1,250 matches
-
ci chiar cheia trăirii noastre pe acest pământ. De aceea au și fost un subiect constant al preocupărilor noastre. Aceste cuvinte vor fi întotdeauna subiectul unor comentarii, al unor dezbateri antropologice, al unor păreri contradictorii din care se va alege tâlcul hermeneutic, aurul alchimic al înțelepciunii. Ars longa Poesie și bucurie [...] primește, Doamne, încântarea ce din inimă-mi țâșnește cum țâșnește pârâul din izvorul lui semn că dintr-acolo jarul curge și nu respinge, Doamne, nici chiar încântarea rece, pe care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
falii amorfe și de viață oricât de neânsemnate ar fi. Puțini sunt cei, precum rosicrucienii, ce au mai mult decât o vagă cunoaștere despre natura lui și-l înțeleg în nemărginire. Puțini sunt cei care-i acordă misterul și descifrează tâlcul lui existențial. Miile de ani ce au trecut de când îi simțim conștient prezența și cele care vor mai veni ne aduce nouă, oamenilor, puterea de a fi una dintre speciile capabile să dăm adevărata valoare cuvântului suflet, diferit ca definiție
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din prelegerile susținute la Simpozionul Centrului Academic de Studii Hemeneutice, Hunedoara 2007. 69 E. Douglas Van Buren, Symbols of the Gods in Mesopotamian Art, 1945. 70 Armand Călinescu, Cer și Destin. 71 marele vehicul, carul mnemonic pendefundian având aproximativ același tâlc 72 vezi mișcările mâinilor și degetelor din templul indian și alte culturi asiatice care au un înțeles bine definit, spre deosebire de dansul liturgic menținut rudimentar în creștinism 73 sau cuvinte care devin încarnare a divinității: Logos sau he în Evanghelia după
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
compatibilă cu credința în Biblie ca oracol divin era cea alegorică. Legea, istoria, profeția, poesia, parabolele lui Isus au alt înțeles sub lupa tâlcuitorului alegoric. Nivelul superficial sensual din Cântarea Cântărilor a fost lesne depășit de cei care au înțeles tâlcul comuniunii între Dumnezeu și suflet sau între Cristos și biserică. Sunt capitole precum Ioshua unde bătăliile trebuie înțelese ca fiind îndreptate împotriva slăbiciunilor umane din spațiile edenice, iar în parabola bunului samaritean (Lc 10:30-37) toată lumea se încrede doar în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tu ca el", citat de Lewis, Herbert S. (1998), "The Misrepresentation of Anthropology and its Consequences", American Anthropologist,100: 716-731. 219 Înafara căreia nu există nicio salvare (Gen 6:14-22). Isaac îngrijind lemnul pentru sacrificiu (Gen 22:6) are același tâlc cu Isus cărându-și crucea, cordonul purpuriu din fereastra lui Rahab (Ios 2:18-21) prefigurează sângele cristic etc. Acestea sunt ilustrații pertinente ale teoriei hermeneutice. Urme ale tipologiei apar (Rom 5:14) când Paul îl aseamănă pe Adam cu venirea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Pike, Morala și dogma ritului scoțian vechi și acceptat al francmasoneriei, Herald, 2004. 499 Nimic nu este mai dorit decât cheia. 500 voi folosi și în această carte cuvântul illuminare cu doi l pentru a delimita sintagma inițierii față de alt tâlc utilizat în mod uzual în limbajul curent, la fel cu utilizarea frecventă a apostrofului în locul cratimei acolo unde se marchează absența unei litere. 501 Brian Herbert și Kevin J. Anderson Dune, Casa Harkonnen, 2007. 502 Imaginile erau distorsionate și imperfecte
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
i se tipărește placheta Sub flacăra nădejdii (1947). Va intra însă curând în dizgrație, nefiind primit în Partidul Muncitoresc Român, iar în 1953-1954 e chiar arestat, fără a mai fi judecat. Izbutește totuși să mai scoată două cărți - Întâmplări cu tâlc (1957) și Salba fermecată (1958), înainte ca, în 1960, să i se aprobe expatrierea. Stabilit la Paris, va continua să scrie în românește. Postum, familia va edita, într-o serie, volumele Poezii (1994), Păcală (1994), Salba fermecată (1996), Jucării (1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
București, [1924]; Flori și fluturi, București, [1924]; Ciufulici, București, 1927; Jucării, București, [1927]; Înfrângeri, București, 1934; Paisie psaltul spune..., București, 1934; Notații, București, [1936]; Nietzsche, București, [1937]; Brumărel, București, 1945; Sub flacăra nădejdii, pref. Ion Pas, București, [1947]; Întâmplări cu tâlc, București, 1957; Salba fermecată, București, 1958; [Scrieri], vol. I: Poezii, pref. Dan Grigorescu, București, 1994, vol. II: Păcală, București, 1994, vol. III: Salba fermecată, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1996, vol. IV: Jucării, pref. Simion Bărbulescu, București, 1998, vol. V: Igrasia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
batistă Șmotru = corvoadă, muncă umilitoare, grea Șoaptă = denunț; semnifică turnătoria la cadre a unui eveniment din celulă. Similar: melodie ("băiatul compune melodii mari = denunță pe toată lumea"); cîntare, scuipat, vîndut Șpil = șmecherie, pont, aranjament. De origine germană: spiel = joc. Similar: clenci, tîlc Ștangă = bîrfă. Similar: cotită, fitil, șperlă Șucăr = ceartă. Similar: bal, cîră, hîră, meci, zeamă lungă Șucăr = scandal, supărare. De origine arabă: șucrî Șulfan = descurcăreț. Similar: cu carnea bălțată, ștampilat, pisică Șuț = hoț de buzunare. Sinonim: manglitor, palmagiu, ciupitor, zulitor, pungaș
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unu de membri ai echipajului li se va adăuga, miraculos, încă unul. Diferite nu doar de „călătorii”, ci și de romane sunt scrierile lui T. destinate copiilor, subintitulate, într-o ediție ce le cuprinde, „povestiri vesele pentru cei mici, cu tâlcuri triste pentru cei mari”, precum și romanele ai căror protagoniști sunt copii, adolescenți sau tineri. Prin definiție, acest gen de literatură include o finalitate educativă, dar aici „lecția” e ținută cu subtilitate. Ultima poveste e aventura unor copii în timpul celui de-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Întrucât totul pare a fi absurd, de neînțeles. Omar Khaiam sintetizează acest aspect În următorul catren: Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii, Iar moartea n-o să-i schimbe rotundul și splendoarea. Și nimeni nu-i să-i spună adâncul tâlc al spumii; Ce rost avu venirea? Și-acum ce rost plecarea? Acest dublu traumatism psihomoral al persoanei, cu care Începe și cu care se termină viața, compensat prin dubla natură a persoanei umane, reprezentată prin trupul carnal material și perisabil
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o idee adeseori năstrușnică, frumusețea simplă a vaselor care suferă metamorfoze, se apropie de chipul creatorilor, vorbesc în numele lor. Cu alte cuvinte, lutul este umanizat. Cu totul remarcabile ne par tocmai aceste vase ornamentale, înrudite cu sculptura, expresive, pline de tâlcuri. În ele abstracția ideală devine sensibilă, mesajul se transmite în expresii simple. Radu Negru, 1966 Alți tineri sculptori ieșeni, printre eiă Ion Antonică, își menține căutările într-o zonă mai apropiată de căile înaintașilor. Amelia Pavel, 1975 Domol cu sufletul
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
de cele ale lui Peter Brugel. Pictorul Gheorghe Boancă a știut și știe să surprindă caracterul omului de la țară sau de la oraș într-o fizionomie-carcasă care să-l reprezinte și pe el, ca într-o însușire de autoportrete pline de tâlc. Și mai e ceva! Magia culorilor sale, atât de pline de lumină și de taină, acoperă eșecul unui univers specific artei naive, al cărui reprezentant de marcă este la acest moment Gheorghe Boancă.” (Conf. Dr. Mircea Ispir) Bocean Maria Carmen
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cititor ele să-l emoționeze În același fel. Este o invitație și o provocare la a simți că lucrurile și natura comunică tainic, fără cuvinte, cu noi. Abia În fața imaginilor (lucrurilor și scenelor aievea), contemplîndu-le și meditînd la sugestiile, aluziile, tîlcul lor (care nu poate fi verbalizat), cititorul poate gusta ceea ce spune, acum fără cuvinte, poemul. Haiku-ul este acest poem al tăcerii, resimțite după ce am lăsat În urmă cuvintele care ne-au condus ca un vehicul docil la fața locului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
verbalizat), cititorul poate gusta ceea ce spune, acum fără cuvinte, poemul. Haiku-ul este acest poem al tăcerii, resimțite după ce am lăsat În urmă cuvintele care ne-au condus ca un vehicul docil la fața locului. Acolo unde putem avea revelația tîlcului lucrurilor. Revenind la imaginile concrete ale acestui poem, porumbul cules, așa rezumativ cum e sau tocmai pentru că se oprește la timp, ne evocă toamna tîrzie cînd recoltarea sa Încheiat și cîmpurile s au aplatizat, cînd, peste noapte, deja cad brumele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
scrieri este acela de a sensibiliza pe calea mai accesibilă a concretului la idei și precepte altfel prea aride. Toate mitologiile (și ulterior toată literatura de inspirație mitologică) se folosesc copios de alegorii, parabole, pilde. Istorioarele povestite au totdeauna un tîlc ascuns, iar descoperirea lui este mereu incitantă și seducătoare pentru cititor. Depășind nivelul literaturii mai curînd Îngust moralizatoare a fabulei, a proverbului și a zicalei, a maximei sau a sentinței, alegoria devine un fel de metaforă amplă, o figură de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ale unor lucruri, la scene sau Întîmplări, dar, literar și abstract, țintește către zone ale spiritualității pe care cititorul trebuie să le intuiască singur. Există Întotdeauna În haiku un sens secund ascuns. Ceea ce evocă și invocă textul său are un tîlc implicit dar nemărturisit. Și, Într-un anume fel, nemărturisibil cu mijloace textuale. El se dezvăluie doar celui ce e dispus să Înțeleagă contemplînd și meditînd de la sugestiile și aluziile pe care i le prilejuiesc imaginile și unele cuvinte abil alese
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
decît ca un corelat obiectiv al emoției. Emoția sa este acolo, În obiectul „În care a pătruns o inimă umană”. Obiectul nu mai este „un obiect natural, văzut În mod obiectiv prin cele cinci simțuri”, ci unul sensibil, depozitînd un tîlc profund, capabil să producă În observator o iluminare, o viziune. Starea de nirvana. Forța obiectului este dată de unicitatea sa incomparabilă și ea pălește atunci cînd sînt folosite figurile de stil, precum metafora, comparația, personificarea, care, edulcorînd obiectul, atentează la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
urmare, de niciun folos nici să poți localiza În poem un cuvînt sau o sintagmă care poate răspunde la acea Întrebare, nici să reperezi cuvîntul sezonal inclus În poem. Important este ca ele să "lucreze" În poem, să aibă un tîlc care să impregneze Întreg poemul. Cuvintele sezonale culese pedant din saijiki (colecții de teme sezonale) și incluse conștiincios În poem nu dau nici valoare, nici validitate poemelor, pentru că "simțul sezonal nu se poate constitui În afara haiku-ului" (Otsuji). Nu poate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
realizare se concretizează În saturarea Întregului poem de atmosfera sezonală. La origine, datarea poemului era mai degrabă convențională, iar „cuvîntul care arăta sezonul În care poetul a compus poemul era suficient și, deși erau folosite cuvinte sezonale, putem pretinde că tîlcul unor asemenea cuvinte nu era pe deplin Înțeles." (Asano citat de Yasuda) Sensul profund al simțului sezonal, dobîndit tîrziu prin evoluția haiku-ului, este recunoașterea omului ca parte a naturii. „Atunci cînd măcar o parte a problemelor umane e considerată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
este unul al experienței (estetice) haiku și nu unul reperat În limbaj (subiect al propoziției sau nume substantiv) sau unul existent pur și simplu, „natural” (fizic, real). Ca obiect al experienței el este un obiect semnificativ, elocvent, care are un tîlc mărturisit În acea experiență și se integrează unei viziuni. Cuvîntul „obiect” (al experienței haiku) este o sinecdocă acoperind o arie mai largă de Înțelesuri. Psihologic el este o reprezentare, o reproducere În mintea și În sufletul nostru a unui lucru
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care se desprind și clipocesc picurii contrastează cu spasmul mîinii care ar vrea parcă să rețină clipa sau măcar să Întîrzie avansarea ruginii. Care este Însă traseul pe care-l urmează cititorul ca să pătrundă Înțelesurile poemului și să se bucure de tîlcurile lui? Rătăcirea. Rătăcirea este o căutare răzleață a drumului, a țintei. Rătăcirea Înseamnă a ajunge mereu Într-un loc În care nu te așteptai să te afli. Rătăcirea, În sensul ei figurat de a colinda cu voluptate un tărîm miraculos
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
luna. Un haiku nu descrie, ci arată, ajută să apuci senzația direct, e o unealtă, un instrument optic sau, mai bine zis, o fereastră, care se deschide pentru o clipă doar, luminată de un fulger, spre inima inexprimabilului.” Taine și tîlcuri Cu acest text aș vrea să Încep un fel de mediere Între valorile existențiale și estetice ale culturilor care pentru unii par impermeabile. Nu vreau nici să echivalez pripit valorile a două culturi evident diferite, nici să declar că specificul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
spune aproape același lucru Într-un mod mult mai intim. Yugen, spre exemplu, poate fi aproximat mai firesc nu definindu-l drept misterul (cuvînt ușor neologic și un pic artificial) profund al lucrurilor și al firii, cît ca taina sau tîlcul lucrurilor. Cuvinte cu vechime și patină În limbă, ele au șanse mai mari de a rosti pe Înțelesul nostru sacralitatea difuză a firii. Și de a denota astfel mai potrivit genul de comunicare simbolică și tăcută pe care ne-o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și tăcută pe care ne-o impune intimitatea cu lucrurile. Aceea prin care ele se mărturisesc doar prin prezența lor mută dar elocventă. Căci tainele le pătrunzi și te pătrund, te Împărtășești cu ele și le Împărtășești altora. Iar cu tîlcurile lor (sensuri adînci, noime și rosturi) te cumineci, chiar fără să le poți rosti. Această permisivitatea osmotică se petrece Însă doar ca urmare a unei Îndelungi conviețuiri În preajma celor care nu cuvîntă. Prin familiarizare, ucenicie, sensibilizare, inițiere. Printr-un fel
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]