514 matches
-
localitatea Dumeni, raionul Dondușeni) și Olesea, născută la data de 27 august 1983 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Deleanu nr. 3, bl. 1, ap. 15. (293/2005) 23. Surugiu Vasile, fiul lui Gheorghe (născut la 2.08.1925 în localitatea Beleaviuțî) și Alexandra, născut la data de 14 noiembrie 1958 în localitatea Briceni, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Edineț, Șos. Bucovinei nr. 12
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272447_a_273776]
-
localitatea Dumeni, raionul Dondușeni) și Olesea, născută la data de 27 august 1983 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Deleanu nr. 3, bl. 1, ap. 15. (293/2005) 23. Surugiu Vasile, fiul lui Gheorghe (născut la 2.08.1925 în localitatea Beleaviuțî) și Alexandra, născut la data de 14 noiembrie 1958 în localitatea Briceni, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Edineț, Șos. Bucovinei nr. 12
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272449_a_273778]
-
localitatea Dumeni, raionul Dondușeni) și Olesea, născută la data de 27 august 1983 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Deleanu nr. 3, bl. 1, ap. 15. (293/2005) 23. Surugiu Vasile, fiul lui Gheorghe (născut la 2.08.1925 în localitatea Beleaviuțî) și Alexandra, născut la data de 14 noiembrie 1958 în localitatea Briceni, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Edineț, Șos. Bucovinei nr. 12
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272443_a_273772]
-
drumul poștei de cai, care lega Buzăul de Ploiești, începură să se stabilească în jurul menzilhanelei (stația de poștă sau „menzil”) o mulțime de negustori, cărora locul le înlesnea nevoile de schimb cu cele două centre comerciale mai apropiate și apoi surugii, bicigașii, rotarii, dârvarii și păzitorii ce deserveau releul poștal. Activitatea febrilă din stația unde se schimbau caii căruțelor de poștă, tranzacțiile care se încheiau în acest loc au determinat populația ca încetul cu încetul să renunțe la vechiul nume al
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
care patrulează în Copou iau lemne din gardul parcului și le folosesc pentru foc, fapt care permitea ulterior vitelor să pătrundă în zonă și să distrugă noile plantații de arbori. Deși municipalitatea a angajat un paznic, incidentele au continuat, iar surugii poștei din Copou, precum și oamenii din satul Podgoria Copou, au continuat să sustragă în timpul nopții "„leațuri sau nuiele din gard”". În august 1852 Alecu Russo, director al Departamentul Lucrărilor Publice, a continuat noua serie de plantări începute în acel an
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
10 voturi de susținere (Claudiu Săftoiu, Irina Radu, Claudiu Branzan, Raico Cornea, Lucia Hossu Longin, Anne Marie Juganaru, Gabriel Tufeanu, Nicoleta Nicolicea, Cristian Nițulescu, Nagy Zoltan Levente), două voturi împotrivă (Valentin Nicolau și Sorin Burtea) și o abținere (Romina Gabriela Surugiu). În urma acestei decizii au apărut diverse reacții în presăsi mediul online. Pe data de 16 august 2012, Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate - ARCEN - a organizat un protest împotriva desființării TVR Cultural in fața Ateneului Român. Printre protestatari s-
TVR Cultural () [Corola-website/Science/303582_a_304911]
-
1699, frații Sturdza și-au împărțit între ei averile, moșia Miclăușeni revenindu-i lui Ioan Sturdza. Pe moșie locuiau și munceau țărani clăcași și țigani vătrași robi, care și astăzi poartă nume de meserii: Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolaru, Surugiu, după cum scrie Costin Merișca, în lucrarea ""Castelul Miclăușeni în cultura română"" (Ed. "Cronica", Iași, 1996). Locuitorii satului Miclăușeni trăiau în bordeie sărăcăcioase pe moșia boierului și pe gârla din preajma parcului boieresc. În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza a reclădit conacul
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
Umberto al II-lea al Italiei, locul al doilea revenindu-i lui Tonitza. A continuat să facă parte din jurii și a participat în anul 1925 la "Expoziția internațională de la Paris" cu patru lucrări, dar organizatorii au expus doar tabloul "Surugiul", dar nu în condiții favorabile. Verona a fost foarte afectat de critica plastică din România care a ajuns să-i conteste nu numai vocația de pictor ci și cunoștințele tehnice acumulate de-a lungul anilor. El era convins că "numai
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
cărora a fost numit în funcția de director al căminului cultural din satul Lipceni (raionul Rezina). Începând din anul 1957 a fost actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, unde a debutat în spectacolul „Chirița în Iași” în rolul surugiului, devenind în scurt timp principalul interpret al unor personaje de prim-plan. A debutat ca actor de film la studioul cinematografic Moldova-Film în anul 1967 în filmul " Se caută un paznic" al lui Gheorghe Vodă și Vlad Ioviță, interpretând rolul
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
diferite instituții de peste Prut au revenit în satul natal și s-au consacrat pentru toată viața profesiei de a instrui și a educa copiii. Sus-numiții pedagogi, la care s-au alăturat mai târziu Ion Carpovici, Teodor Tîșcu, Dumitru Turcuman, Teodora Surugiu, Alexandra Galben, Dora Lisacovici, Dumitru Alexandra Zasiavnețchi, Nina Cosovan, Leonid Surugiu, Lidia Olmad, Daria Chisari și mulți alții au păstrat și au dezvoltat tradițiile școlii românești. Un capitol aparte s-ar cuveni să fia consacrat activității pedagogice (cei drept, de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
au consacrat pentru toată viața profesiei de a instrui și a educa copiii. Sus-numiții pedagogi, la care s-au alăturat mai târziu Ion Carpovici, Teodor Tîșcu, Dumitru Turcuman, Teodora Surugiu, Alexandra Galben, Dora Lisacovici, Dumitru Alexandra Zasiavnețchi, Nina Cosovan, Leonid Surugiu, Lidia Olmad, Daria Chisari și mulți alții au păstrat și au dezvoltat tradițiile școlii românești. Un capitol aparte s-ar cuveni să fia consacrat activității pedagogice (cei drept, de scurtă durată, dar plină de amintiri frumoase) în școala din Corjeuți
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
de Nicușor Constantinescu și de B. Fălticineanu. "București 500" a fost conceput în două acte, dintre care primul redă pitorescul orașului în epocile anterioare, iar al doilea prezintă Bucureștiul contemporan. Din primul act fac parte cântecele: clopotului, al poștalionului, al surugiului, al haimanalei, al păpușarului, al Coanei Chirița, al lui Barbu Lăutaru, al Bătăii cu flori de la Șosea, al fălcii umflate, al societăților de binefacere, al pianului mecanic etc. Actul al doilea cuprinde: Cărți poștale ilustrate, Cântecul Ateneului și cel al
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
limbajul juridic al vremii, se prevedea că ""Cel ce va fi prins cu ștromeleagul învârtoșat primpregiurul părților fătătoare ale muierii, i se va tăia scârbavnicul mădulariu, spre veșnică lui nefolosire"". Dragomir, O, Miroiu M, "Lexicon feminist", Polirom, Iași, 2002, Romina Surugiu
Viol () [Corola-website/Science/316400_a_317729]
-
(2015) este un volum de povestiri al scriitorului român Liviu Surugiu. Acesta este structurat în două părți, prima dintre ele conținând proze publicate în perioada 1994-1995, iar cea de-a doua texte scrise și/sau publicate între 2013-2015. Multe dintre aceste povestiri, mai ales din prima perioadă, au fost finaliste sau
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
sau publicate între 2013-2015. Multe dintre aceste povestiri, mai ales din prima perioadă, au fost finaliste sau câștigătoare a diverse premii literare. În anul 2016, cartea a primit premiul Romcon pentru cel ami bun volum de povestiri. În 1995, Liviu Surugiu a debutat în nr. 86 din "Jurnalul SF" cu această povestire, care-i adusese premiul JSF-Atlantykron în anul precedent. Ea prezintă modul în care visele avute în starea REM a somnului ajung să producă legături la nivel fizic între persoane
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
din România. În centrul ei se află un bărbat care nu știe de ce a devenit brusc ținta serviciilor secrete, asta până când descoperă legăturile dintre el și persoana care a dus la prăbușirea blocului comunist, Mihail Gorbaciov. Cu acest scenariu, Liviu Surugiu a fost finalist în anul 2013 la Concursul Național de Scenarii organizat de HBO România în parteneriat cu TIFF, secțiunea lungmetraj. În el, localitatea Roșiorii de Vede este afectată de un îngheț atipic, a cărui evoluție are efecte catastrofale asupra
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
Woopy", "Mâinile lui Solomon", "Burta", "Castelul Câinilor", "Alcoolama" (în colaborare cu Ionuț Bănuță), "Îngeri și Câini" sau "Visus", multe dintre ele fiind recompensate cu premii la diverse concursuri, toate premiate la concursuri de gen. După o perioadă petrecută în străinătate, Surugiu a revenit în țară și a reînceput să scrie și să publice, revenind în același timp la textele mai vechi. Povestirea scrisă în 1983 a dezvoltat-o și a publicat-o prin forțe proprii în 2011 sub titlul "Imman". De-
Liviu Surugiu () [Corola-website/Science/332539_a_333868]
-
anilor a colaborat cu o serie de publicații online, cum ar fi "Gazeta SF" sau "Nautilus". În 2013 a ajuns în finala organizată de HBO în colaborare cu TIFF cu scenariul "Înghețul". După ce a revizuit și extins volumul "Imman", Liviu Surugiu l-a publicat în 2014 la editura Tritonic sub titlul "Atavic", care avea să îi aducă la Romcon-ul din anul următor premiul pentru cel mai bun roman. Tot în 2014 a extins povestirea "Întâlnirea", premiată la Festivalul Vladimir Colin din
Liviu Surugiu () [Corola-website/Science/332539_a_333868]
-
Atavic (2014) este un thriller religios science fiction al scriitorului român Liviu Surugiu. Prima versiune a romanul a fost scris[ ]n 1983, sub forma unei povestiri. După numeroase revizuiri, textul a ajuns la dimensiunile unei nuvele, publicate prin forțe proprii în 2011 sun titlul "Imman". În perioada care a urmat, textul a fost
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
și răzbate în zilele noastre, aducând cu sine ecourile profetice care se cer împlinite, tălmăcite, răstălmăcite sau demolate.” Tudor Călin Zarojanu afirmă că „Acum, în fine, avem și noi un Simon Toyne. Dacă va fi tradus, “Atavic”-ul lui Liviu Surugiu va fi un best-seller internațional. N-am nicio îndoială.” Legat de comparația cu romanul "Codul lui Da Vinci" a lui Dan Brown, Cătălin Badea-Gheracostea observă: „"Atavic" nu este încă un "Cod" și nici o altă variantă a poveștilor antihristologice, după cum nu
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
încă un "Cod" și nici o altă variantă a poveștilor antihristologice, după cum nu este un roman de mistere și nici un roman apocaliptic, cu toate elementele narative, decorative, de discurs și actanțiale ale acestora. Păstrând echilibrul într-un ritm foarte dinamic, Liviu Surugiu inventează în Atavic o lume paralelă cu cea în care suntem obișnuiți să dezvoltăm romanele de mistere și cele apocaliptice - lumea „noastră“, prezentată realist - și acolo își duce personajele să (se) joace (de-a) sfârșitul/începutul lumii.”
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
Lazăr (Castres Olympique), 2. Eugen Căpățâna (Timișoara Saracens), 3. Alexandru Țăruș (Beziers), 4. Johan Van Heerden (Știință Baia Mare), 5. Marius Antonescu (Tarbes), 6. Viorel Lucaci (CSA Steaua), 7. Vasile Rus (Timișoara Saracens), 8. Stelian Burcea (căpitan; Timișoara Saracens), 9. Florin Surugiu (Steaua), 10. Jody Roșe (Timișoara Saracens), 11. Ionuț Dumitru (Steaua) 12. Florin Vlaicu (Steaua), 13. Jack Umaga (Timișoara Saracens), 14. Tangimana Fonovai (Timișoara Saracens), 15. Cătălin Fercu (Timișoara Saracens). Antrenor: Lynn Howells. Rezerve: 16. Andrei Rădoi (Timișoara Saracens), 17. Ionel
Rugby: România a învins SUA. Mirel Palada: A fost frumos () [Corola-website/Journalistic/105241_a_106533]
-
și trebuie să ajungi foarte repede". Traian Igaș: Da, la fel ca alți ministri, am folosit mașina de poliție ca deschizator de drum". Petre Tobă: "Orice ministru de Interne, din 2005, a beneficiat de un echipaj de Poliție Rutieră". Iulian Surugiu: "Există un ordin din 1999 care reglementează regimul coloanelor oficiale și al dispozitivelor de însoțire și fluidizare". 7. DNA spune că "am determinat prezența lui Bogdan Gigină" în acel dispozitiv. Iarăși un lucru greșit pentru că traseul, asigurarea lui, gestionarea resursei
Gabriel Oprea, prima reacție după lovitura primită de la DNA by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105339_a_106631]
-
și partea de creativitate. Printre nenumăratele concursuri, merită menționate Concursul de proză science fiction Atlantykron, sponsorizat de Mastercard, precum și Premiile de artă "Poienița Artei". Câștigătorii concursului de proză Science Fiction sunt: La secțiunea povestire, tema "Îngeri printre noi": I - Liviu Surugiu II- Cristina Ghidoveanu III - Traian Bădulescu, Ana-Maria Pușcașu, Ion-Gabriel Pușcă La schiță (trei teme: Amintiri din viitor, Insula, Anti-contact): I - George Bragadireanu II - Mihai Florea III - Cristina Ghidoveanu Prozele câștigătoare vor fi publicate în cadrul unui volum, care va fi lansat
ACADEMIA DE VARĂ ATLANTYKRON, cea mai longevivă manifestare dedicată cunoașterii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104864_a_106156]
-
de patru ani. Nu cred că e un start pe măsură. Personal, am știut mereu să-mi transmit gândurile și mesajele fără să apelez la cineva. E mai onest și mai principial să lupți cu armele proprii!”, a scris Paul Surugiu Fuego pe Facebook. Președintele USR a mai spus: ”A fost o greșeală a celui care a făcut vizualul și a celui care a aprobat mesajul Facebook. Am greșit ne asumăm, iar oamenii din echipa de comunicare vor fi penalizați”. Fuego
Nicușor Dan i-a cerut scuze în direct lui Fuego, după o gafă USR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102760_a_104052]