1,612 matches
-
jocuri, exerciții de apucare, aruncare, rupere În bucăți mici a hârtiei, tăierea diferitelor materiale, modelarea plastilinei, Îndoirea unui carton, a unei hârtii, trasarea de linii orizontale, verticale, Întretăiate, colorarea unor figuri simple, acțiunea de a așterne culoarea pe hârtie, contactul tactil cu vopseaua etc. se dezvoltă psihomotricitatea. Contactul vizual cu culoarea determină descărcarea emoțională a copilului cu handicap și creșterea tonusului său afectiv, ceea ce-l va implica și mai mult În activitate. Jocurile de exersare a pronunției corecte: „Cine vine?” , „Spune
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
copilului următoarele posibilități: de a Întâlni o mare varietate de stimuli În cadrul activităților; de a efectua direct o gamă variată de exerciții În cadrul unor activități simple, accesibile și În ritm propriu; de a cunoaște lumea prin intermediul tuturor canalelor de recepție (tactil, kinestezic, văz, auz); abilitarea copilului pe planurile motric, senzorial-perceptiv și comportamental, astfel Încât să se poata integra În activitatea de grădiniță; diminuarea dizabilităților sale printr-un antrenament continuu și gradual; abilitarea copilului pentru o mai bună inserție socială În grădiniță, familie
ŞANSE EGALE PENTRU TOȚI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Amalia PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2142]
-
în acea perioadă. Dintre primele teorii, ce s-au impus prin modul de fundamentare au fost cele ale filosofilor greci. Ei explicau prezenței mediului fizic (ambientul), fie pe baza acțiunii unor probe (tentacule), care ar fi caracterizat ochiul omenesc (teoria tactilă), fie a unui anumit fel de materie emisă de mediu, pe care ochiul ar fi capabil să o colecteze (teoria emisiei). Existența unor relații cantitative concrete (luminoase) capabile să descrie principalele fenomene optice cunoscute a făcut ca spre sfârșitul secolului
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
5 simțuri) și a o descrie extrasenzorial într-un concept, ce se dorește inteligibil, dar se constată, că de fapt este desuet și penibil, iar singura modalitate de înțelegere este cea propusă [Botez-Donțu, 2004] de teoria cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale (analizatorul tactil este responsabil de astă dată cu > 80% din informația dureroasă - nespecifică). Durerea cronică are un impact important asupra calității vieții, iar depresia complică starea pacienților. Termeni, ca sindrom dureros cronic și comportament de boală anormal sunt utilizați pentru a caracteriza
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
a pragului algic. Hiperalgezia este creșterea răspunsului la stimuli, ce în mod normal determină durere. Anestezia dureroasă constă în apariția durerii în aria sau regiunea, unde există anestezie. Allodinia reprezintă durerea la stimuli, care în mod normal nu determină durere (tactili). Pragul la durere Clinic s-a definit pragul dureros, ca fiind prima senzație dureroasă perceptibilă provocată de un stimul minim, pe care orice individ o poate semnaliza verbal [Beecher, 1957] Stimulii algogeni Durerea rezultă dintr-o stimulare multimodală, în care
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
nivel hipercromii regionale, cloasma gravidică, care se mai poate regăsi și în consumul cronic de anticoncepționale per os. La palpare aspectul cartonos-lucios cu imposibilitatea realizării unui pliu cutanat și este sugestivă pentru sclerodermie. Tot palpatoriu se poate evidenția o senzație tactilă specială, asemănătoare atingerii unui filigran (cum se întâlnește pe hârtia de un dolar) ceea ce i-a atras denumirea de ”paper money skin” întâlnită in insuficiența hepatică. Se palpează glandele parotide, sub aspectul sensibilității, prezenței de formațiuni nedorite. · Aspectul piramidei nazale
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
actele lor se interpenetrează și, în consecință, se reglează reciproc", scrie P. Golu (2003, p. 227). Relațiile interperceptive au drept conținut oglindirea unei persoane în altă persoană (cu care interacționează) și se realizează cu ajutorul unei serii date de stimuli vizuali, tactili, auditivi, olfactivi, care-i parvin subiectului receptor de la înfățișarea externă, vocea, gesturile și acțiunile partenerului de interacțiune (Golu, M., Păiș-Lăzărescu, M., 2000). Aspectele perceptive se manifestă pemanent în relațiile interpersonale. La serviciu, în cadrul departamentului sau al sectorului de activitate, colegii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
WAIS și cele care evaluează inteligența la copii (6-16 ani) sunt cunoscute sub denumirea de WISC. 3.2.1.2. Testarea funcțiilor senzoriale și motorii Tehnicile de examinare a funcțiilor senzoriale și în primul rând a sensibilității vizuale, auditive și tactile, deși sunt legate de începuturile psihologiei experimentale, se află astăzi într-o zonă de intersecție cu specialitățile medicale: oftalmologie, O.R.L:, neurologie. Dintre diversele probleme legate de funcția vizuală, examinarea posibilităților de diferențiere cromatică este cea mai frecvent pusă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
oglindă. B. Halucinațiile Spre deosebire de iluzie, care este o percepție deformată a unui obiect real, halucinația este o percepție fără obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
categorie reacționează mai ales în cazul asocierii cu un delir de persecuție, otrăvire, refuzând să se alimenteze. Unii bolnavi consumă numai alimente obținute din conserve cumpărate din comerț, de teamă ca aparținătorii de regulă familia, să nu-i otrăvească. Halucinațiile tactile, fiind adesea confundate cu cele cenestezice și uneori cu cele motorii, în psihiatria clasică au fost denumite halucinații ale sensibilității generale. De cele mai multe ori , ele apar sub forma unor senzații neplăcute, chiar dureroase, pe tegumentele corpului, pe diferite zone și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sunt executate prin curent electric. Acest gen de halucinație se întâlnește mai ales în psihozele exogene toxice (alcoolism, narcomanii), în psihozele cu delir mistic și de persecuție. Halucinațiile cenestezice (cenestopate) sunt halucinații ale sensibilității interne, confundabile în parte cu halucinațiile tactile și interpretările organice delirante. În funcție de modul de manifestare pot fi generale sau parțiale, elementare sau diferențiate. Astfel, ele se pot manifesta prin senzații dureroase, arsuri, distrucții de organe sau schimbarea locului, formei și funcției unui organ; prezența de corpi străini
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a scrierii cuvintelor (agrafie), incapacitatea de a recunoaște cifrele și simbolurile aritmetice (alexia cifrelor acalculie). 5. Agnozia auditivă (surditate psihică) se manifestă prin incapacitatea de identificare a sunete lor, zgomotelor sau cuvintelor (surditate verbală) sau a melodiilor (amuzie). 6. Agnozia tactilă se traduce prin incapacitatea de a recunoaște forma și volumul obiectelor (amorfognozie) sau a însăși obiectelor (astereognozie) prin explorarea tactilă. Dintre agnoziile care interesează schema corporală amintim: 1) Sindromul Anton-Babinski bolnavul nu este capabil să-și recunoască boala în paraliziile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se manifestă prin incapacitatea de identificare a sunete lor, zgomotelor sau cuvintelor (surditate verbală) sau a melodiilor (amuzie). 6. Agnozia tactilă se traduce prin incapacitatea de a recunoaște forma și volumul obiectelor (amorfognozie) sau a însăși obiectelor (astereognozie) prin explorarea tactilă. Dintre agnoziile care interesează schema corporală amintim: 1) Sindromul Anton-Babinski bolnavul nu este capabil să-și recunoască boala în paraliziile organice (nu-și identifică paralizia). 2) Sindrom Pick, constă în incapacitatea localizării segmentelor corporale, cu pierderea orientării dreapta-stânga. 3) Asomatognozia
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
favoruri, conveniențe și relativitate. Din păcate, acești oameni nu constituie nici pe departe majoritatea. Despre sâni emeia este predispusă interiorizărilor, trăiește mai mult prin senzații, conștiința sa este orientată spre interior, sensibilitatea sa senzorială este dezvoltată cu precădere la nivel tactil. Nu există nimic în natură care să aibă mai mult caracter decât corpul omenesc. Prin forța și grația lui, corpul evocă felurite imagini. Anato-mia nu se află în nicio altă parte a corpului într-o relație atât de sentimentală și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
frontiera protectoare, relația cu mediul, perceperea modificărilor. Pielea femeilor este de zece ori mai sensibilă decât cea a bărbaților. Fiind un organ senzorial, iritabil prin conținutul în receptori, pielea regiunii mamare constituie una din cele mai importante zone erogene. Simțul tactil asigură apariția reacțiilor fi-ziologice definite în raport cu atingerea și realizând influențe fizice și emoționale prezente în existența oamenilor. În corpul unei femei, atingerea sânilor poate declanșa o adevărată furtună de plăcere. Nevoia stimulării cutanate este o necesitate biologică fundamentală. Stimulii cutanați
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
privire plină de voluptate și admirație, a avut un cult pentru expresivitatea corporalității sale. Senzualitatea suprafețelor, în particular a celor în bronz, rezultă din jocul de lumini și umbre inserate într-o "lichefiere anatomică ce dă senzația inducerii unui răspuns tactil din partea privitorului". Rodin considera dansul un prerogativ al erotismului. I-au pozat artiști renumiți (Isadora Duncan, care deschisese o școală de balet și adu-cea studenți în atelier pentru a poza, Diaghilev, Nijinsky). Desenele erau realizate în mișcare. Semnificația și funcția
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
privirii este întotdeauna exterioară privirii, e pusă din afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește în mod spontan cu emblema fizică a infinitului, care este orizontul. Ca să te bucuri cu adevărat de corporalitate, trebuie să o supui tactil; dintre arte, sculptura este singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește în mod spontan cu emblema fizică a infinitului, care este orizontul. Ca să te bucuri cu adevărat de corporalitate, trebuie să o supui tactil; dintre arte, sculptura este singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această dobândită orbire devine limpede intenția de a trăi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această dobândită orbire devine limpede intenția de a trăi eminența corpului, și o statuie în care văzul a amuțit este implicit o invitație la hiperestezia tactilului. Nu "vezi" cu adevărat o sculptură decât pipăind-o și nu întîmplător Brâncuși și-a subintitulat câteva lucrări "sculptură pentru orbi". Suprafața este șlefuită până la epuizarea oricărui accident al materialului și este pregătită pentru întîlnirea cu singurul simț capabil să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
elibereze din ea forma ca principiu și ca proiecție a voinței de limitare. Privirea, care conține în sine germenele departelui, este o trădare potențială a formei; pentru a percepe forma trebuie să rămâi în proximitatea ei. Și tocmai de aceea tactilul, singurul dintre simțuri care se naște prin anularea oricărei distanțe, prin contact, reprezintă suprema fidelitate față de formă; nu văzul, ci atingerea îi dă corpului o certitudine de existență. Însă când această căutare a formei devine o obsesie ("caut forma în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
237-249. Zanna M.P., Pack S.J., „On the self-fulfilling nature of apparent sex differences in behavior”, în Journal of Experimental Social Psychology, nr. 77, 1975, p. 583-591. Au bărbații simțuri mai ascuțite decât femeile? Diferența dintre sexe în sensibilitatea gustativă și tactilă Răspunsul la această întrebare depinde în întregime de ce înțelegem prin „simțuri”. Dacă este vorba de cele cinci simțuri și în special de gust și de pipăit, atunci răspunsul este nu. În comparație cu bărbații, femeile au o mai mare sensibilitate a gustului
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
În 1987, Baker i-a atins în diferite zone ale corpului pe cei care au participat la experimentul său. El dorea să verifice dacă există diferențe între bărbați și femei în ceea ce privește sensibilitatea la atingere. Femeile au demonstrat că simțul lor tactil este mai dezvoltat decât cel al bărbaților. Din 20 de atingeri, ele au simțit 19; practic, doar în vârful nasului femeile și bărbații sunt la fel de sensibili. Baker a demonstrat de asemenea că femeile au praguri de detectare mai mici decât
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
alăptare. În plus, analiza statistică a arătat că numărul de ore petrecute împreună nu juca nici un rol: o mamă care stătuse doar o oră cu bebelușul său după naștere era capabilă să își recunoască micuțul. Identificarea, bazată numai pe selecții tactile, a dovedit că femeile au capacitatea excepțională de a-și recunoaște bebelușii prin simplul contact. Această capacitate este dobândită, involuntar, în timpul interacțiunilor epidermice obișnuite dintre mamă și făt. Kaitz și colegii săi (1994) au avut atunci ideea de a examina
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
petrecute cu bebelușul, de faptul că aveau sau nu alți copii sau de sexul bebelușului. Concluzie Acest experiment dovedește că bărbații sunt foarte atenți la contactul fizic pe care îl au cu noul lor născut și păstrează în memorie senzația tactilă dată de bebelușul lor... Așa stând lucrurile, femeile pot descoperi mai ușor decât tații care este bebelușul lor, atât prin atingerea mâinii, cât și prin atingerea obrazului. În vreme ce pentru tată este important mai ales contactul cu mâna. Am putea deduce
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
suportat. Dar din ce motiv sunt fetele mai delicate? De fapt, există mai multe motive care explică acest fenomen. O diferență nervoasă Trebuie să știm că femeile au o piele mai fină și au mai mulți receptori nervoși la nivel tactil decât bărbații, ceea ce le face să resimtă durerea mai intens... Prelevând eșantioane de un centimetru pătrat de piele de pe fața a 20 de cadavre de bărbați și de femei și observându-le la microscop, cercetătorii au remarcat că femeile aveau
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]