848 matches
-
știe. Să nu stupești în foc, că îți stupești sufletul. în foc să nu stupești niciodată, că-i păcat și te spuzești*. Focul în sobă de vuiește e semn că te vorbește cineva de rău. Se crede că dacă țiuie tăciunii în foc este semn că te vorbește cine va de rău; deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i păcat și te spuzești*. Focul în sobă de vuiește e semn că te vorbește cineva de rău. Se crede că dacă țiuie tăciunii în foc este semn că te vorbește cine va de rău; deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vorbește cine va de rău; deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei în care arde foc și vreun tăciune sfîrîie, să nu scuipi în el, căci în timpul acela se ceartă Dumnezeu cu diavolul; dacă scuipi, face pe voia diavolului, iar de nu, pe a lui Dumnezeu. Focul din Joia Mare înainte de Paști se face aprinzînd pentru fiecare mort cîte-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
voia diavolului, iar de nu, pe a lui Dumnezeu. Focul din Joia Mare înainte de Paști se face aprinzînd pentru fiecare mort cîte-o grămăgioară, dacă vrei să fie și ei luminați pe lumea cealaltă. Să nu lași copiii să umble cu tăciuni aprinși prin casă seara; să nu dai foc din casă după scă pătatul soarelui, că-ți mănîncă lupii vitele de pe cîmp. Foc peste foc să nu pui, că-i păcat. Să nu se pună foc peste foc, adică să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mic rău, să nu dai foc din casă, că țipă copilul. Sara nu se dă foc, cărbuni etc. din casa unde este copil mic, căci se crede că într-alt fel copilul nu va dormi toată noaptea. Cînd iei un tăciune pentru foc de la vecin, trebuie să leși un cărbune ca semn. Cînd un vecin se duce la altul să împrumute foc, nu i se dă pînă nu aduce iarbă verde să lase pe vatra de unde ia foc, ca să nu ia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc cînd vecina vine să-ți ceară în hîrbul* ei, ci să cauți unul prin bătătura ta, că ci altfel e rău de vite. Cînd un vecin se împrumută la altul de foc, i se dau numai cărbuni, nu și tăciuni, fiind rău de ceartă. Ziua de Sf. Ilie o țin oamenii ca să fie scutiți de foc. Ei cred că, cînd tună, Sf. Ilie se plimbă prin cer într-o căruță cu colaci. Tăietorul pe care se taie lemne să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua de Paști să nu dai cu mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț [Mucenici] se împart cei patruzeci și patru de bradoși* ce se fac cu o zi înainte și patruzeci și patru de pahare de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune vîrtelniță*, că bate piatra. Se mai aruncă peri de porc, să se facă grîul cît peria; asemenea mere, pere, să se facă boabele ca merele etc. Să arunci cenușă în grîu cînd [se] pleacă la sămănat, ca să nu facă tăciune. Cînd sameni grîu de primăvară ori grîu curat, atunci se pune în grîul din care sameni o lăcată închisă; și să nu vorbești cu nimeni nimic, că atunci și gura paserilor va fi închisă și nu vor putea mînca grîul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o lăcată închisă; și să nu vorbești cu nimeni nimic, că atunci și gura paserilor va fi închisă și nu vor putea mînca grîul. Cînd sameni grîul, să fii cu cămașa spălată și curat de noaptea, ca să nu facă grîul tăciune. Cînd samănă grîu mai întîi, sămănătorul aruncă de trei ori sămînța cu ochii închiși, zicînd: „Așa să nu vadă păsările grîul cum nu-l văd eu acuma.“ Cînd te duci la sămănatul grîului în capul locului, să arunci cu grîu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vana în care s-a scăldat mortul se răstoarnă cu gura în jos și nu se mai întrebuințează pînă după înmormîntare, fiind rău de moarte și pentru alții. Cînd se încălzește apă pentru scăldatul unui mort, să nu se împingă tăciunii de foc sub vas, că ci e semn de facerea focului și pentru alți morți. îngroparea mortului să nu se facă lunea, căci e rău de moarte. După ce s-a scos mortul din casă, se închid după el pe loc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă lumînarea care arde în altar se stînge de la sine e semn că moare preotul. Cînd sună mult clopotele după ce le-ai lăsat de tras e semn că vor muri oameni. Cînd rămîne în sobă ori pe vatră numai un tăciune e semn că are să moară unul din soți. Noiți negre de-ți ies pe unghii e semn de moarte. Cînd ți se fac pete negre pe mîni e semn că moare cineva din neamuri. Cînd pocnesc grinzile, moare cineva. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acea apă răsadul; și apoi purecii de pămînt nu-l vor strica. Se crede că nu e bine a pune sămînța pregătită pentru sămănat în saci de făină, căci la din contra, acel fel de pîne, răsărind, va avea mult tăciune. în ziua de Bobotează, să botezi cu agheasmă sămînța ce trebuie s-o sameni. Se crede că nu este bine a da cuiva oareșicare sămînță, fiindcă la cel ce dă rodește mai mică. Sicriu Cînd pocnește sicriul, nu-i bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd tot fîsîie și nu ard tăciunii, fac a sărăcie. Se zice în glumă: „Mamă, la vecin sînt o mulțime de tăciuni și ard, la noi unu și tot nu-i vine-n gînd să se aprindă.“ 339 t Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd tot fîsîie și nu ard tăciunii, fac a sărăcie. Se zice în glumă: „Mamă, la vecin sînt o mulțime de tăciuni și ard, la noi unu și tot nu-i vine-n gînd să se aprindă.“ 339 t Cînd găsești și a doua zi tăciuni nestînși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd tot fîsîie și nu ard tăciunii, fac a sărăcie. Se zice în glumă: „Mamă, la vecin sînt o mulțime de tăciuni și ard, la noi unu și tot nu-i vine-n gînd să se aprindă.“ 339 t Cînd găsești și a doua zi tăciuni nestînși care au fost neacoperiți, nu-i lucru curat. Femeile torn apă peste ei și-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ard tăciunii, fac a sărăcie. Se zice în glumă: „Mamă, la vecin sînt o mulțime de tăciuni și ard, la noi unu și tot nu-i vine-n gînd să se aprindă.“ 339 t Cînd găsești și a doua zi tăciuni nestînși care au fost neacoperiți, nu-i lucru curat. Femeile torn apă peste ei și-i aruncă afară. Tămîie Spre Alexi Boji, omul lui Dumnezeu, cînd ies jivinile din pămînt, se ia o cățuie, se pune în ea jar, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe lîngă foc, mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie zloată mare. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dureri de masele. Usturoiul-servește la alungarea strigoilor de la casa, se ung grajdurile cu el. Sămânță de busuioccu firele de busuioc sfințite se afuma cei cu dureri de urechi. „De asemenea busuiocul este inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii și de tăciune fuge dracul.” Simboluri pascale: Lumânarea de Înviereîn noaptea Învierii, fiecare gospodar sau gospodina, tânăr sau bătrân, care ia parte la Înviere trebuie să aducă cu sine și o lumină pe care o aprinde și o ține aprinsă în tot timpul
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
sentimente care au cuprins de la o vreme, ca o volbură, sufletul românului, noi nu vrem altceva decât să dăm unei limbi sătule de bătrâne tiparnițe o altă tiparniță nouă”. În genere, editorialele sunt semnate de director. Rubrici mai importante: „Un tăciune și-un cărbune”, „Una caldă și-una rece”, „Acum o sută de ani”, alături de cele de cronică literară, cinematografică, plastică, teatrală. O bună perioadă ultima pagină conține materiale și în limba franceză, germană și italiană, apoi numai în una sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
vale”, sat din vremea lui vodă Cantemir, via etc. Accentele pillatiene sunt și ele vizibile: „La vie, Strâmbă-Lemne, bătrânul mic te-mbată / Cu verzile miresme de iod și-amărăciuni;/ În el rămâne luna ușor decolorată, / Când ziua stinge jarul cereștilor tăciuni.” Acolo, în vie, studentul de odinioară citise pe Dante și pe Baudelaire: „De mult au fost acestea - Pe unde-o fi studentul/ care citea la vie pe Dante și Baudelaire?/ Privește-te-n oglindă cum te-a crispat prezentul, / Tu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
el vine Cicerone. Cu cine mai vine? Vine cu nouă voinici. Numai cine vrea vine cu el. 25 68. Alcătuiți propoziții din cuvintele: tricicleta, Lucian, cu, circulă Văleni, la, vine, el, mereu 69. Despărțiți în silabe cuvintele: căciulă, ciulama, măciucă, tăciune, accelerat, lucernă, cinci, răcit, vaci, tocilar, ciot, minciună, taci, motocicletă. 70. Scrieți numele obiectelor desenate: 71. Transcrieți cuvintele: putină, lopată, aripă, copac, pelican, pălărie, polonic, pompă, portar, plete. 72. La cuvântul „pom” înlocuiți ultima literă cu: c, r, l, t
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]