670 matches
-
Pavel Șușară Ante scriptum: Pentru o săptămînă, Viena s-a mutat la București. Chiar și numai din acest scurt episod se poate observa cu ochiul liber că modernitatea europeană, marile cutremure istorice, surpările interioare și apocalipsa limbajelor s-au născut aici, în inima Imperiului muribund și strălucitor ca fosforul în materia lascivă a putregaiului. Paradigma acestei lumi, angelice și fetide în aceeași măsură, este Împărăteasa Sissi, marea mea iubire din copilărie și pînă
Sisi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12835_a_14160]
-
bidon-ville-uri și brâiele de dinamită atârnate la matineele coapselor tale : voiai să răstorni lumea, noua ordine și, mai la urmă, porțelanul întunecat din care mai băuseră și alții. Cele mai lungi remușcări din anul acesta ploios - o formă singuratecă de surpare de sine. Voiai să răstorni lumea cu dinamita strecurată în ceștile de cafea... hotelul de viață, liftierii răzbunători apăsând pe butoane de frig și oamenii aceia de douăjde bancnote de frunze bacșiș ancorați la valize... Cele mai mari remușcări din
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
al europei persoana-filtru pentru lacrimile preschimbate'n mare persoana-filtru pentru sublimarea portugaliei în cuvânt persoana-pessoa disipată'n personaje conferind personalitate tragediilor și fericirilor altminteri anodine elanurilor și speranțelor altminteri tăcute ocultei glorii lusitane frumuseții lisboete adumbrind timp de o carte surparea din naștere către moarte Des, cântarea României. Literare port în mine istoria revistei românia literară împlinisem 17 ani când într'un interviu matinal la radio geo dumitrescu anunța apariția primului număr toamna 1968 avea fragranța adolescentină a melodiilor cântate de
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
ratată. Materialitatea e acea stare în care materia e caracterizată în exclusivitate numai de elementele ei, în care e lipsită de atracția ei spre spirit, spre omul spiritual și spiritualizator. În căderea omului există și o cădere a materiei însăși. Surparea ontologică a împăratului antrenează cu sine, în mod obligatoriu, surparea împărăției materiale. Din bun foarte, cosmosul a ajuns pieritor, iar omul care a îmbrăcat materialitatea trăiește în cosmos prin materialitate, adică prin hainele de piele, o viață cu multe suferințe
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în exclusivitate numai de elementele ei, în care e lipsită de atracția ei spre spirit, spre omul spiritual și spiritualizator. În căderea omului există și o cădere a materiei însăși. Surparea ontologică a împăratului antrenează cu sine, în mod obligatoriu, surparea împărăției materiale. Din bun foarte, cosmosul a ajuns pieritor, iar omul care a îmbrăcat materialitatea trăiește în cosmos prin materialitate, adică prin hainele de piele, o viață cu multe suferințe și cu multe necazuri. Are loc o schimbare de relații
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ar fi trebuit să se ridice profetic și odată cu el să ridice de la pământ sufletele căzute, bolnave de moarte ale celor slabi. Cuvântul lui de flacără ar fi trebuit să spargă zidurile acelei criminale nepăsări, să oprească cu mâinile lui surparea lăuntrică a țării." Din asemenea convingeri de artă poetică va alcătui antologia Transilvania în poezia românească, 1943. În 1966 i se încredințează conducerea revistei Colocvii despre școală, familie și societate; o revistă cu profil deosebit, prima de acest fel de la
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
ținut mesagerii veștilor bune rătăcind au ajuns în alt ținut după risipirea negurei nu ne-am mai recunoscut eram cu toții democrați surdo-muți Fapt divers Pe marginea șanțului fumau și depănau anecdote obscene stropite cu rachiu puturos unul nu a văzut surparea digului unul nu a văzut cum puhoaiele învolburate mătură din calea lor recolte neculese turme de oi șine de cale ferată când apa mâloasă le-a ajuns aproape de umeri și-au amintit că e timpul să plece acasă Localitate ideală
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15267_a_16592]
-
Și nu se știe dacă eu te voi tîrî după mine sau tu mă vei chema să te caut. }in catedrale încuiate-ntre coperț și orgi de culori îmi bîntuie lapidariile. Vino. Și vei primi drept ofrandă atenței tale chiar surparea ce-mi pregătesc. Din capodoperă în capodoperă pînă la dezastrul care le asumă pe toate. Îț voi dedica autosfîrșitul meu... - Și cine se va ocupa de-acesta?... - Nu avea grijă. Îmi voi seduce parcele! Orlov cedă cutremurat iar Moștenitorul își
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
autorul nefiind o natură predispusă la paroxisme interne, tonul său arătînd o sfîrșeală calmă, ce merge în platou drept: un grafic sufletesc semănând cu algor senectae, cu răceala vîrstei înaintate. Din acest motiv, cititorul nu dă peste zvîrcoliri, agonii sau surpări definitive, ci peste un spirit mansuet care chicotește cu inteligență pe seama incidentelor prin care trece. Așa se face că nu asistăm la o dramă de conștiință provocată de frîngeri dureroase, ci la un solilocviu de intelect în cursul căruia un
Algor senectae by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4800_a_6125]
-
din perioada interbelică, răspunzătoare de definitivarea autonomiei artei pe care o proclamase Maiorescu. Se numără printre cei mai aprigi militanți în favoarea criticii estetice, debarasată de prejudecăți sociologiste ori istoriste. (Să stăvilim, scrie el în stilul prețios al unora din articole, "surparea peste valorile artistice a unor terenuri limitrofe"). Ca și alți critici contemporani cu el, Streinu a pledat cauza modernismului literar, în poezie, ca și în roman, pe care l-a teoretizat și sprijinit Lovinescu imediat după primul război. Eseul lui
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
circulației, cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia și să respecte indicațiile piloților de dirijare a traficului. În județul Argeș, DN7C (Transfăgărășan) este închis la kilometrul 64+380 metri, în dreptul lacului de acumulare Vidraru, din cauza unei surpări. Către Piscu Negru se poate circula pe drumul pietruit care trece prin zona Cumpăna. De altfel, traficul rutier pe Transfăgărășan este oprit în perioada 1 noiembrie 2011 - 30 iunie 2012, pe porțiunea cuprinsă între Piscu Negru (județul Argeș, km 104
Restricţii de circulație pe mai multe drumuri din ţară () [Corola-journal/Journalistic/22786_a_24111]
-
județ, din cauza unei alunecări de teren, este închisă și varianta de ocolire Domașnea, iar traficul rutier se desfășoară pe DN6, prin localitate. În orașul Pucioasa din județul Dâmbovița, din cauza unei avarii la o conductă situată sub DN71, care a provocat surparea părții carosabile pe sensul de mers Sinaia - Târgoviște, pe porțiunea kilometrică 64+650 metri - 64+700 metri se circulă alternativ, pe celălalt sens de mers.
Restricţii de circulație pe mai multe drumuri din ţară () [Corola-journal/Journalistic/22786_a_24111]
-
mîrîie, fără să iasă din rînd/ deși o dîră de sînge se insinuează în urmă” (O zi ca celelalte). La fel sînt cinstite alte figuri morale specifice: plictisul, dezabuzarea, scepticismul: „Dar cum să rezist în fața/ Acestor rafale de plictis și/ Surpare?” (Cuvintele ș3ț). Ca și: „Acum pot spune: sînt ostenit/ Tot mai străină-mi pare urma/ Pașilor, cresc semne de-ntrebare” (Tu treci neiertătoare). Ca și: „Între respirația a două cuvinte/ O formă atît de perfectă/ Pentru biciuirea singurătății/ Deși după
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
Strada Petru Rareș din municipiul Botoșani, care funcționa ca o șosea de centură și prelua traficul greu dinspre Iași și Suceava, a fost închisă vineri dimineață ca urmare a unei surpări a asfaltului apărută în vecinătatea Garnizoanei Botoșani. Din cauza traficului greu, canalizarea de sub partea carosabilă a fost distrusă, iar în asfalt a apărut o groapă adâncă de aproximativ 7 metri. Autoritățile locale susțin că groapa este atât de adâncă încât ar
O stradă din Botoşani a fost închisă din cauza unei gropi de 7 metri în asfalt () [Corola-journal/Journalistic/27376_a_28701]
-
în ea altarul său: o cărămidă pe care este gravată știința, și de ea o rotiță montată pe axul său: întraga parte a simbolicului, adică religiosul, cum zice don Avito.” (p. 51) Și atunci unde e cauza care duce la surparea romanului? În inadecvarea dintre forma literară și ideile menite a le exprima. Dialogurile sînt odioase în frivolitatea lor, personajele sunt scheme abstracte vorbind în dodii savante, iar atmosfera e de comicărie groasă, cu iz de talcioc. Din carte răzbate o
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
km 41+ 030 - km 46+205) l lucrări la varianta ocolitoare a municipiului Timișoara, între DN6 (km 549+ 076) și DN69 (km 6+430) l lucrări de prevenire a deteriorării unor tronsoane de drum, ca urmare a unor calamități (viituri, surpări de maluri etc.); se vor executa pe 432 de km. Pentru anul viitor, au mai fost prevăzute: începerea lucrărilor de reabilitare a DN6, de la Drobeta Turnu-Severin până la Lugoj (137,800 km); construirea câte unei benzi suplimentare (a III-a) pe
Agenda2005-02-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283247_a_284576]
-
Badoiu Raluca În șapte regiuni din nordul și centrul Peninsulei în ultimele 48 de ore s-au creat numeroase probleme, printre care inundații și surpări de teren. Situația este critică mai ales în regiunea Toscana, unde la Massa Carrara au fost evacuate de pompieri, peste 20 de locuințe inundate de râul Carrione. În total, au fost evacuate circa 80 de persoane. Alertă și la Veneția
Italia este în stare de alertă din cauza ploilor și a vântului puternic by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/57214_a_58539]
-
acum s-ar putea să intre la loc. Cred că nu e cazul să dramatizați, că la un moment dat am avut impresia că discutăm despre salvarea unor ostatici prinși de teroriști sau despre niște oameni. Doamne ferește, salvați dintr-o surpare de mină".
Ședință în PNL. Ce urmează să se discute by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35260_a_36585]
-
care coșmarurile medievale și frustrările contemporane se întîlnesc cu o egală energie fabulatorie. Lupta cu animalitatea, cu tenebrele htonice, cu tentațiile și cu slăbiciunile noastre morale, iată care ar putea fi semnificația imediată a hibrizilor lui Petru Galai. Pierderea identității, surparea individului în colectivitate și proliferarea materiei în detrimentul ordinii spirituale constituie scenariul narativ în perspectiva căruia sculptorul își premeditează acțiunea. Consecință a unei conștiințe traumatizate, a unei existențe excedate de propria sa imanență, sculptura lui Petru Alexandru Galai este un strigăt
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
numai unul circulabil în totalitate, în zilele noastre. Acesta din urmă leagă Casa Sfatului de un turn al fostei cetăți aflat la poalele Tâmpei (probabil Turnul Cuțitarilor sau Bastionul Postăvarilor). Toate acestea sunt închise astăzi cu grilaj, datorită pericolului de surpare pe care îl prezintă. Un veteran de război povestea că bombardamentele din 1943 - 1944 au blocat ieșirea unui tunel de adăpostire, îngropând de vii pe toți cei care se refugiaseră acolo. La începutul anilor '70, pe coama Tâmpei a fost
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
o insulă a multilingvismului, un paradis al confesiunilor și o metaforă absolută a concordiei continentale pe care Europa de astăzi o visează încă. Pentru a repune în discuție unicitatea acestui spațiu și pentru a recupera din ruina morală și din surparea fizică o realitate manifestă pe care noi încă ne străduim să o imaginăm, Inspectoratul pentru Cultură Tulcea și Primăria orașului Sulina, avîndu-l ca invitat special chiar pe inițiatorul ordonanței de salvare a orașului, adică pe Ion Caramitru, a organizat un
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
arhitectura imaginii, și articulează același discurs, în care interesul este focalizat asupra unei umanități disjuncte, la limita diafanității celeste cu diformitatea și grotescul de origine infernală. Privirea îcruntată a moralistului, a unui observator atent și responsabil, privire ce identifică explicit surparea umanului prin exacerbarea dimensiunii lui tenebroase, este permanent și una jubilatorie, ascensională, iremediabil sedusă de potențialul afirmativ al limbajului. Așezat, cu un remarcabil curaj, chiar pe fîșia de graniță dintre naștere și apocalipsă, acolo de unde le poate privi atent și
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
un iz blagian. "Și de-a lungul / și de-a latul / liniștea / încurcă satul, / cînd de-a lungul / cînd de-a latul / și desculț / umblă păcatul...". Cultivînd cu predilecție un discurs frust, ce dă impresia unui zgomot surd ca o surpare de pietre, Ion Mărgineanu dorește de la un timp a-l distila, a-l muzicaliza. Re-pre-zentările magic rustice se conservă, însă încrînce-narea se fluidizează formal, trece în melopee: "Doam-ne, ai putea să-ntuneci / chiar zarul celestei plîngeri, / și oracole, s-aluneci
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
un ritual al lirismului aderent la materialitățile respinse? Ne e teamă că nu e așa. Ofensiva împotriva materiei își schimbă pe alocuri strategia, nu și ținta. Chiar dacă nu mai sînt vituperate „limitele care izbesc”, „rămînerea pe cruce”, strigătul care îneacă „surparea-n goluri”, „lacrima necruțătoare”, adică acea recuzită (melo)dramatică a lui homo patiens, rămîne statornică năzuința către divorțul de materie. Năzuință potențată (oarecum sensibilizată, umanizată) în urma armistițiului cu lumea fenomenală. Irealizarea începe cu propria alcătuire somatică a făpturii auctoriale: „Prin
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
politică, Detorințele noastre este o pagină de pedagogie socială, vorbind despre educația în familie, biserică și școală, subliniind că numai morala religioasă și știința de carte sunt capabile să salveze poporul român. Ca și Gh. Șincai, în Învățătura firească spre surparea superstiției norodului, combate credința deșartă: "Credința deșartă nu e în sine așa primejdioasă, cât ura. Nu e primejdioasă pentru că acele nimicuri de fermecătorii și descântece n-au putere de a face rău, ci e urâtă pentru timpul acesta când domnește
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]