1,757 matches
-
an, dar nu cu un sentiment evanescent al repetabilității, omenesc de altfel, ci cu un sentiment pur și mult mai profund...inefabil, care ține de trăirea metafizica, fiind sinonim cu plutirea ireiterabila prin aerul sfânt, cu mireasma de smirna și tămâie, în lumina stelei vestitoare de pe cerul Betleemului, la clipă hotarnica de după nașterea Fiului dumnezeiesc, Isus Cristos. Cuvintele sunt prea sărace pentru a descrie mireasma nopții de Crăciun. E greu să te aduni din gânduri și să poți să exprimi ceva
MIREASMA NOPTII DE CRACIUN de FLORINA PETRE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350938_a_352267]
-
între pumni țin lesa, -ntr-alt idealuri. râd de mine-n umbre, acei ce au fost. lanțuri grele zurui. mișcarea mi-e post sau doar arc de viață -nfruptată nerod, cu minusuri fade și plus în exod... lumânare arde. praful de tămâie, crud mi se întoarce, dintr-o veșnicie, construită leneș pe istorii, leșuri, de-adevăruri sfinte uitate în cripte. spart lacăt se vede, ruginit în vii, minciuni prin nisipuri... tac și mă închin. Referință Bibliografică: de primăvară. uitată / Anne Marie Bejliu
DE PRIMĂVARĂ. UITATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346752_a_348081]
-
te cuprindă în brațele ei Lumina cuvântului MAMĂ! Alături de tine- e Colindul cel Sfânt, Alături de tine- e Steaua de Sus, În Noaptea aceasta se naște IISUS Și în sufletul tău pe pământ. Nașterea Pruncului nu e-n zadar, Aurul, smirna, tămâia și toate Bucuriile mele binecuvântate Să I le aducem în dar. Copilul meu drag, să nu-ți fie teamă, Moșul Gerilă s-a dus în pustie, Alături de tine de-a pururea fie Lumina cuvântului MAMĂ! Referință Bibliografică: Cântec de Leagăn
CÂNTEC DE LEAGĂN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351042_a_352371]
-
de sânge, de oase și de alte alea.Să te desfrunzești de cuvinte, de formule, de definiții, până devii punct inodor, incolor și insipid. Tu, CINEVA, aici, trebuie să ajungi NIMIC, fără încărcătură, pentru a fi acolo. Nici fumul de tămâie nu are pașaport ceresc. Mirosul de smirnă nu atinge nici măcar zborul ciocârliei, necum al vulturului carpatin. Rugăciunile noastre, aruncate în văzduh, sunt pietre care, grele de pofte, cad la pământ. Nu ajungi la Dumnezeu cerând pâinea cea de toate zilele
CRISTALINITATE de JANET NICĂ în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351132_a_352461]
-
acoperișurilor. TE strig Încă cincizeci de ani vor Călători undele sonore Prin labirintul auzului TĂU. *** A trecut, a trecut îngerul Lemuel pe deasupra lanului de tutun. Făcutu-s-au nevăzute frunzele peceți de ceară pe mineiele toamnei. Se licitează zăcăminte de tămâie pentru mortarul Sfintei Sofii Prosperă piața roșie, crește prețul acțiunilor și al picăturii de sânge dăruite fiecăruia de Hristos. *** Fosforul îngerilor în putrefacție îți luminează, prințe, în priviri. Printre trupurile trecătorilor cerșetorii indică un Dumnezeu în retragere. *** Crivățul Un anchetator
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
mile de orașul Aegeae era un stâlpnic numit Simeon. Acesta lovit fiind de trăsnet, a murit. Avva Iulian Stâlpnicul, (care locuia lângă un golf al mării) a spus ucenicilor săi într-un timp în care nu obișnuia să tămâieze: - Puneți tămâie și tămâiați! - Pentru care pricina, părinte? au întrebat ei. - Fratele Simeon cel din Aegeae a murit lovit de trăsnet și iată sufletul lui se urcă la cer cu bucurie. Și erau depărtați unul de altul că la douăzeci și patru de mile
LIVADA DUHOVNICEASCA (19) de ION UNTARU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345663_a_346992]
-
o mostră de poem italienesc contemporan, semnat de Luca Cipolla, și tradus, tot de el, în limba română: ARACHNE ȘI EU ÎN AȘTEPTARE Păianjenul țese pânza lui și singura fiică nu mai ești; tace sufletul meu în pernă și arde tămâie până la o lentă agonie, fii prezent dar în concediu, strălucitor și salubru aerul nu vibrează și mă emoționezi, de numai piatră Sinai. Acum nerușinată hrănești razele unei pânze pe care o filezi din zori și până-n seară și în sarcină
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ŞI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352139_a_353468]
-
de păcate. Doar Crăciunul este sărbătoarea Nașterii când cu toții, oameni și îngeri, păstori și animale supuse, cântă bucuroși, laolaltă, sub Steaua Magică, “Osana întru cei de sus!” Crăișorii veniți din depărtare, îi aduc și ei daruri sfinte: aur, smirnă și tămâie. Familia Sfântă este fericită că s-a născut Mântuitorul lumii. De aceea Crăciunul este socotit cea mai importantă sărbătoare, ca o speranță viitoare că lumea va fi mântuită și răscumpărată prin venirea Mesiei în chip de Om pe pământ. Cât
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
apele să curgă, dorul care înalță și care îngenunche. El poate fi îndreptat spre locuri și oameni, spre Acasă, spre lacrima și bucuria revărsate în casa unde a văzut lumina. Și adesea, dorul are miros “de busuioc”, de sfințenie, de tămâia din cățui, și de lumina din candelă: “Dorul - Dor - Scriitorului Ioan Miclău, din Australia - Dorul meu rămas în sat, / Dorul tău rămas în țară, / Cine le-o fi alintat / De cu zori sau de cu seară, / Când de DOR au
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
argumenta realitatea învierii morților și de celebra legendă a păsării phoenix, culeasă de el din tradiția culturii orientale și greco-latine: „există o pasăre care se numește phoenix. Aceasta trăiește 500 de ani și când e să moară își alcătuiește din tămâie, smirnă și alte aromate un cuib, în care intră după trecerea acestui număr de ani, și moare. Din trupul ei intrat în putreziciune se naște un vierme căruia îi cresc aripi din humoarea cadavrului. Apoi, sporindu-i puterile, viermele înaripat
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
cele 12 seminții ale poporului israelit, fiind desemnați cu derularea întregului proiect. În următorul, se arată asamblarea chivotului primit, mai bine zis caseta în care să fie păstrată instalația. Aurul, argintul, arama au fost folosite în cantități apreciabile. de asemenea, tămâia și smirna au jucat un rol important. Din punct de vedere științific. Știm și cine s-a ocupat cu comunicarea, persoana fiind numită de însuși Dumnezeu. Aaron, fratele mai mare al lui Moise, ajutat de fiii săi, apoi Josua. În
TABLETA DE WEEKEND (33): CHIVOTUL LEGII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354857_a_356186]
-
rătăci din loc în loc.” (Lucian Blaga) Există în ziua de azi o nevoie disperată de șacalizare a societății, de miasmă de hoit inhalată cu mare nesaț patologic, de parcă izul cu pricina ar fi unul plăcut, cu esență de ambră și tămâie, dar și o necesitate cronică de a hăcui adevărata dimensiune axiologică a prezentului spre a stabili cu forța o altă ordine terestră mondială, în care leșuri supte de viață, cu chip diform de drac în loc de Om să fie definite, chipurile
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
IAȘI, împreună cu ASOCIAȚIA LITERARĂ „PĂSTOREL” IAȘI ORGANIZEAZĂ În perioada 30 mai 2014 - 1 iunie 2014, cu prilejul evenimentelor culturale dedicate celor doi mari scriitori: Ionel Teodoreanu și Al. O. Teodoreanu (Păstorel), concursul internațional de poem ironic și epigramă având tema: „TĂMÂIE ȘI OTRAVĂ” la care pot participa creatori din țară și de peste hotare, mai puțin din județul Iași. Regulament concurs: Tămâie și Otravă • Pentru secțiunea epigramă se vor trimite câte două epigrame, la temă. Vor fi jurizate epigramele nepublicate, inedite, originale
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ PREZINTĂ: „TÂMÂIE ŞI OTRAVĂ” LA IAŞI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354987_a_356316]
-
celor doi mari scriitori: Ionel Teodoreanu și Al. O. Teodoreanu (Păstorel), concursul internațional de poem ironic și epigramă având tema: „TĂMÂIE ȘI OTRAVĂ” la care pot participa creatori din țară și de peste hotare, mai puțin din județul Iași. Regulament concurs: Tămâie și Otravă • Pentru secțiunea epigramă se vor trimite câte două epigrame, la temă. Vor fi jurizate epigramele nepublicate, inedite, originale și, mai ales, lipsite de vulgarități; • Pentru secțiunea poem ironic se vor trimite câte două poezii, la temă. Se recomandă
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ PREZINTĂ: „TÂMÂIE ŞI OTRAVĂ” LA IAŞI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354987_a_356316]
-
purpurii, pentru că noi, ăilalți, eram îndoliați în suflete și pe dinafară, roși de remușcări și tăvăliți prin balega afuriseniei. Un sobor de mincinoși rage ore în șir la poalele altarelor, se iau în serios, aprind lumînări și ne afumă cu tămîie, pentru că gesturile, mimica, incantația și punerea în scenă sînt reperele unui spectacol de care spiritul brut are nevoie ca de aer. Omul trebuie să pună ceva în locul incertitudinilor sale și, în loc să ancoreze în portul primitor al iubirii absolute, el se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
cazul, numai în legătură cu faptele al căror autor ești. Nu știi ce au săvârșit alte persoane, decât dacă faptele lor au legătură directă cu ale dumnitale. Adică, dacă le-ați săvârșit în complicitate și premeditat. Te vei feri ca dracul de tămâie de orice înseamnă asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. Ai făcut un ceva în nume personal, din întâmplare. S-a ivit o situație favorabilă, fără să gândești, fără să o prevezi, fără să dorești neapărat un câștig ilicit. Ca și când te-ai
ISPITA (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356897_a_358226]
-
-i place Dar fuge când a prins să toace La mănăstire pentru rugă! Căci mântuirea e-n biserici În care nu vă văd intrând E plină lumea de sechele, Că nu mai au loc în americi! Fugiți de cruce, de tămâie De ce-ați pierdut sfintele taine? De ce purtați străine haine Și care umple-vă de râie? Ce libertăți în plus mai vreți Când voi aduceți doar sminteli Și prinși de alții cu momeli, Purtați otrava în peceți? Biserica e-a
MAI MULTĂ ZARVĂ DECÂT ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356954_a_358283]
-
datu Și Lui i s-or închinatu Colindeli dom`... Într-un staul odihnindu Or găsit copilul sfântu Lângă mama lui dormindu. Colindeli dom`... După ce s-or închinatu Fiului prea luminatu Daruri multe i-or lăsatu, Colindeli dom`... Aur, smirna și tămâie, Când la ceruri o sa suie La ei gându să-i rămâie Colindeli dom... Cinstiră copilul sfântu Ce-avea cerul și pământu Și viața după mormântu Colindemi dom`... Vestea v-o dădui și vouă Preacinstita lume nouă, Înălțați cu noi colind
NINGE DOAMNE APĂSATU, COLIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356733_a_358062]
-
Nașterea Pruncului Sfânt. La cingători clopoței, În obraz cu bujorei, Din glasuri și din privire Simți curata lor iubire. Steaua magilor a dat Semn că lucrul s-a-ntâmplat Pruncul Domnului le-arată Într-o iesle precurată. Aur, smirnă și tămâie Aduc magi cu bucurie, Ca să dea cu drag în dar, Pruncului cel plin de har, Înfășat în scutecel Cu Măicuța lângă El Ocrotit de Cel De Sus. Fiul Domnului, Isus. Gospodari nu vă sfiiți Vestea bună s-o primiți , Cu
ASTA-I NOAPTEA DE ARGINT,COLIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356769_a_358098]
-
alături până ce steaua s-a apropiat de uitare când și-a adus aminte prin gheața albă era un licăr slab fluturii morții slujeau în jurul ei sclipirea altădată sidefie era ceață căluțul de mare credea că se stinse în smirnă și tămâie se-ntunecă prin oglinda de gheață adevărul e alunecos mângâierea nu seamănă cu nimic la atingere nici cu focul nici cu nisipul ultimele pale de frig se retrag pe cedrul bătrân al nordului ca un soare prin apa cristalină steaua
. UN CĂLUŢ DE MARE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355114_a_356443]
-
cu ele aprinse, până le puneau în fața icoanelor. Pe preot nu-l scăpam din ochi, numai că uneori se ascundea după niște uși și când apărea cu ceva în mână, o ulcică legată cu lanțuri, care fumega și mirosea a tămâie din are fumul se ridica spre bolta bisericii mie îmi era frică să nu o scape în cap la vreunul, deoarece se făcea că o arunca în toate părțile. În drum spre casă, am întrebat-o pe mama cum se
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
îmi era frică să nu o scape în cap la vreunul, deoarece se făcea că o arunca în toate părțile. În drum spre casă, am întrebat-o pe mama cum se numea ulcica aceea care scotea fum cu miros de tămâie și am aflat că se numea cădelniță, iar bucățica de pâine anafură. Asta a fost ușor de ținut minte, dar ca să nu uit m-am pus pe repetat când mai încet, când mai tare, când în mintea mea. Toată ziua
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
cei doi fii, Nicușor și Adrian, au adormit buștean, tanti Anuța a venit în camera mea. Era aproape de miezul nopții și inima îmi tremura de emoție la gândul celor ce aveau să urmeze. Minunata mea gazdă a purificat camera cu tămâie și agheasmă, apoi a așezat o măsuță rotundă în mijlocul camerei. Ne-am așezat în genunchi amândouă, și am început a spune Tatăl nostru. Era un ritual magic... Când mai erau câteva clipe până la miezul nopții, femeia a așezat cu îndemânare , chiar
URSITUL DIN PAHAR... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355156_a_356485]
-
Cotul Donului...< Bufff!- făcea- așa a murit băiatul meu!, sfârtecat în mii de bucăți de catușele bolșevicilor...Stați aici, copii, ne-a invitat el, vă cunun eu>, și-a plecat, zicea că se duce să ia patrafirul și cădelnița de tămâie. Eu cu Frida ne-am suit în pătuiag și ne-am culcat pe fân, fân dulce și moale care mirosea a aglice și-a viorele și-a parfum de fân și-a răcoare de luncă, și-a fericire, o dulce
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
era sacrificat, se așeza pe el cel mai tânăr fecior din familie, pentru că tradiția spunea că numai așa nu se altera carnea, tânărul nenuntit fiind considerat încă lipsit de păcatul adamic. În popor se mai păstrează datina de a arunca tămâie în focul în care urmează să fie pârlit animalul, iar pe capul acestuia să incizeze semnul crucii, pentru a goni spiritele malefice cuibărite în corp. Credem că acest obicei, încă păstrat în sacrificarea acestui animal nedorit de către Creator a fi
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]