KorAP: Find »[drukola/base=tabel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...4129 >

103,224 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

l/s - debit uzat nefacturat 129 l/s - debit din diferite surse, izvoare, drenaj, cursuri de suprafață 60 l/spluvial influent Stație de epurare 68 l/s TOTAL 915 l/s Situația conform Master Plan privind debitele pentru anul 2020 Tabelul 2.6 - Concluzie DebitNr. crt. Tipul [mc/zi] 1 Tg. Mureș 80649 2 Sate limitrofe 22154 TOTAL 102803 59 2.1.3. Prognoza de debite uzate pentru perioada de perspectivă Condiții viitoare privind debitele în Stația de epurare Tg. Mureș

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de epurare Tg. Mureș 2.1.3.1. Previziunea de debite și cantități de poluanți ai stației de epurare Tg. MUREȘ I. Comentariul debitelor. Debitele au fost evaluate după calitatea apelor. 1. Agenți economici monitorizați - debitul preluat de la AQUASERV din tabel monitorizați Quz.ind. = 1.747.672 m3/an. 2. Agenți economici nemonitorizați - Tg. Mureș și zone limitrofe - debit preluat de la AQUASERV, din tabel monitorizați valoare Quz.ind. = 2.944.285 m3/an. 3. Debit populație - debitul din tabelul comparativ Quz

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
debitelor. Debitele au fost evaluate după calitatea apelor. 1. Agenți economici monitorizați - debitul preluat de la AQUASERV din tabel monitorizați Quz.ind. = 1.747.672 m3/an. 2. Agenți economici nemonitorizați - Tg. Mureș și zone limitrofe - debit preluat de la AQUASERV, din tabel monitorizați valoare Quz.ind. = 2.944.285 m3/an. 3. Debit populație - debitul din tabelul comparativ Quz.men.1 = 6.199.600 m3/an. 4. Debit din infiltrații - din tabelul comparativ rezultă a fi 38,3% din totalul de debit

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
AQUASERV din tabel monitorizați Quz.ind. = 1.747.672 m3/an. 2. Agenți economici nemonitorizați - Tg. Mureș și zone limitrofe - debit preluat de la AQUASERV, din tabel monitorizați valoare Quz.ind. = 2.944.285 m3/an. 3. Debit populație - debitul din tabelul comparativ Quz.men.1 = 6.199.600 m3/an. 4. Debit din infiltrații - din tabelul comparativ rezultă a fi 38,3% din totalul de debit. 5. Alți operatori - din 764800 m3/an se scad 338.738 m3/an ce revin

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Tg. Mureș și zone limitrofe - debit preluat de la AQUASERV, din tabel monitorizați valoare Quz.ind. = 2.944.285 m3/an. 3. Debit populație - debitul din tabelul comparativ Quz.men.1 = 6.199.600 m3/an. 4. Debit din infiltrații - din tabelul comparativ rezultă a fi 38,3% din totalul de debit. 5. Alți operatori - din 764800 m3/an se scad 338.738 m3/an ce revin agenților economici din zona limitrofă, obținuți din Deci: 764.800 - 338.738 = 426.062 m3

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
totalul de debit. 5. Alți operatori - din 764800 m3/an se scad 338.738 m3/an ce revin agenților economici din zona limitrofă, obținuți din Deci: 764.800 - 338.738 = 426.062 m3/an. 6. Debit pluvial - este valoarea din tabelul comparativ, respectiv 2.144.448 m3/an. 60 Tabelul 2.7. - Tabel comparativ a apei uzate pentru anul 2002 față de M.P. la intrarea în Stația de Epurare U.M. Agenți economici facturați Populație cu restituție 100% Tg. 2.1.4. Determinarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
an se scad 338.738 m3/an ce revin agenților economici din zona limitrofă, obținuți din Deci: 764.800 - 338.738 = 426.062 m3/an. 6. Debit pluvial - este valoarea din tabelul comparativ, respectiv 2.144.448 m3/an. 60 Tabelul 2.7. - Tabel comparativ a apei uzate pentru anul 2002 față de M.P. la intrarea în Stația de Epurare U.M. Agenți economici facturați Populație cu restituție 100% Tg. 2.1.4. Determinarea debitului uzat industrial Nevoile de apă ale industriilor se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
338.738 m3/an ce revin agenților economici din zona limitrofă, obținuți din Deci: 764.800 - 338.738 = 426.062 m3/an. 6. Debit pluvial - este valoarea din tabelul comparativ, respectiv 2.144.448 m3/an. 60 Tabelul 2.7. - Tabel comparativ a apei uzate pentru anul 2002 față de M.P. la intrarea în Stația de Epurare U.M. Agenți economici facturați Populație cu restituție 100% Tg. 2.1.4. Determinarea debitului uzat industrial Nevoile de apă ale industriilor se pot grupa în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
fabricație al întreprinderii. De fapt, acest debit, în cazul unor extinderi ale unităților industriale, se poate determina și pe baza facturării consumurilor de apă. Totuși, debitele și necesarul specific de apă rece și caldă în scopuri tehnologice sunt prezentate în tabelul 2.10. Observații: 1. Durata efectivă a perioadei de consum, în ore, se stabilește pentru fiecare caz în parte în funcție de regimul de funcționare a instalațiilor de apă din clădirea respectivă. 2. Durata maximă de utilizare a dușurilor și lavoarelor în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
stabilește pentru fiecare caz în parte în funcție de regimul de funcționare a instalațiilor de apă din clădirea respectivă. 2. Durata maximă de utilizare a dușurilor și lavoarelor în vestiarele întreprinderilor industriale este de 45 min. pentru fiecare schimb. 3. Datele din tabelul de mai sus se iau în considerare la calculul necesarului de căldură și de combustibil pentru prepararea apei calde de consum și la stabilirea capacității rezervorului de acumulare (pentru apă rece și apă caldă de consumă. 2.1.5. Determinarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
om zi, cu Kzi =1,3, în ipoteza alimentării cu apă prin cișmele stradale. Coeficientul de neuniformitate orară (Koă, corespunde unui grad de asigurare în alimentarea cu apă de 95% și se adoptă în funcție de debitul mediu orar, conform datelor din tabelul 2.11. Necesarul de apă, pentru unitățile socialculturale și clădirile de locuit, existente, dotate sau care se dotează cu cișmele în curți sau cu instalații interioare de alimentare cu apă, se stabilește astfel: - 20 l/om zi, pentru unitățile socialculturale

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu instalații interioare de alimentare cu apă, se stabilește astfel: - 20 l/om zi, pentru unitățile socialculturale și 80 l/om zi, pentru clădirile de locuit, pentru cișmele în curți, în ambele cazuri cu Kzi = 1,25 și Ko conform tabelului 2.10;conform STAS 1478, pentru instalații interioare de alimentare cu apă. Necesarul de apă pentru combaterea incendiilor se stabilește astfel: - pentru localitățile cu până la 500 locuitori, necesarul pentru combaterea incendiului se realizează printr-o rezervă de apă de 10

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
timp, se cunoaște în câte zone de confort edilitar este împărțită localitatea (una, două, trei, etc), iar apoi se grupează suprafețele mai sus calculate pe fiecare zonă de confort în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
agricol, de obicei, în mediu rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează la debitul uzat menajer orar maxim (Qorar max). Aceste debite au fost calculate la punctul 2.1.1. Calculul se poate conduce tabelar (tabelul 2.15). Referitor la debitul uzat industrial (determinat la pct. 2.1.4), acesta se presupune că este descărcat concentrat în punctul 2 al schemei din figura 2.6. Din acest punct, acest debit este transportat până în stația de epurare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din nodurile rețelei se duc perpendiculare pe curbele de nivel obținându-se împărțirea în suprafețe ca în figura 2.8. Repartiția suprafețelor se realizează la fel ca pentru debitul uzat (tranzit, aferent, lateral, total), folosind tehnologia de alcatuire ca în tabelele de la Quz med., ca 2.13 si 2.14 Coeficienții de scurgere se notează cu f și se determină cu relația: p c q q =F (2.23Ă în care: qc - debitul de apă de ploaie căzută pe aria S

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de apă de ploaie căzută pe aria S, care ajunge în conductă, l/s; qp - debitul de apă de ploaie căzută pe aria S, l/s. Valorile coeficienților de scurgere, F, în funcție de natura suprafeței bazinului de canalizare sunt indicate în tabelul 2.16. 2. Coeficientul de scurgere se poate considera diferențiat, pe etape de dezvoltare a localităților și industriilor, în raport cu evoluția în timp a soluțiilor de amenajare a suprafețelor respective. Pentru întreaga localitate sau zonă industrială, agrozootehnică, etc. sau pentru zone

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
i” și este în funcție de frecvența ploii de calcul „f” și de durata ploii de calcul „tp”. Se măsoară în l/s ha (figura 2.10). Frecvența de calcul „f” este în funcție de clasa de importanță a folosinței și este indicată în tabelul 2.17. /9, 15, 19, 28/ Tabelul 2.17. Valorile frecvenței ploii de calcul „f”, în funcție de clasa de importanță a folosinței Clasa de importanță a folosinței (conform STAS 4273-83) Unități cu caracter economic (industriale, agrozootehnice etc) Observații: 1. Valorile inferioare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
calcul „f” și de durata ploii de calcul „tp”. Se măsoară în l/s ha (figura 2.10). Frecvența de calcul „f” este în funcție de clasa de importanță a folosinței și este indicată în tabelul 2.17. /9, 15, 19, 28/ Tabelul 2.17. Valorile frecvenței ploii de calcul „f”, în funcție de clasa de importanță a folosinței Clasa de importanță a folosinței (conform STAS 4273-83) Unități cu caracter economic (industriale, agrozootehnice etc) Observații: 1. Valorile inferioare ale frecvențelor ploii de calcul se adoptă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
se adoptă pentru unități industriale sau centre populate mai importante. Importanța folosinței care se canalizează se stabilește în funcție de clasa de importanță determinată conform STAS 4273-83. 2. Pe bază de calcule tehnico-economice se pot stabili și alte frecvențe decât cele din tabelul 2.17. 3. Pentru un ansamblu de obiective de importanță mai mare decât a unității cu caracter social sau economic în care sunt situate, la dimensionarea hidraulică a sistemului de canalizare de la racord până la emisar, trebuie avute în vedere debitele

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
40 min m = 0,9 pentru tp > 40 min S - aria bazinului de canalizare aferent secțiunii de calcul, în ha, metodologia calculării coloanelor 22 și 23, este prezentată la punctul 2.3.1, completat cu modelele tehnologice de la Quz menajer (tabelele 2.1.3 și 2.1.4); F - coeficient de scurgere aferent ariei S (prezentat la pct. 2.3.2); i - intensitatea ploii de calcul, în l/s ha (prezentat la pct. 2.3.4). Calculul se poate face tabelar

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
este folosită pentru producerea țevilor cu o grosime de perete mai redusă comparativ cu PE 80, la același diametru și presiune nominală. Valori valabile la temperatură egală cu 20°C și pentru o durată de viață de 50 ani. În tabelul 2.20. sunt prezentate proprietățile specifice ale celor trei tipuri de conducte prezentate mai sus. Principalele avantaje ale folosirii tubulaturii din PVC sunt: - - rezistență mecanică bună;manevrare și punere în operă facile datorită greutății specifice reduse; - rezistență la acțiunea agenților

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
așezat în fortificație și flancurile naturale a săpăturii, tubul poate suporta încărcături mai mari decât cele în poziționarea pozitivă, dar mai mici decât cele suportabile în aranjarea într-un șanț îngust și într-un șanț larg (figura 2.57). În tabelul 2.23. se prezintă valorile lățimii diferitelor tipuri de șanțuri. Tuburile se montează în general la o adâncime de minim 1,2 m. Lățimea minimă a șanțului este (figurile 2.58. și 2.59): - B = D + 0,5 m pentru

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
neplastifiat tip PA - I 1300, coloranți, materiale de umplutură, stabilizatori și materiale de fricțiune ceea ce conferă o culoare brun portocalie produsului finit. Extremitățile profilate ale țevilor și fitingurilor sunt prevăzute cu inele de etanșare BODE realizate din cauciuc sintetic. În tabelul 2.24. se prezintă principalele proprietăți ale materialului uPVC - KG Principalele caracteristici ale sistemului uPVC - KG sunt: - țevile și fitingurile din uPVC - KG sunt ușoare și prezintă o rezistență mecanică ridicată - țevile și fitingurile prezintă rezistență la acțiunea radiației solare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
sunt practic incombustibile, fiind încadrate în clasa M1 - respectiv clasa C1, conform normativului P118 - 83;fitingurile sunt combustibile (clasa C4Ă, ard încet, dar se autosting; - se recomandă ca atât țevile cât și fitingurile să fie ferite de substanțe inflamabile. În tabelul 2.25. se prezintă rezistența țevilor și fitingurilor uPVC - KG la acțiunea agenților chimici. Țevile și fitingurile cu diametre cuprinse între Dn 100 mm și Dn 200 mm nu trebuie să fie supuse unor temperaturi mai mari de 60°C

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
2.62) Adâncimea minimă de pozare este determinată de existența altor rețele. Dacă pozarea conductelor trebuie realizată la o adâncime mai mică de 1,0 m sub drumuri cu încărcare atunci se protejează conductele cu un strat de beton. În tabelul 2.26. se prezintă adâncimile șanțurilor de pozare în cazul executării șanțurilor fără sprijiniri și în funcție de tipul terenului și înclinația taluzului. La realizarea fundului șanțului de pozare trebuie respectate câteva reguli de bază: trebuie asigurată o suprafață netedă, fără pietre

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]