590 matches
-
volnic a păzi diregătoria sa și a apăra pe oameni despre unii și alții să nu-i supere; însă de la târgoveți alt nemică să nu ia, fără numai gloabele obicinuite și vitele de pripas orice fel s-ar afla la târgoveți. Iar vel căpitan... să nu se amestece acolo la târgoveți nici la gloabe, nici la vite de pripas". În hotarnica Plopenilor, la 1673, după vornicul de târg era înscris pârcălabul - „Ion Pârcălab". Cronicarul Nicolae Costin zice: „poruncesc (Nicolau Vodă) pe la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
despre unii și alții să nu-i supere; însă de la târgoveți alt nemică să nu ia, fără numai gloabele obicinuite și vitele de pripas orice fel s-ar afla la târgoveți. Iar vel căpitan... să nu se amestece acolo la târgoveți nici la gloabe, nici la vite de pripas". În hotarnica Plopenilor, la 1673, după vornicul de târg era înscris pârcălabul - „Ion Pârcălab". Cronicarul Nicolae Costin zice: „poruncesc (Nicolau Vodă) pe la județe la țară, pe la Pârcălabi, să nu închidă oamenii pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiscalității (văcăritul și ajutorința, de exemplu), este domnitorul care, din ordinul său, s-a alcătuit Codul de legi al Moldovei (18161817), din care face parte și legea bezmenului, care și la 1839 stătea la baza încheierii înscrisurilor dintre proprietari și târgoveții așezărilor din Moldova. Deșugubinarii sau șugubinarii executau și adunau gloabele sau amenzile pentru deșugubine sau crime și erau deosebiți de funcționarii care se numeau globnici: „scriem slugilor noastre care umblați pentru deșugubină prin ținutul Fălciului... că învăluiți satele Sfintei episcopii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de sânge le dobândi, care le-au întărit cu bucate și cu slujitori și au lăsat pe Isaia și pe Buhtea pârcălabi ca să le îngrijească, iar Ștefan Vodă s-a întors la scaunul său la Suceava..." La 1525, în urma tânguirilor târgoveților din Vaslui contra așezării străinilor în acel târg, Domnul Ștefan cel tânăr dă ordin pârcălabului să cerceteze numai decât pricina și să-i raporteze: „Iată numai ce-ți scriu și tare-ți poruncim cum în mână veniți-va această carte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cepărit. Bezmenul era darea către proprietarul locului unde era situată crâșma, iar cepăritul era darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură (datul cepului). Acolo unde târgul era situat pe moșia boierească sau domnească bezmenul și cepăritul îl plăteau toți târgoveții. - joldul și podvoadele de care Gașpar Vodă apăra la 1661 satele și scutelnicii Episcopiei Huși; însemna că în anumite împrejurări locuitorii puteau să ajungă în situația de joldă, adică să nu mai poată dispune de sine sau de lucrul lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de alte mâncături mai mărunte", în lipsă de poștă domnească, transporturile domnești ori cele ale turcilor care treceau și prin Huși, se făceau cu cai luați de jold de la locuitori, de la oamenii Episcopiei sau chiar de la Episcopie. Mai ales atunci când târgoveții, spre a-și feri caii de olacurile cele multe, îi îndoseau, iar olăcarii erau puși în situația să ia caii, de unde-i găseau. De aici și tânguirile Episcopiei către Domnie. La 1750, în urma plângerii Episcopiei către Domnie, împotriva târgoveților care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atunci când târgoveții, spre a-și feri caii de olacurile cele multe, îi îndoseau, iar olăcarii erau puși în situația să ia caii, de unde-i găseau. De aici și tânguirile Episcopiei către Domnie. La 1750, în urma plângerii Episcopiei către Domnie, împotriva târgoveților care „fug și ascund caii lor și olăcașii iau caii Episcopiei și a slugelor sfinției sale, Ieroteiu, episcopul de Huși", domnitorul Constantin Mihai Cehan Racoviță apără Episcopia și oamenii săi, cerând: „...voi târgoveți de Huși vă poruncim când vin turcii silnici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
La 1750, în urma plângerii Episcopiei către Domnie, împotriva târgoveților care „fug și ascund caii lor și olăcașii iau caii Episcopiei și a slugelor sfinției sale, Ieroteiu, episcopul de Huși", domnitorul Constantin Mihai Cehan Racoviță apără Episcopia și oamenii săi, cerând: „...voi târgoveți de Huși vă poruncim când vin turcii silnici să stați cu toții față să nu dosiți (caii - n.n.) că vom pedepsi". Ulterior, la 1764, când târgoveții s-au tânguit cu jalbă la Domnie, Grigore Alexandru Ghica Voievod, luând în considerare că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
episcopul de Huși", domnitorul Constantin Mihai Cehan Racoviță apără Episcopia și oamenii săi, cerând: „...voi târgoveți de Huși vă poruncim când vin turcii silnici să stați cu toții față să nu dosiți (caii - n.n.) că vom pedepsi". Ulterior, la 1764, când târgoveții s-au tânguit cu jalbă la Domnie, Grigore Alexandru Ghica Voievod, luând în considerare că la Huși fiind drumul mare, unde „toți tătarii și mârzacii (căpiteniile sau boierii tătărești) ce merg la Bârlad și la Focșani, la Bender și la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu jalbă la Domnie, Grigore Alexandru Ghica Voievod, luând în considerare că la Huși fiind drumul mare, unde „toți tătarii și mârzacii (căpiteniile sau boierii tătărești) ce merg la Bârlad și la Focșani, la Bender și la Hotin fac supărare târgoveților", deși au „hrisov de la Domnia sa Ion Theodor Voievod" ca 50 de oameni scutiți de bir să fie „numai pentru treaba mezilului (poștă)" cu „cheltuiala și caii lor", poruncea ispravnicului de ținut ca numai „acei 50 de oameni ce s-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acei 50 de oameni ce s-au socotit ca să fie pentru treaba mezilului, să fie scoși din bir, trimițând și izvod anume de numele lor la vistierie, iscălit și de Dumneata ca să se știe care sunt de treaba mezilului"... Restul târgoveților, milostivindu-se Domnul, rămâneau. „să poată trăi la acel loc" în „odihnă și liniște". Serviciul de poștă există de când există organizare de stat, izvorând din necesitatea de a comunica ordinile la subordonați și a obține știri de la ei, dar adevărata
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
coloni din țări străine și a-i așeza în acel sat, și că-i scutește „de toate dările către stat pe o perioadă de patru ani". În Huși, în satul Corni, mai apoi cartier al orașului, poslușnicii locuiau amestecați cu târgoveții, cu localnicii. Gloabele erau o despoiere a populației, un jaf pe țară, globnicii de multe ori luau de gloabă și toți caii de pe la oameni, chiar și pe cei „ordinari și slabi de la oamenii nevoiași", acuzați pentru anumite fapte și constituiau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
podvode, nice dobitocul lor printr-alte sate, acesta vă scriem, mai mult jalbă să nu vie la Domnia mea". Grelele dabile care împovărau locuitorii, sărăcindu-i, făceau, ca adesea, locuitorii să-și vândă terenurile, viile și restul bunurilor la alți târgoveți, iar ei să se împrăștie, să li se piardă urma. În felul acesta dobânditorii se făceau stăpâni și pe moșia Episcopiei „posedând acolo vii, mori și grădini". Satul Broscenii de la marginea târgului Huși, mai încoace mahala a Hușilor, cu teren
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Huși să nu supere satele Episcopiei „cu globe de bătăi sau de pârâturi, sau cu alte globe mai mici", ci să observe numai „morți de om, sau alte deșugubine, sau furi, sau tâlhari". Pentru că și ulterior, șoltuzul și cu târgoveții Hușilor au încercat să-și lărgească hotarul târgului pe seama hotarului cu satul Broscenii al Episcopiei, episcopul Ghedeon nu-i lasă, se jeluiește la Domnie, Domnul rânduiește cercetarea la fața locului de către Toma, marele vornic al Țării de Jos, după care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-și lărgească hotarul târgului pe seama hotarului cu satul Broscenii al Episcopiei, episcopul Ghedeon nu-i lasă, se jeluiește la Domnie, Domnul rânduiește cercetarea la fața locului de către Toma, marele vornic al Țării de Jos, după care, în baza respingerii pretențiilor târgoveților, Ghedeon depune feria de 24 zloți și Domnia, prin ispisoc domnesc semnat de Vasile Vodă, la 1646, recunoaște încă o dată stăpânirea Episcopiei asupra satului Broscenii al Episcopiei. În anul 1649, alături de multe altele, în arhiva Episcopiei Hușilor se află un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de angărăi a 7 meseriași lăsați pentru trebuințele Episcopiei, se ordonă uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor a-i „lăsa foarte în pace", „de viele domnești ca să nu lucre, și de priveghi și de toate angăriile mai mărunte care sunt pe ceilalți târgoveți"... În Descrierea Moldovei, tipărită la Iași în 1851, Domnul Cantemir spune că la Huși erau vii domnești, că vinul de Huși se califica după cel de la Cotnari, dar, iată, viile acestea, se lucrau cu târgoveții din Huși, iar priveghiul era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mărunte care sunt pe ceilalți târgoveți"... În Descrierea Moldovei, tipărită la Iași în 1851, Domnul Cantemir spune că la Huși erau vii domnești, că vinul de Huși se califica după cel de la Cotnari, dar, iată, viile acestea, se lucrau cu târgoveții din Huși, iar priveghiul era stăpânirea de noapte, în timpul coacerii roadelor mai ales, ca să nu se fure, și era tot în sarcina târgoveților. Zicerea cu priveghiul și privigherea s-a păstrat și s-a extins în popor, mai ales la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că vinul de Huși se califica după cel de la Cotnari, dar, iată, viile acestea, se lucrau cu târgoveții din Huși, iar priveghiul era stăpânirea de noapte, în timpul coacerii roadelor mai ales, ca să nu se fure, și era tot în sarcina târgoveților. Zicerea cu priveghiul și privigherea s-a păstrat și s-a extins în popor, mai ales la țară, spune Melchisedec, când se organizează priveghiul sau privegherea mortului în casă. Atunci, la locul numit Ochiul, aflat pe moșia Episcopiei, numită Brosceni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în popor, mai ales la țară, spune Melchisedec, când se organizează priveghiul sau privegherea mortului în casă. Atunci, la locul numit Ochiul, aflat pe moșia Episcopiei, numită Brosceni, unde ulterior avea să fie punctul cel mai renumit al podgoriilor Hușilor, târgoveții plantaseră multe vii pentru care nu voiau să plătească zeciuiala din producția obținută pentru că, ziceau ei, hrisoavele Episcopiei n-ar pomeni că acel loc, cu viile lor, ar aparține Episcopiei. În consecință, Sofronie, Episcopul, roagă pe domnul Dumitrașcu Vodă să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nici la podvoade, nici să luați cai de olac, nici care de fân, nici la teslărie, nici la gheață, nici la alte lucruri ce sunt pe târg", spunea Vasile Vodă în cartea sa la 1650, către șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții de Huși, pentru scutirea satelor Episcopiei, unde printre alte angării este enumerată și gloaba numită gheața. Gheața care se tăia și se căra la Domnie de către cei globiți. Seul, ceara și mierea serveau tot curții domnești și se luau pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
datorii, s-ar înțelege din ceea ce spunea Mihai Racoviță. Musafiricul a fost altă angărea pe țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de slujbașii statului care veneau și pretindeau târgoveților, dar și sătenilor, să facă găzduire musafirilor aleși ori sosiți în localitate: ispravnicii sau pârcălabii sosiți în localitate din capitala ocolului, a ținutului. Despre Vaslui și vasluieni știri importante reproduce Ghibănescu din Descriptio Moldaviae (vol. XV, p. 128-130): „Iară pentru că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic pentru că au dat jalobă târgoveții de Vaslui pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu vor să dea ajutor la menzii și la alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic pentru că au dat jalobă târgoveții de Vaslui pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu vor să dea ajutor la menzii și la alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar în cislă cu târgoveții să nu-i pună ci să-și plătească părțile deosebit"; altă carte către Ștefan Rosett vel paharnic, ispravnic de Vaslui, vine chiar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu vor să dea ajutor la menzii și la alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar în cislă cu târgoveții să nu-i pună ci să-și plătească părțile deosebit"; altă carte către Ștefan Rosett vel paharnic, ispravnic de Vaslui, vine chiar în legătură cu „Musafirlâcul la Vaslui": „...că s-au jăluit o samă de târgoveți de Vaslui pe alți târgoveți precum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la dânșii, dar în cislă cu târgoveții să nu-i pună ci să-și plătească părțile deosebit"; altă carte către Ștefan Rosett vel paharnic, ispravnic de Vaslui, vine chiar în legătură cu „Musafirlâcul la Vaslui": „...că s-au jăluit o samă de târgoveți de Vaslui pe alți târgoveți precum când se întâmplă de trec turcii mari pe acolo și nu ajung surugiii nu vor să saie cu toții ca să dea ajutor; se dă poruncă cum să sară cu toții și să puie și câte un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]