaborare directă cu elevii și în beneficiul acestora, să le ofere acestora posibilitatea de a se simți parte dintr- o mare comunitate pe care societatea auzitorilor o respectă și o acceptă, de a contribui la
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
mare comunitate pe care societatea auzitorilor o respectă și o acceptă, de a contribui la dezvoltarea culturii acestei comunități, toate având ca scop central creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a elevilor hipoacuzici. Ceea ce-i unește pe surzii din întreaga lume este faptul că ei pot să comunice între ei în orice țară prin limbajul gestual, limbajul lor matern, după un scurt moment de tatonare. Limbajul mimico- gestual este un puternic simbol al identității în colectivitatea surzilor din cauză că
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
pe surzii din întreaga lume este faptul că ei pot să comunice între ei în orice țară prin limbajul gestual, limbajul lor matern, după un scurt moment de tatonare. Limbajul mimico- gestual este un puternic simbol al identității în colectivitatea surzilor din cauză că ei luptă pentru propria identitate într-o lume care nu i-a înțeles de-a lungul veacurilor, care le-a discreditat limbajul și le-a negat cultura proprie. El este un mijloc de interacțiune socială care îi poate transforma
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
instituții de studiu asupra acestui domeniu. În dorința de a- i pune pe elevii hipoacuzici în contact cu persoane cu deficiență de auz din țară și din străinătate am organizat o serie de întâlniri cu membri ai Asociații Naționale a Surzilor (ex, concurs de șah la care au participat campioni naționali, membri ai Asociației Naționale a surzilor; întâlniri cu dl prof. universitar Florea Barbu, persoană cu deficiență de auz) și cu un profesor surd de la o școală din Anglia. Întâlnirea cu
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
contact cu persoane cu deficiență de auz din țară și din străinătate am organizat o serie de întâlniri cu membri ai Asociații Naționale a Surzilor (ex, concurs de șah la care au participat campioni naționali, membri ai Asociației Naționale a surzilor; întâlniri cu dl prof. universitar Florea Barbu, persoană cu deficiență de auz) și cu un profesor surd de la o școală din Anglia. Întâlnirea cu profesorul surd de la London Heathcote School and Science College, organizată prin amabilitatea Fundației Light Into Europe
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
și că pot înțelege „cuvintele vizibile” („verba visibila”- Sf. Augustin) pe care le arăta oaspetele nostru și că se puteau face înțeleși. Activitățile culturale și sportive pe care le desfășurăm constituie unul din cele mai puternice elemente unificatoare ale colectivității surzilor. Dacă în viața oricărei colectivități artele vizuale, teatrul, televiziunea, spectacolele reprezintă o modalitate de exprimare artistică, o forma de protest, de bucurie, de căutare a unui răspuns la o problemă de viață, același lucru se întâmplă și în cultura surzilor
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
surzilor. Dacă în viața oricărei colectivități artele vizuale, teatrul, televiziunea, spectacolele reprezintă o modalitate de exprimare artistică, o forma de protest, de bucurie, de căutare a unui răspuns la o problemă de viață, același lucru se întâmplă și în cultura surzilor, jucând un rol crucial în unirea membrilor. Teatrul pentru surzi a fost o atracție încă de la apariția teatrului ca formă de manifestare artistică, dar scena a devenit accesibilă persoanelor cu deficiență de auz abia spre sfârșitul secolului XX. Unele țări
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
spectacolele reprezintă o modalitate de exprimare artistică, o forma de protest, de bucurie, de căutare a unui răspuns la o problemă de viață, același lucru se întâmplă și în cultura surzilor, jucând un rol crucial în unirea membrilor. Teatrul pentru surzi a fost o atracție încă de la apariția teatrului ca formă de manifestare artistică, dar scena a devenit accesibilă persoanelor cu deficiență de auz abia spre sfârșitul secolului XX. Unele țări au o tradiție privind existența trupelor teatrale (Suedia, Statele Unite, Israel
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
artistică, dar scena a devenit accesibilă persoanelor cu deficiență de auz abia spre sfârșitul secolului XX. Unele țări au o tradiție privind existența trupelor teatrale (Suedia, Statele Unite, Israel, Finlanda, Rusia), țări prezente cu regularitate în festivaluri internaționale organizate special pentru surzi. Le-am oferit elevilor noștri talentați, membri ai trupei școlii, Nowords, oportunitatea de a participa la Festivalul Internațional de Teatru pentru Surzi din Nitra, Slovacia, în perioada 21- 29. 01. 2008. Pe lângă reprezentația care a încântat publicul, elevii noștri au
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]