1,658 matches
-
chiar când tema lirică are “glas de romanță “, o anumită tandrețe a tonului aureolează discursul, îmblânzindu-I suflul romantic:” O noapte cu stele, pe grinduri și ape/ Renaște tăcerea, iar luna încape/ În somnul cu vise din iarna croită/ Suflării tăioase de stepă, ursită ... “(Noiembrie în Deltă ). Semnul cel mai limpede că mai presus de obiectul confesiunii stau conștiința acesteia, reflexul retoric al mărturisirii, poetica amintirii este faptul că rememorarea, cel mai adesea, chiar prin asumarea convenției: “Băncile “sufletului se-adâncesc
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
Poezie > Oglindire > SE-MBINĂ BEZNA CU LUMINA Autor: Alexandru Florian Săraru Publicat în: Ediția nr. 1071 din 06 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului cârcei de suflet mult prea grei, fracturi de timp prea dureroase infarctul chinului implor și moartea clipelor tăioase din spasme vechi și timpurii se naște albul și speranța dar picături de neuitare îmi strică gândul și constanta se-mbină mâine cu trecutul într-un prezent de azi perfid degeaba îl inund cu lacrimi, căci va rămâne tot arid
SE-MBINĂ BEZNA CU LUMINA de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363045_a_364374]
-
vezi atunci cum s-ar mai strecura unii pe lângă alții cu gesturi delicate, ca și cum ar executa un menuet, pentru că o apropiere mai vijelioasă, s-ar putea asemăna cu încălcarea brutală a teritoriului personal și ar declanșa automat, dezvelirea caninilor. Mari, tăioși, sclipitori! Nici nu s-ar mai ajunge la tonurile acute ale certurilor aprige, ce zgârie timpanele vecinilor; un mârâit în surdină ar fi semnalul mai mult decât suficient, pentru a opri la timp orice acțiune neinspirată, care aidoma unei buturugi
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
nu spui adevărul... În prag apăru un medic cu barbă și privirea întunecată. Ținea mâinile în buzunar și își rotea privirile de-a lungul și de-a latul, căutând parcă ceva. - Ce se întâmplă aici? ridică medicul tonul, aruncând priviri tăioase asistentei. - Domnule doctor, domnii sunt de la poliție și au venit pentru Ilona. Medicul tuși de câteva ori, sec, și își potoli vocea: - Cu ce vă putem ajuta, domnilor... - Comisarul Simionescu, se prezentă acesta, întinzând mâna. Iar dumnealui este Mihai Romanescu
PROMISIUNEA DE JOI (XIV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363352_a_364681]
-
Acolo se aflau activitățile și traseul vieții sale. În mijlocul mesei trona o casetă neagră. Nu știa ce-i în interior. - Acolo se află soluția! a vorbit Liderul, citindu-i gândul . A încremenit, frica îi intra în oase ca un vânt tăios de iarnă. - Bea! i-a poruncit vocea venită parcă din subteranele pământului. Oare de unde apăruse cupa aurie? El nu o observase așa cum nu știa cine i-a desfăcut eșarfa ce-i acoperea ochii la intrarea în încăpere. Cu mâna șovăielnică
PACTUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363441_a_364770]
-
naturii de care era mereu îndrăgostit având posibilitatea de a o vedea admirând-o dar și a o parcurge teritorial metru cu metru măsurând terenul, profesiunea fiind de măsurător terestru când a auzit-o deodată răspunzându-i cu o voce tăioasă, nu cristalină și caldă cu care îi răspunsese din când în când avalanșei de cuvinte, de glume în încercarea de a-i fi cel puțin simpatic în dorința de a o atrage la discuție. - Domnule...! și în acel moment privind
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
iubirii de frunze... XXX. DELFINUL DE LA MALUL LUNII, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014. între cuvânt și hârtie este un delfin înotând albastru într-un ocean atât de adânc încât se prelinge peste marginea tăioasă a ideii până când delfinul respiră prin pielea umedă a lunii sau uscată ... Citește mai mult între cuvânt și hârtieeste un delfinînotând albastru într-un ocean atât de adâncîncâtse prelinge peste marginea tăioasăa ideiipână când delfinul respiră prin pielea umedăa luniisau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
frigul pe care am fost nevoit să-l suport, nimeni nu l-a mai îndurat, niciodată! Noroc că am împrumutat de la rudele care mă însoțeau la pescuit niște haine uscate, că altfel nu mai ajungeam sănătos acasă. Bătea un vânt tăios de trecea și prin hainele uscate, darmite prin cele îmbibate cu apă. Oricum, nu am mai reușit să mă ocup cu pescuitul în continuare, ci cu tremuratul de frig și încălzitul cu vinul adus pentru delectare pe malul Dunării, în timpul
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
în mintea colegei sale? Va fi mai atent de acum cu ea și cu gesturile în ceea ce-l privește”. După o perioadă de câteva zile, în care a uitat despre” incidentul Lepădatu”, dacă puteau fi numite astfel niște priviri mai tăioase aruncate de o colegă de cancelarie asupra alteia, Sebastian Condurache s-a întâlnit cu Minodora Lepădatu, în pragul ușii de ieșire din liceu, fără să-și fi propus aceasta. Tocmai avea în program să treacă și prin piața Dorobanți, să
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
banal, niciunul plat sau inept. În fiecare lucește câte un ciob de înțelepciune. Unele sunt simple și monumentale, par cioplite în marmură: „Pomul Cunoașterii nu este și Pomul Iubirii.” Există în scrisul acesta o rafinată lipsă de rafinament. În ciuda lucidității tăioase nu se poate spune că, în structura sa, acest poet e doar cerebralitate rece. Dincolo de suprafața “solidă” a acestor poeme simțim un temperament liric de o frustă și robustă...fragilitate. Si căldură. Și fior liric. Poetul Boris Marian-Mehr e și
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
într-o poieniță scăldată în argint. Zăpada înaltă de-un stânjen îl chema să se tăvălească în puful ei. Și cum n-ar fi făcut-o?! Numai ca pârdalnica de frică îl țintuia locului! În jur nici o adiere din vântul tăios de până mai atunci... nici un zgomot în afara celui făcut de toba inimii sale! Un petec de nor dăduse la iveală o lună stranie, de-o frumusețe nemaintalnită! În rest, cerul covârșit de stele și albit se uita, adevărat ochi rece
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
frigul pe care am fost nevoit să-l suport, nimeni nu l-a mai îndurat, niciodată! Noroc că am împrumutat de la rudele care mă însoțeau la pescuit niște haine uscate, că altfel nu mai ajungeam sănătos acasă. Bătea un vânt tăios de trecea și prin hainele uscate, darmite prin cele îmbibate cu apă. Oricum, nu am mai reușit să mă ocup cu pescuitul în continuare, ci cu tremuratul de frig și încălzitul cu vinul adus pentru delectare pe malul Dunării, în timpul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
felurite tâmpenii, fără pic de respect pentru întreaga noastră stirpe. Vai, nouă!... Din plafon mai căzură câțiva lilieci. La fel! Infarct! Nobila adunare se foi cam neliniștită. Lințoliile fâlfâiră și câteva capace scârțâiră sinistru. Dar totul se opri sub privirea tăioasă a contelui. - Băi, zdrențelor, nu v-am chemat aici ca să văd cum vă scăpați pe voi de frică! Spuneți, ce trebuie făcut, cum ieșim din belea, fiindcă în ritmul acesta peste câteva sute de ani nu vom mai fi nici
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
frigul pe care am fost nevoit să-l suport, nimeni nu l-a mai îndurat, niciodată! Noroc că am împrumutat de la rudele care mă însoțeau la pescuit niște haine uscate, că altfel nu mai ajungeam sănătos acasă. Bătea un vânt tăios de trecea și prin hainele uscate, darmite prin cele îmbibate cu apă. Oricum, nu am mai reușit să mă ocup cu pescuitul în continuare, ci cu tremuratul de frig și încălzitul cu vinul adus pentru delectare pe malul Dunării, în timpul
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cele ce urmează mă silesc la confidențe ce au nevoie de o argumentație nu atât solidă cât credibilă, sau poate amândouă laolaltă, detaliată și cerebrală, limpede ca fațetele unei scule așchietoare cu muchii tăioase ce urmează să desfolieze miezul unui zăcământ sufletesc, nescos vreodată la lumină. Păstrat cu grijă din cine știe ce griji covârșitoare, libații, resentimente sau frustrări, neîmpliniri sau numai jumătăți de măsură, neexibate din pricini inexplicabile, poate metafizice și care așteaptă eventual să
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
drept patriotism, cum și eliberarea de ocupantul fascist, care, în realitate, nu era altceva decât eliberarea României de români și înrobirea țării noastre pe termen nelimitat sub sovietici. Cum s-a și întâmplat, de altfel. Cu un glas ferm și tăios, atacă mai întâi pe ofițerii superiori din prezidiu, în cap cu Cambrea, fostul lui șef de stat-major de divizie, manifestându-și uimirea de a-i întâlni la această masă roșie, pe ei, care instruiseră atâtea serii de ofițeri în cultul
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
îmi adun tot scrumul... XV. SE-MBINĂ BEZNĂ CU LUMINA, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1071 din 06 decembrie 2013. cârcei de suflet mult prea grei, fracturi de timp prea dureroase infarctul chinului implor și moartea clipelor tăioase din spasme vechi și timpurii se naște albul și speranța dar picături de neuitare îmi strică gândul și constantă se-mbină mâine cu trecutul într-un prezent de azi perfid degeaba îl inund cu lacrimi, căci va rămâne tot arid
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
efectul “neonorant” al unei nemulțumiri în masă și care au (și) devenit ulterior “obiectul” unei convertiri intense, pentru că, se putea altfel !? “mormăitul” și “sâsâitul” - singurele arme “onomatopeice” aflate în dotarea “cusurgiilor” au fost pe dată reduse la tăcere de replicile “tăioase” ale “exogenilor” puțin statornici în smerenie ... Neputând cuceri Monterey Bay, mica sa armată descoperea la nord de acesta golful San Francisco, astfel că toată California a fost preluată de la băștinași fără ca practic să se tragă vreun foc sau să se
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
20/08/2009 Ți-am cules de pe buze un fulg de zăpadă Ce s-a topit de ardoarea iubirii mele Nins auriu era părul tău În inele Din care zăpada nu voia să mai cadă Te iubeam ca un vînt tăios, ca o cutremurare A munților cînd le cade cerul peste spinările lor de bouri Se îngrămădeau dincolo de orizont alte turme de nouri Asfințitul crapă într-n pîntec de mare Ce dulce, tulburătoare, a fost iubirea noastră A durat numai un
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
pășit pe suprafața Lunii, conceptul filosofic / astrofizic de antimaterie era un „subiect la modă“, ispitind, inspirând, dezlănțuind „cu superbie“ imaginația poetului, desigur, și în „sculpturalitatea“ unor «Antimaterii învinse»: Începu șirul exploziilor. De obicei / exploda o tâmplă. / Se vedea o lumină tăioasă, / se auzea un scrâșnet scurt. Deodată, / m-am trezit planând pe o pernă de fum. / Fiecare parte a trupului se vedea / pe sine, ca și cum ar fi fost totodată / și ochi și oglindă. / Destul că mă răsuceam liniștit / pe o pernă
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
pasajele encomiastice sunt contrabalansate de un constant efort analitic și de un (prim) impuls polemic al cărții. Nu numai oamenii sunt cei care trezesc glasul memorialistului, ci și locurile. Petru Poantă știe să întoarcă subtil evocarea apreciativă în (blândă sau tăioasă) ironie. Ne rămâne în minte după lectură evocarea Clujului intelectual, dar ea capătă contrast și adâncime dacă o suprapunem atmosferei din Facultatea de Filologie, cu foarte mulți studenți - peste 400 într-un singur an, apreciază autorul: „veniseră în prima zi
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > EU AȘTEPT ȘI TAC Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1296 din 19 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cum să șterg durerea ce-mi respiră-n piept Rece și tăioasă? Eu tac și aștept... Ca un fulger taie inima în două, Despicată astfel, cu iubire plouă. Cum să spăl sărutul ce-ai uitat aseară Pe umărul stâng? Tac și te-aștept iară Să te întrupezi din urzeli de vise, Flăcări
EU AŞTEPT ŞI TAC de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349353_a_350682]
-
go=articole&n=2371) În altă ordine de idei, ca să simți cât de bizară este cartea lui Andrei Pleșu, o minimă idee despre locul parabolelor în corpul scrierilor evanghelice se impune și este binevenită. În acest scop, metoda cea mai tăioasă rămâne reducerea la absurd. Altfel spus, modul cel mai sigur de a afla rostul parabolelor este să-ți imaginezi și să-ți închipui că Iisus Hristos nu ar fi făcut uz de ele. Ar fi ocolit forma pericopică și le-
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
de politica zilei, Andrei Pleșu are un suc al glandelor chilifere cu care, dinlăuntru unui vocabular propriu, poate macera orice subiect într-o manieră frapant de personală. La Andrei Pleșu există o cochetărie a adjectivelor care culminează într-o concizie tăioasă, de vocabule scurte și totuși simandicoase. Cine vorbește de „musculatura morală excesivă” a unor interpreți sau de „receptaculul optim al credinței” face stil în timbru personal. Este ca un protocol savuros de potrivire a cuvintelor grație unui imbold de a
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
eul propriu-zis, “fără nume sunt și fără mine” poetul pare a se naște “acum întâia oară”. Voința de a-și regăsi identitatea este uluitoare, rămânând un torturant al marilor întrebări existențiale. Datorită conștiinței rafinate( care trece totul prin lama subțire, tăioasă a semnificațiilor), cade adesea pradă unor tristeți, bucurii, griji, temeri etc... lucruri în fața cărora oamenii de rând rămân cu totul nepăsători.Conceptul de mister va ocupa un loc central în poeziile cuprinse în volum. Primează setea de dezmărginire, poetul având
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]