22,147 matches
-
Desi Harun al Rashid nu a fost ales, spre deosebire de califii precedenți, acesta se îmbracă în cerșetor și cutreera incognito străzile Bagdadului ca să afle ce gândesc supușii. O mie patru sute de ani mai tarziu, în Germania de Vest fiind, am fost surprins să aud mai mulți din vechea gardă susținând că Hitler nu a fost vinovat de crimele care i se imputau, acestea fiind comise de subalternii săi, calomniatul fuhrer ne având habar de ce se întâmplă în lagarile de concentrare. Justificare ar
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
par fragmente desprinse din prelegerile rostite în fața studenților, altele satire la adresa unor manifestări megalomane ale unor inși ce-și uită cu totul trecutul, și în sfârșit unele, cele mai frumoase sunt adevărate poeme în proză. Acestea, de bună seamă, vor surprinde plăcut, chiar pe cei care au citit cărțile de până acum ale lui Aurel Sasu. Să exemplificăm. Autorul vorbește adesea studenților de violența (nu numai de limbaj) a românilor de după 1989, despre degradarea civic-morală a unui popor ce se laudă
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
asemenea, ar fi potrivit ca, pe fiecare pupitru, în fiecare dimineață, să se afle reviste de integrame “Junior”, iar la capătul fiecărui rând de fotolii câte o canapea extensibilă cu bibliotecă, fiindcă e jenant ca (,) câte-un senator să fie surprins căscând sau chiar dormitând în fotoliu de “băgăreții” reporteri tv. ... Iar în timp ce pe mine mă frământau aceste probleme de mare răspundere civic-legislativă, auzeam vocea lui Haralampy scandând: Superb! Superb! Superb! Până m-am enervat și i-am zis: -Mai dă
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
un simplu delir de tip România Mare. (P. Șușară) Stimată Redacție, În numărul 8 din 3-9 martie 2004 al revistei dumneavoastră apare la rubrica “Polemici”, pp 24-25, un amplu material al cărui subiect, fără voia mea, sunt eu. M-a surprins neplăcut nu tonul denigrator, cu care sunt de acuma obișnuit din partea domnului Pavel Șușară, ci faptul că domnia-sa îmi răspunde prin intermediul publicației dumneavoastră la o scrisoare pe care eu i-am trimis-o personal. Reacția mea de mârlan, cum
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
sursele iconografice (Columna lui Traian) și epigrafice. Vasile Christescu relatează conflictul respectiv într-un mod organizat, prezentarea fiind clară și concisă. Desigur, istoricul nu aduce nimic nou prin această diviziune a lucrării, însă reliefează contextul potrivit capitolelor următoare. Partea I surprinde organizarea administrativă a Daciei romane, de la cucerire până la părăsirea acesteia de către oficialitățile și armata romane. Vasile Christescu utilizează surse literare (Cassius Dio, Historia Augusta) pentru conturarea momentului cuceririi și a istoriei evenimențiale posterioare, surse iconografice (Columna lui Traian), dar și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
particularizare/provincializare a lumii romane, în special după principatul lui Hadrianus. Textul prezintă unele inadvertențe, inerente unei lucrări de această amploare, existând trimiteri greșite în cazul unor surse epigrafice (p. 165, p. 169). Concluziile autorului sunt succinte, ele nereușind să surprindă aspectele profunde ale vieții militare din Dacia romană; desigur, explicația este simplă ― absența, la momentul redactării, a unui consistent corpus de inscripții și a unor săpături arheologice vaste în așezările militare. În Addenda, editorii completează datele oferite de autor și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aceasta reliefând posibilitatea financiară și situația etnică sau socială a dedicanților. Autoarea pune în legătură aceeași configurație etnică a militarilor cu anumite culte prezente în sursele epigrafice, realizând observații antropologice, dar recunoaște fragilitatea acestei analize în absența unui eșantion consistent surprins de inscripții și lipsa analogiei cu personalul civil din Dacia. Autoarei i se pot reproșa câteva lacune în investigația epigrafică, dar și limitarea analogiilor și a bibliografiei în spațiul românesc. Ea restrânge critica surselor epigrafice la cele publicate deja, fapt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Rodica Zafiu Profesorul Grigore Brâncuș împlinește în aceste zile 75 de ani. Și nu e o surprinză să constați cum, în cazul său, vîrsta nu adaugă nimic la autoritatea înțeleaptă pe care a avut-o de fapt dintotdeauna (sau cel puțin așa ni s-a părut celor care i-am fost la un moment dat studenți). Aparține
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
magistrat la începutul anilor ’30, provenind dintr-o dinastie de magistrați prusaci, Sebastian Haffner își povestește cu detașare și chiar cu oarecare ironie copilăria, adolescența și tinerețea de german tipic, avînd ca fundal Berlinul anilor ’20 - ’30; povestindu-le, autorul surprinde implicit primul război mondial, înfrîngerea Germaniei, imensa dezorientare națională, criza economică de proporții, venirea naziștilor la putere. Manuscrisul se întrerupe brusc cu relatarea din luna decembrie 1933, odată cu consolidarea dominației hitleriste în Germania și cu hotărîrea autorului de a se
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
1930, imensa majoritate a concetățenilor săi plutea încă în ceața ignoranței, a iluziilor, a speranței; Sebastian Haffner a intuit însă perfect tot ceea ce urma să se întîmple. La apariția postumă, în anul 2000, a acestei cărți, Istoria unui german a surprins în asemenea măsură, încît luciditatea autorului a părut neverosimilă, iar Istoria... sa bănuită de fals: pentru ca cineva să prevadă în 1930 cum urma să evolueze situația Germaniei, a Europei și a lumii în deceniul următor, ar fi trebuit să fie
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
terasă înțesată cu microbiști, în jurul unei pizze în Testaccio, dar și acolo unde se păstrează vie memoria romanilor prin naștere sau prin adopțiune ce au jalonat cultura italiană. Doar un străin venit pentru prima dată în oraș ar putea fi surprins de numeroasele reeditări ale poeților și prozatorilor care au cultivat dialectul, de faptul că va găsi cu greu bilete la filmele lui Fellini sau de amestecul bizar de capete încărunțite și băscuțe multicolore care umplea, mai zilele trecute, sala de la
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
primite de Moravia de la diferiți scriitori, ale căror dedicații țes o fascinantă rețea de prietenie și de intimitate între mari nume ale narativei italiene (Curzio Malaparte, Corrado Alvaro, Elsa Morante, Pier Paolo Pasolini); instantanee ale scriitorului, dar și fotografii care surprind atmosfera orașului așa cum a cunoscut-o și a redat-o el; numeroase articole polemice și de atitudine ce acoperă un arc de aproape jumătate de secol de activitate jurnalistică a unuia dintre scriitorii cei mai implicați în viața socială; obiecte
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
ascunderea, abandonul. Oricum „de la un înalt grad de lehamite încolo, / ca de la un înalt grad de civilizație, / destinul nu mai prezintă interes”, spune poetul în, probabil, cel mai atipic poem al său: strada londra nu mai dă-n strada paris... Surprinsă în formulări relativiza(n)te, și statutul morții rămâne definitiv incert, deși putem reține o oarecare gradație a percepției. Moartea apare, inițial, ca o convenție socială, o ireală deprindere indusă în care nu este cuprinsă „nici o metafizică”. Fără a pierde
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
de ani. Că după aceea Încep necazurile. Ea nu se teme să rămână cu trupul soțului singură. Face asta de aproape un an, de când acesta nu mai putea vorbi. Este supărată pe rude că n-o lasă În pace. Este surprinsă de câtă lume a cunoscut pe soțul ei, lume care vine la morga, care se roagă Îl priveghează. Nu știe cine dintre cei cu care trăiește de peste 13 ani a organizat că permanent cineva să facă de priveghi la catafalc
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
producția literară din zilele noastre. Despre aceasta nu se pronunță, în schimb, articolele sale despre perioadele mai vechi reușesc să le confere câtorva scriitori de mult clasicizați un aer viu, să-i smulgă din insectarul studiilor literare și să-i surprindă în dinamica întregii literaturi. Iată care sunt scopurile volumului, formulate chiar de autor: "Într-o perioadă agitată de inerente bătălii canonice, revizuiri, lupte generaționiste sau între modele culturale concurente, întrebarea pe care mi-am pus-o adesea, al cărei ecou
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
timp, fără a recurge nici la foarfeci și ghilotine, nici la pasta de lipit și corsetul de ghips?" (p. 6) În prima secțiune a cărții, Texte, scriitori, lecturi, Liviu Papadima înregistrează par-ti-cularitățile stilistice ale unor scriitori importanți din literatura română, surprinzând la fiecare felul cum a fost receptat de critică. Găsește, în însăși structura operelor, perspective noi de a-i citi pe autorii pentru care timpul nu mai e un avantaj în apropierea față de cititori. Nu propune răsturnări de canon, îndreptările
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
martie 1896: . Am ținut mult să văz Mama noastră Roma. Am văzut-o. Apoi am dorit să văz Mama Regelui (Carol I, n.n.). N-am ajuns Încă acolo. Fiți sănătoși George Cârțan” </citation>. În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârțan este surprins de o avalanșă pe crestele munților, cu desagii Încărcați de cărți În spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de acolo. A rămas bolnav și slăbit mult după acea Întâmplare. N-a mai avut putere
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
apărea, în bizara lui întrupare de forme, ca o imaginabilă variantă polară, ci noaptea, sub raza astrului selenar, - acela, în visările sale, rămâne văduvit de cel mai fantastic dintre peisajele mării. Căci atunci când îngheață marea, ceea ce încremenește, ceea ce se lasă surprins de cristalinul clește al gheții, nu e întinderea ci mișcarea, valul. închipuiți-vă valurile în mantia lor de zăpadă, sub palorile lunii - șiruri după șiruri, stranie cavalerie de fantome, - și coamele de val, întoarse către sine, gata să se spargă
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
de pompă (Crețu s-a Întors cu fața spre mine dând aprobator din cap, ca și: până acum e bine.) care Împinge sângele În artere (Crețu, optimist, da aprobator din cap,) ce sunt un fel de pompițe (Crețu a ridicat surprins din sprâncene) apoi În vene, care sunt un fel de pompuțe (Crețu a făcut ochii mari dar nu a avut timp să reacționeze, că am continuat) și În fine În vinișoare, care sunt un fel de pompulețe! Am spus totul
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
său omonim”. George Popa are meritul de a fi observat În premieră că numai iubirea poate exercita un fel de „atracție magnetică” „Între temporal și atemporal, Între contingent și absolut”. Admirabila interpretare a strofei finale, În care efectele prozodice sunt surprinse cu finețe, Înnobilează ideea că În mintea omenească ”Încap (În concepte, n. n.) doar secvențe ale contingentului și finitului, dar se opresc interzise la țărmul absolutului”. În partea a doua a eseului, intitulat transvaluarea hyperionică a temporalității și purtând subtitlul Luceafărul
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
să se mai răzgândească din minut în minut. Atunci mulțimea năvăli năucită să le prindă din mers [...]. Geanta cu umerar lung a Ralucăi zbură în aer și fata țipă și se aruncă nesăbuit să o prindă undeva departe. Învălmășeala o surprinse nesigură pe picioare și o trânti, apoi o copleși cu ropotul încălțărilor. Peste ea se formă în curând un morman de trupuri" (p. 139). Suferă degerături grave, care o vor mutila. Bogații și cosmopoliții Gaspar și Alicia Bodou, cei doi
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
care o vor mutila. Bogații și cosmopoliții Gaspar și Alicia Bodou, cei doi binefăcători ai ei, o găsesc noaptea, într-un spital dar, pentru că ea nu mai e bibeloul frumos pe care îl știau, o vor abandona. Dincolo de finalul care surprinde o dramă individuală, autorul reușește să radiografieze sistemul viciat al învățământului românesc, de ale cărui maladii (ne dă Emilian Bălănoiu de înțeles) suferă și acel "personaj" amplu, pomenit în titlu.
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
ce ni le-a hărăzit istoria. Nu cumva am ripostat nu doar prin resemnare mioritică, retractilitate de complexați, boicot elegiac, ci și prin "vorba de duh", când - Breton dixit - "se ridică bariera râsului contra unui sentiment de oroare"?Să fi surprins subtilitatea suprarealistului un zaț negru al hiperrealismului indigen? - Sintagma bacoviană, la care faci aluzie, e "plină de humor": "Mai bine singuratic și uitat/ Pierdut să te retragi nepăsător,/ În țara asta plină de humor,/ Mai bine singuratic și uitat.// O
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
lacrimă la fiecare Obidă un hohot și un nod în gît, amar - Așa-mi duc viața la finele Acestui mileniu cumplit, la sfîrșitul acestei Lumi haine, atît de prinsă-cetluită în ticăloșia ei În zădărnicii și deșertăciuni Că moartea o va surprinde cu gura plină De vorbe calpe - Fără un gînd fără o lacrimă... Îmi închipui pe pămînt locuri Unde nu ajunge raza de soare Locuri unde nu adie vîntul Locuri oarbe și surde, fără căldură Fără memorie, fără timp - Dar nu
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
Asociației Scriitorilor Români din Canada, el editează și publică revista Destine care unește cei mai de seamă scriitori români de peste Ocean. Cu ocazia răsturnării lui Ceaușescu l-am cunoscut În Hollywood pe un reporter al Vocii Americii care m-a surprins prin prezența sa și claritatea expunerii: era Începutul unei lungi prietenii. Doctorul Nicolae Dima nu se Încadra Însă acelei instituții: era prea român ca să poată fi detașat de cauzele românești, așa cum ar fi dorit cei care Îl angajaseră. Autor a
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]