566 matches
-
păzitoarea și apărătoarea tuturor celorlalte arme, și dacă nu o posedăm, apoi și acelea toate se frâng”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia XXIV, p. 245-246) „... credința liniștește cugetul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia I, p. 18) „... cei ce se țin de credință, se sprijină de o ancoră puternică”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a XII-a, p. 121) „Două minuni
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Efeseni, omilia XXIV, p. 245-246) „... credința liniștește cugetul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia I, p. 18) „... cei ce se țin de credință, se sprijină de o ancoră puternică”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a XII-a, p. 121) „Două minuni izvorăsc din credință: că și săvârșește lucruri mari, în același timp și pătimește mari”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia XXVII
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
caută, poate din negrijă, sau din altă pricină, în ceasul ieșirii este cu neputință să nu se umple de rodul credinței și al nevoinței, și să nu vadă slobozirea, care este Iisus Hristos, răscumpărarea și mântuirea sufletelor, Cuvântul Dumnezeu-Omul<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Iisus este eliberarea, căci El este liber și izvorul din care emană toată puterea libertății sau a puterii asupra patimilor înrobitoare. (n.s. 54, p. 131) footnote>”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 103, în Filocalia..., vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
împreună glăsui și cu gândul, și cu înțelegerea. Schisma între corinteni nu venise de acolo că se dezbinaseră și se învrăjbiseră în credință, ci pentru că se dezbinaseră în înțelegere (părere), după ambiția omenească”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, pp. 22-23) „Dar dacă cei care au fost orânduiți de a zidi pe alții, din capul locului ei nu numai că nu au zidit, ci chiar au dezbinat, oare ce vor suferi? Nimic nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
1, p. 253) ,,... el, (Pavel - n.n.), numește câini pe cei ce amăgeau pe credincioși, zicând: Păziți-vă de câini (Filip. 3, 2), iar altă dată îi numește îngerii satanei, și cu conștiința înfierată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXVII, p. 283) Ereticii „au râvnă pentru Dumnezeu, dar sunt fără cunoștință”<footnote Rom. 10, 2. footnote> „Despre ei (eretici - n.n.) ar putea spune cineva ca și despre iudei: Le dau mărturie că râvna lui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și aici arătând-o, Apostolul zicea: împotriva învățăturii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXXII, p. 550) ,,... o viață stricată totdeauna naște credințe rele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XL, p. 440) „... și cu drept cuvânt, când este o viață deșănțată și depărtată de buna știință, atunci și credința se strică și devine la fel cu viața (...)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XL, p. 440) „... și cu drept cuvânt, când este o viață deșănțată și depărtată de buna știință, atunci și credința se strică și devine la fel cu viața (...)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a V-a, p. 61) „Aceasta este viclenia fără seamăn a diavolului. Se străduiește să-și răspândească învățăturile pierzătoare fie adăugând ceva, fie scoțând ceva, fie denaturând, fie interpretând greșit textul Scripturii”. (Sf. Ioan
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
trageți pe ucenici spre oameni și spre slavă deșartă. Deci să nu vă uitați la eresuri și dezbinări, că altă temelie nimenea poate să puie, afară de ceea ce este pusă, care este Iisus Hristos”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia VIII, p. 85) „Întreabă dar pe eretic: Dumnezeu se teme, șovăie, pregetă, se întristează?, și dacă-ți va răspunde: Da!, fugi de el și așează-l jos cu diavolul, dar, mai bine spus, mai jos
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
din carte cele două cuvântări ale lui Nestorie, și le-a pus pe foc, zicând: − Să nu rămână în chilia mea vrăjmașul Stăpânei noastre, Sfintei Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria” - cf. Ioan Moshu, op. cit, p. 60-61. 86 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Împărăția cerurilor nu constă numai într-o comuniune iubitoare cu Hristos, ci și cu toți cei ce au crezut în El. Dar așa cum trebuie să cultivăm încă de aici iubirea pentru Hristos ca să fim obișnuiți cu ea când
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, cartea a șaptea, în PSB, vol. 38, p. 251) „Să se păzească cei ce voiesc să se ferească de corupere, să nu iasă din cortul părintesc, adică din casa lui Dumnezeu<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: E de mare folos să rămâi în Biserică, adică între cei ce țin învățătura dreaptă a lui Hristos. Omul singur e ușor supus ispitei. (n.s. 314, p. 187) footnote>, nici să nu se amestece în turmele celor de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
compoziția, ci și pentru că El singur există propriu-zis între cele ce se zic că există, dar își au existența de la El”<footnote Calistrat Catafygiotul, (Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă,cap. 42), în: Filocalia românească, VIII, p. 424. footnote>. În tâlcuirea Părintelui Stăniloae (notă de sub-sol, pp. 812, 424): „Se face legătura între faptul că Dumnezeu este Unul în mod simplu și între faptul că El este singurul care există însens propriu (...) vorbind de El, nu e nevoie de a mai
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pretutindeni de față în chip nedespărțit, lucrarea lui Dumnezeu începe în noi cei creați, fiindcă ea se și împarteîn chip neîmpărțit, cum zic cuvântătorii de Dumnezeu, firea dumnezeiască rămânând, după ei, cu totul neîmpărțită”<footnote Ibidem, p. 469. footnote>.În tâlcuirea Părintelui Stăniloae, acestea înseamnă: „Lucrarea dumnezeiască se împarte neîmpărțit, cum se împarte glasul celuice grăiește în cei ce ascultă pentru că acela rămâne neîmpărțit, fiindprezent în fiecare din cei care ascultă prin glasul Său sau prin puterea Lui. Nu el se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
îl are învedere pe omul care acționează întotdeauna fără a-și mai raportafaptele sale la Dumnezeu și voia Sa<footnote John Phillips, Comentariu asupra Psalmilor, vol. 1 Psalmii 1-50, traducere deMonica Dan, Editura Stephanus, București, 2001, p. 131; Psaltirea în tâlcuirile Sfinților Părinți, Vol. I Catismele I IX, tâlcuite verset cu verset, Editura Cartea Ortodoxă, Editura Egumenița, Iași, Institutul Albinei, p. 170. footnote>. Aproape că nici un text biblicnu face referire la credință în sens cognitiv, la capacitatea de a cre-de că
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ce slujesc idolilor deșerți disprețuiesc harul Tău; Dar eu îți voi aduce Ție jertfe cu glas de laudă șitoate făgăduințele mele le voi împlini, căci mântuirea vine de la Domnul!” (Iona 2, 3-10). Mântuitorul s-a referit la această „nădejde” șiîn tâlcuirea Scripturilor către Luca și Cleopa în drum spre Emaus,ca aluzie la Patimile și slava lui Mesia. Jertfa Mântuitorului pe Cruceare o însemnătate cosmică și prin ea se încununează lucrarea Sa,deoarece tot ce a făcut și a învățat nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu El, ca o cunoaștere trăită, cum explică în Mistagogia sa Sfântul Maxim, iar Nicolae Cabasila în Despre viața în Hristos ambii inspirându-se din Ierarhia cerească și Ierarhia bisericească ale lui Dionisie (Pseudo-) Areopagitul<footnote Pr. Prof. Ene Braniște, Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii de Nicolae Cabasila, Bu-curești, 1948, p. 12. footnote>.Euharistia este și izvorul și punctul culminant al cunoașterii di vino-umane, cum subliniază Sfântul Irineu al Lyonului: „Învățăturanoastră consună cu Euharistia, iar Euharistia o confirmă”. La rândul său, Sfântul Maxim
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
oamenii nu avem aici, pe pământ, „cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ceva să fie” (Evrei 13, 14), ne pregătim pentru lumea și viața viitoare și veșnică. Suntem „străini vieții și călători prin ea”<footnote Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigorie Teologul, traducere din greacă,introducere și note de Pr. prof. Dumitru Stăniloae, EIBMBOR, București, 1983,p. 157. footnote>. Viața însă și este o alergare în vederea dobândirii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ne căi și mântui. Cugetarea sau meditarea la moarteși la cele ce veșnic îi vor urma, „ținerea minții în iad, fără a deznădăjdui” (Sfântul Siluan Athonitul)<footnote Vezi Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui! Spiritualitatea Sfântului Siluan Athonitul. Tâlcuiri teologice, ediție îngrijită și traducere: Maria-Cornelia și diac. Ioan I.Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2000. footnote>, moartea înainte de a muri, însensul detașării de plăcerile lumii și eliberarea de păcat, moarteade fiecare clipă și de fiecare ceas constituie ceea ce Sfinții
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa”..., p. 372. footnote>. Lucrarea de care ne ocupăm este alcătuită din două părți: în prima parte, după o scurtă introducere, este expusă viața lui Moise, după care, în a doua parte, este cuprinsă tâlcuirea asupra evenimentelor și faptelor prezentate în partea întâi. După cum am notat mai sus, Sfântul Grigorie de Nyssa prezintă în această scriere acele evenimente din viața lui Moise, pe care le poate folosi ca interpretare a treptelor urcușului duhovnicesc. În centrul
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
afară tot ce se vede și se cuprinde, nu mai rămâne pentru contemplarea sufletului decât nevăzutul și necuprinsul, în care e Dumnezeu, precum zice Scriptura despre legiuitor: „A intrat Moise în întunericul unde e Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la „Cântarea Cântărilor”, omilia XI, traducere, introducere și note de Pr. D. Stăniloae, col. „Părinți și scriitori bisericești”, vol. 29, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 260. footnote>. Semnificația religioasă pe care Sfântul Grigorie o dă este următoarea
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
este îndemnat. Norul din deșert exprimă îndepărtarea de lucrurile deșarte omenești în vederea apropierii de bunurile dumnezeiești, această etapă fiind caracterizată, în apogeul ei, de contemplație (θεωρία) ca primă etapă spre nepătimire (ἀπάθεια)<footnote Ierom. Dr. Agapie Corbu, Sfânta Scriptură și tâlcuirea ei în opera Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura Teofania, Sibiu, 2002, pp. 227-228. footnote>. Odată ce l-a identificat pe Moise ca relevând modelul prototip al înălțării noetice, Sfântul Grigorie aplică acest model la noi. Depărtându-ne (ἀναχώρησις) de părerile false
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
pentru ca omul să găsească chipul lui Dumnezeu, care are similitudine cu arhetipul<footnote Nicolae Fer, op. cit., p. 85. footnote>. Progresul în cunoaștere rezultă din progresul în viața duhovnicească: „Măsura cunoașterii lui Dumnezeu ... este în tine”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Fericiri, omilia a VI-a, col. PSB, vol. 29, p. 382. footnote>. Cea mai înaltă expresie a structurii libere a spiritului uman este apatia (ἀπάθεια), nepătimirea, identificată cu virtutea, care nu e altceva decât aspectul frumuseții interioare a chipului
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
voie să iau acasă, cu mine și în Lumea mea, pe una din aceste nemaivăzute și mândre flori ale Tărâmului vostru, care se leagănă aici în acest adevărat Rai al Domnului. Ah! grăi Vânătorul. Dacă ții să păstrezi rostul și tâlcuirile pravilei, încrustează-le în inima ta și nu în scoarța trupului! Fata cu ochi negri și grumaz prelung, în ferecătură de cupru, își cumpăni ușor torsul și trupul zvelt, purtător de șuvoaie de perle și de alte frumoase podoabe. Zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
imaginația frământată, he-he-he! Pe deasupra, am observat că e foarte înclinată spre subiecte serioase, chiar dacă n-o privesc personal. Îi plac, îi plac și le ia chiar drept un semn de respect deosebit pentru dânsa. Da. Iar eu sunt tare în tâlcuirea Apocalipsei și sunt cincisprezece ani de când tot o tâlcuiesc. S-a declarat de acord cu mine că suntem în vremea celui de-al treilea cal, cel negru, care-l poartă în șa pe călărețul care duce cântarul în mână, deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
doar șarlatanie, credeți-mă, strecură repede generalul Ivolghin, care stătuse ca pe ace, dorind din răsputeri să înceapă cumva discuția; se așeză lângă Aglaia Ivanovna. Desigur, continuă el, vilegiatura are drepturile și plăcerile ei și primirea acestui neobișnuit intrus pentru tâlcuirea Apocalipsei este o idee ca toate celelalte, chiar o idee extraordinar de inteligentă, însă eu... Mi se pare că mă priviți mirată, nu-i așa? Generalul Ivolghin, am onoarea să mă recomand. V-am purtat în brațe, Aglaia Ivanovna. — Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Liubocika și, râzând, îi povesti ceva, mult timp. În urma ei veni sora ei, cu gura căscată, după ele gimnazistul, fiul lui Lebedev, care încercă să-l convingă că „steaua Pelin“ din Apocalipsă, căzută pe pământ peste izvoarele apelor, este, în tâlcuirea tatălui lui, rețeaua de căi ferate împânzită peste Europa. De la Vera Lebedeva, prințul află că Keller a descins la ei încă de ieri și că, după toate semnele, mult timp nu vor scăpa de el, întrucât și-a găsit aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]