518 matches
-
minorități de penticostali (3,36%) și creștini după evanghelie (2,47%). Pentru 2,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Șirna era formată doar din satele Șirna și Varnița, fiind arondată plășii Târgșorul din județul Prahova. Comuna avea 890 de locuitori și două biserici ortodoxe (una în fiecare sat). În același timp, pe teritoriul actual al comunei mai erau organizate alte două comune, arondate tot plășii Târgșorul. Astfel, comuna Tăriceni era formată doar
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
Șirna și Varnița, fiind arondată plășii Târgșorul din județul Prahova. Comuna avea 890 de locuitori și două biserici ortodoxe (una în fiecare sat). În același timp, pe teritoriul actual al comunei mai erau organizate alte două comune, arondate tot plășii Târgșorul. Astfel, comuna Tăriceni era formată doar din satul Tăriceni, cu 1255 de locuitori, o școală și o biserică fondată de familia lui vel vistier Radu Scarlat la 1735. Comuna Hăbud era formată din satele Hăbud și Brătești și avea o
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
Chiojdeanca dateaza din 17 martie 1607 (DIR, sec. XVII, vol I, p.510 - dar documentul pare incert), așezarea dezvoltându-se în jurul locului de popas pe străvechiul drum ce venea din Transilvania, prin Pasul Buzău, și se îndrepta către Mizil și Târgșor. Conform legendei se crede că, la început, o parte din locuitorii comunei au venit din Ardeal. Astăzi există familii întregi cu numele de Ungureanu, fapt ce întărește ipoteza enunțată. Numele localității a mai fost menționat și în anul 1835 când
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
Târgșoru Vechi (în trecut, Târgșor și Târgșoru) este un sat în comuna cu același nume din județul Prahova, Muntenia, România. Pe locul satului Târgșoru Vechi s-a aflat în evul mediu orașul Târgșor, din care s-au mai păstrat doar ruinele a trei biserici. Satul
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
Târgșoru Vechi (în trecut, Târgșor și Târgșoru) este un sat în comuna cu același nume din județul Prahova, Muntenia, România. Pe locul satului Târgșoru Vechi s-a aflat în evul mediu orașul Târgșor, din care s-au mai păstrat doar ruinele a trei biserici. Satul se află astăzi la cca. 3 km. de Ploiești. În situl arheologic Târgșor se găsesc următoarele monumente istorice; În ultimii ani a fost refăcută și s-a reînființat
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
Prahova, Muntenia, România. Pe locul satului Târgșoru Vechi s-a aflat în evul mediu orașul Târgșor, din care s-au mai păstrat doar ruinele a trei biserici. Satul se află astăzi la cca. 3 km. de Ploiești. În situl arheologic Târgșor se găsesc următoarele monumente istorice; În ultimii ani a fost refăcută și s-a reînființat mânăstirea. Importanța și complexitatea monumentelor de la Târgșoru Vechi este lesne sesizabilă fie și numai din simpla lor trecere în revistă. Cele mai vechi urme de
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
III p. Chr., sub directa influență și în permanentă legătură cu teritoriul provincial roman. Sfârșitului de sec. III și sec. IV p. Chr. îi aparține una dintre descoperirile de cea mai mare importanță, nu numai pentru complexul de monumente de la Târgșor, ci și pentru întreaga cercetare arheologică românească - concentrarea de complexe funerare, din care au fost cercetate până în prezent cca. 500 de morminte, aparținând unei necropole de inhumație sarmatice și alteia birituale de tip Sântana de Mureș - Cerneahov. Inventarul, specific complexelor
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
în literatura de specialitate prin intervențiile lui C.C. Giurescu care, în 1924, atrăgea atenția în Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice asupra interesului prezentat de obiectiv ca și asupra pericolului de degradare ce le amenința; Diversitatea siturilor surprinse de cercetările arheologice la Târgșor a impus abordarea prioritară a unora dintre ele în funcție de consistența și importanța problemelor ridicate. Astfel, fără a neglija aspectele legate de manifestările culturilor neolitice Criș, cu ceramică liniară, Boian și Gumelnița în aria de nord a Munteniei sau pe cele
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
Glina, Monteoru și Tei), atenția arheologilor s-a îndreptat cu precădere asupra monumentelor care aparțin mileniului I p. Chr. Dintre acestea au fost mai intens cercetate monumentele romane - în special termele castrului aflat aici, care aparține liniei de fortificații romane (Târgșor, Drajna de Sus, Mălăiești, Voinești, Rucăr) ridicate în zona subcarpatică a Munteniei în timpul războaielor din 101 - 102 și 105 - 106 p. Chr., cu scopul de a controla căile de acces dinspre și spre interiorul arcului carpatic, active în primele două
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
Munteniei în timpul războaielor din 101 - 102 și 105 - 106 p. Chr., cu scopul de a controla căile de acces dinspre și spre interiorul arcului carpatic, active în primele două decenii ale sec. II p. Chr. Atenția colectivului de cercetători de la Târgșor s-a focalizat apoi asupra problemelor ridicate de existența pe malul drept al pârâului Leaota a unei întinse așezări geto-dacice datate în a doua jumătate a sec. II și prima jumătate a sec. III p. Chr - din care au fost
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
acuzația de complot și acțiune subversivă împotriva statului, pentru că a distribuit manifeste anticomuniste, și a executat pedeapsa de închisoare până în 1954. În această perioadă fost deținută la Văcărești, la Jilava, într-un lagăr de muncă la Pipera, în croitoria pușcăriei Târgșor, în pușcăria de la Mislea, la Malmaison etc. În timp ce Oana se afla în închisoare, George Enescu este invitat de primul ministru Petru Groza să susțină un concert la București. Enescu respinge această invitație atâta vreme cât Oana nu va fi eliberată de acest
Oana Orlea () [Corola-website/Science/299208_a_300537]
-
Marber, Fratelli Club, București 2010 : • “Jacques și supunerea sau viitorul e în ouă” de Eugen Ionescu - Teatrul Traian Grozavescu-Lugoj 2009 : • “Spune adevărul puterii” de Ariel Dorfman, după românul scris de Kerry Kennedy, spectacol cu persoane private de libertate din penitenciarele Târgșor și Ploiești, Casa ONU, Teatrul Metropolis, București • “Videoclipe.videoclipuri?” după Saviana Stănescu 2008 : • “Jocul de-a vacanță” de Mihail Sebastian 2006 : • “Noul locatar” de Eugen Ionescu- Institutul Francez, București • “Harap-Alb” Teatrul « Traian Grozavescu » - Lugoj 2005 : • “Steaua fără nume” de Mihail
Anca Maria Colteanu () [Corola-website/Science/299859_a_301188]
-
septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, prin care se întărește o moșie unor boieri. Cetatea Dâmboviței, cum mai apare în primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgșor la Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Makarenko referitoare la reabilitare. În cel puțin o ocazie, Makarenko a fost citat ca inspirație de însuși Țurcanu. Închisoarea asigura și o selecție preliminară pentru lagărele de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, Ocnele Mari, Aiud, Gherla, Târgu Ocna, Râmnicu Sărat, Târgșor și altele, unde echipe de foști deținuți urmau să continue experimentul. În penitenciarul Pitești, au murit în urma torturilor la care au fost supuși, între 100 și 200 deținuți, fără a se cunoaște deocamdată numărul total al acestora. În orice caz
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
de mutare a pieței -și înaintea ei a oborului - mereu spre vest coincide cu procesul de creștere a așezării. Creșterea economică a noului oraș nu putea să nu afecteze celelalte târguri ale regiunii. Cel mai lovit de concurență a fost Târgșorul, așezare străveche, înfloritoare în evul mediu, dezavantajată - prin mutarea capitalei la București - de schimbarea drumurilor comerciale, ca și de faptul că avea târg în aceeași zi cu Ploieștiul. În timp de un secol, Ploieștiul a reușit să-i treacă mult
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
economică, orașul a primit o puternică lovitură. Chiar în anul suirii sale pe tron (1774), Alexandru Ipsilanti, deoarece l-a găsit în țară pe vărul său Ianache Muruz fără suficientă avere și pentru că a găsit această moșie Ploiești, numită înainte Târgșor, „slobodă”, i-o dăruiește, împreună cu cele două târguri, obligând „"lăcuitorii de casă și de prăvălie"” să plătească adet și să nu mai aibă voie să vândă vin sau rachiu fără aprobarea boierului. Ploieștenii, conștienți de marea primejdie care îi pândea
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
locuitorilor sunt ortodocși (92,09%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (2,75%). Pentru 3,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1902, comuna era formată din satele Strâmbeni, Blejoi și Cocoșești și făcea parte din plasa Târgșor. Avea 998 de locuitori, o școală înființată în 1889 și o biserică foarte veche, reparată în 1764. Celelalte două sate ale comunei făceau parte din comuna Ploieștiori, care avea în satele Târgșoreanca, Moara Nouă, Ploieștiori și Țânțăreni, 893 de locuitori
Comuna Blejoi, Prahova () [Corola-website/Science/310698_a_312027]
-
sunt ortodocși (85%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (7,04%) și penticostali (2,85%). Pentru 3,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Târgșoru Vechi făcea parte din plasa Târgșorul din județul Prahova și era formată din satele Târgșoru, Stăncești, Dedulești și Colțu, având în total 803 locuitori. Comuna avea o fabrică de spirt, 4 mori de apă, o școală și două biserici — una în Târgșoru, fondată în 1884 și
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
din 1874. În acea perioadă, satul Strejnicu constituia o comună de sine stătătoare, cu 941 de locuitori, având o biserică fondată de locuitori în 1881. Satul Zahanaua făcea pe atunci parte din comuna Negoești. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Târgșorul Vechi cu satele Colțu de Jos, Stăncești și Târgșoru Vechi în aceeași plasă și cu o populație de 1140 de locuitori, în vreme ce comuna Strejnicu avea 1754 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din 1545, ale Brașovului, care țineau evidența târgoveților din Țara Românească, veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: Gherghița, Târgșor, Breaza, Slănic, Comarnic, Filipești, Văleni . La 11 ianuarie 1581, Mihnea Turcitul consemna printr-o carte domnească lui Ursu și Oancea, cu feciorii lui, ca să le fie lor moșie la Urlați (...), din câmpu și din apă și din siliștea satului ... La
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Roșca a fost acuzată și că a vândut activele societății Multimec SA Marghita sub prețul real, cauzând un prejudiciu în valoare de 15,2 miliarde de lei vechi. Roșca și-a ispășit pedeapsa în mai multe penitenciare din țară: Rahova, Târgșor, Movila Vulpii și din nou Târgșor, de unde a și fost eliberată condiționat în 2008. În februarie 2010 a câștigat procesul intentat României la CEDO în care reclama condițiile mizere suportate în mai multe închisori din țară.
Mariana Roșca () [Corola-website/Science/332981_a_334310]
-
a vândut activele societății Multimec SA Marghita sub prețul real, cauzând un prejudiciu în valoare de 15,2 miliarde de lei vechi. Roșca și-a ispășit pedeapsa în mai multe penitenciare din țară: Rahova, Târgșor, Movila Vulpii și din nou Târgșor, de unde a și fost eliberată condiționat în 2008. În februarie 2010 a câștigat procesul intentat României la CEDO în care reclama condițiile mizere suportate în mai multe închisori din țară.
Mariana Roșca () [Corola-website/Science/332981_a_334310]
-
Str. Vasile Alecsandri nr. 23 Târgu Jiu Gorj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 30. Penitenciarul Timișoara Str. Popa Șapcă nr. 7 Timișoara Timiș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31. Penitenciarul Tulcea Str. Babadag nr. 142 Tulcea Tulcea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 32. Penitenciarul Vaslui Str. Avicola nr. 2 Vaslui Vaslui ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 33. Penitenciarul de Femei Târgșor Str. Principala Târgșorul Nou Prahova ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 34. Penitenciarul de Minori Str. Bariera Vâlcii și Tineri Craiova nr. 158 Craiova Dolj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 35. Penitenciarul de Minori și Tineri Tichilești Tichilești Brăila ─────────────────────────────────────────���────────────────────────────────────── 36. Penitenciarul-Spital București-Jilava Str. Sabarului nr. 1 Jilava Ilfov ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 37. Penitenciarul-Spital București-Rahova
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]
-
nr. 23 Târgu Jiu Gorj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 30. Penitenciarul Timișoara Str. Popa Șapcă nr. 7 Timișoara Timiș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31. Penitenciarul Tulcea Str. Babadag nr. 142 Tulcea Tulcea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 32. Penitenciarul Vaslui Str. Avicola nr. 2 Vaslui Vaslui ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 33. Penitenciarul de Femei Târgșor Str. Principala Târgșorul Nou Prahova ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 34. Penitenciarul de Minori Str. Bariera Vâlcii și Tineri Craiova nr. 158 Craiova Dolj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 35. Penitenciarul de Minori și Tineri Tichilești Tichilești Brăila ─────────────────────────────────────────���────────────────────────────────────── 36. Penitenciarul-Spital București-Jilava Str. Sabarului nr. 1 Jilava Ilfov ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 37. Penitenciarul-Spital București-Rahova Sos. Alexandriei nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]
-
Principalele orașe de atunci (Argeș, Târgoviște, Severin, Bistrița, Buzău, Târgu Jiu, Râmnic, Câmpulung, Pitești, Russenart, Giurgiu, Brăila, Turnu) erau legate de drumuri pentru negustori și cărăuși. Principalul drum comercial al vremii era cel dintre Bran și Brăila, pe ruta Târgoviște - Târgșor - Gherghița - Valea Ialomiței - Orașul de Floci. Orașele se aflau în proprietatea domniei, care le administra prin intermediul unui vornic domnesc, un pristav pentru iarmaroace, un birar și un folnog. Orășenii se ocupau mai mult cu agricultura, judecând după felul dărilor lor
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]