3,451 matches
-
Febră așteptării creștea pe masura ce timpul se îngrămădea. Primul la start a fost Cristian, un tânăr vânjos, încercat de vicisitudinile sorții. Înainte de pornire, s-a aplecat și și-a verificat legăturile, apoi s-a concentrat la start. Gândul îi fugea la taica sau care s-a așezat beat ... Citește mai mult Concursul de schiMotto: Te trezesti la gândul că toată viața ai alergat după cineva să-l ajungi, să-l iubești, să-i împărtășești, să-l depășești, depășindu-te pe tine însuți
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/suzana_deac/canal [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
Febră așteptării creștea pe masura ce timpul se îngrămădea.Primul la start a fost Cristian, un tânăr vânjos, încercat de vicisitudinile sorții. Înainte de pornire, s-a aplecat și și-a verificat legăturile, apoi s-a concentrat la start. Gândul îi fugea la taica sau care s-a așezat beat ... XXX. PE CHIP O RUGĂCIUNE, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 330 din 26 noiembrie 2011. Pe chip o rugăciune Dragul meu care ești pe pamant în geamul întredeschis unde înfloresc păpădiile două
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/suzana_deac/canal [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
-ți place, să nu-mi treci pragul, că nici dorul nu-ți voi duce... Știți, am greșit coniță Marița. Îmi cer iertare. - Bine, e prima și ultima dată, iar de iertat... mai treci pe la sfânta biserică unde-l găsești pe taica popa Cezar, păcătosule!... Îți curg balele după bunul altuia, ai? Cheflii râdeau cu gura pănă la urechi, iar împricinatul își înghițea limba și, în ruptul capului, nu mai repeta „păcatul” fiindcă știa că nu va mai fi primit de coana
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
pomenea pe Luminos, mândria familiei, mânzuțul lui... Abia aștepta sfârșitul săptămânii, când pleca cu părinții la țară. Mitică se dădea jos primul din mașină și striga: Bunicule, am sosit! Între timp deschidea cele două aripi ale porții, ca să poată intra taică său cu mașina, în curte. Primul drum îl ducea către grajd, ca să-l salute pe mânz și pe cal. Între timp trecură trei ani din viața lor, mânzul a crescut, arăta ca și un cal. Când îl striga, mânzul își
LUMINOSUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Luminosul.html [Corola-blog/BlogPost/357048_a_358377]
-
la rime de ocazie. Cand nu-mi ieșea rimă, inventăm cuvinte: „onica-donica trei salcele, acri, macri palmacele.” Niciodată n-am știut că eram sau că voi fi poet. Scriam mereu pe la scoala, ba chiar mi-am făcut un caiet special. Taica mi-a dibuit caietul, l-a pus pe foc, si de-atunci mă privea cu suspiciune și îi spunea mamei: „Floare, banditul asta este dușmanul nostru.” Îl cita pe Schopenhauer. „Floare, savantul asta german zice că dușmanii cei mai mari
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_george_filip_din_montreal_canada_poetul_care_prin_creatia_sa_sfideaza_timpul_.html [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
șuiera vifor nebunul, pe Dunăre pod de gheață s-o poți sparge doar cu tunul. Treceam Dunărea în sănii din Ostrov la Călărași, caii potcoviți din vreme, tot trăgeau iavaș-iavaș. Oștenii trăgeau obuzul, în zori, chiar de dimineață, să slujească taica popa, la copca făcută-n gheață. Popa cânta boboteaza, botezul lui Isus Cristos și arunca crucea în apa sfințită cu busuioc... Tineri s-aruncau în copcă, și înotau vitejește, să scoată crucea din apă, iute, cât ai zice pește. Toată lumea
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Visuri_placute.html [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
frumoasă sărbătoare a familiei mele. Niciodată de Paște nu s-au certat! Era armistițiu general. Când eram mai mică, deși eram fată, voiam și eu să bat toaca, dar n-apucam de băieții mai mari. Plăcerea asta “mi-o rezolva” taică-meu, întotdeauna. “ E, acuma, fiți și voi înțelegători 2-3 minute. Are un ritm bun, o să vedeți!” zicea tata și-mi făcea cu ochiul. Era cel mai frumos dar...libertatea de a-mi împlini un vis, oricât de neînsemnat ar fi
PAŞTELE, PAŞTELE DOMNULUI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pastele_pastele_domnului_.html [Corola-blog/BlogPost/342549_a_343878]
-
cearcăne adânci și fața-i era tristă, răvășită. "Sunt demolată rău de tot! Parcă m-a tamponat tramvaiul 14... Cu ce am greșit, oare? Asta-i fericirea ce mi-a oferit-o el! Parcă așa se justifica în discuția cu taică-meu. Doar l-am auzit atunci cu urechile mele...". După duș si cafea a încercat să facă ordine prin casă. A strâns și a pus la locul lor doar lucrurile ei. Pe ale lui le-a lăsat acolo unde fuseseră
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_16_.html [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
verzi aleargă toți zânatici. Străbunii mei eroi, îi am pe toți în minte Ce tineri au plecat să lupte pentru țară ! Se-ntorc aici, la ceas de noapte-amară Când sufletul le iese din morminte. Răspund prezent la numele strigate De taica popa, la schitul din cătun, Îngălbenite foi, venite de departe Cu cei fără lumină la capătul de drum. Se reîntorc în nopți la locuri îndrăgite Pe negrii armăsari cu aur sub copite. Referință Bibliografica: Străbunii mei eroi / Valeria Iacob Tamâș
STRĂBUNII MEI EROI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Strabunii_mei_eroi.html [Corola-blog/BlogPost/341490_a_342819]
-
noi : Eu și E a. Singuri pe lume. Singuri în lume. De fapt noi doi suntem lumea! O lume fără margini. - Hai, zi, ce făceați voi acolo sus? - Spune repede că de nu o încasezi și te spun și lui taică-tu! Nu înțelegeam ce voia să știe mama : ce-am făcut sau ce mi s-a făcut? Simt și acum durerea. M-a lovit ca un fulger : între picioare. Aș fi vrut să fug , dar mâinile fetei mă obligau să
DEŞERTUL DE CATIFEA (1) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_costel_zagan_1363722653.html [Corola-blog/BlogPost/345324_a_346653]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU SINGURATICULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU SINGURATICULUI Lui Marin Sorescu Domnule, Sorescule, singuraticule, tomnaticule, Dumneata, care le s ții pe toate, ia spune-mi, Taica, ce-i poezia? ( l-am intrebat, la fel la ceas târziu, de noapte, si pe Garcia Lorca dar mi -a răspuns așa, într-o doară, că lui Dali, arătându-mi, cu un gest abstract, cum se răsucește pe suflet un
ELOGIU SINGURATICULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_singuraticului.html [Corola-blog/BlogPost/341209_a_342538]
-
tată maaare, vinooo să stăm de vorbă la sculărie. Aha. Meșterul începuse să priceapă cum stau lucrurile. Uite cum își câștigă Păcălici banii de băutură. - Tată mare, vino să stăm de vorbă la sculărie. Mă auzi? la sculărieee! - Am venit taică, rosti meșterul apăsat și mai târziu îi fu greu să își aducă aminte care din cei doi ieșise prin portieră izbind-o de țâțâni și care trecuse prin parbriz făcându-l țăndări. Sigur e că Piticu s-a oprit la
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sedinta_de_spiritism_.html [Corola-blog/BlogPost/356426_a_357755]
-
timp în timp de vorbă cu câte cineva? Să știi ce se mai petrece în lume, fotbal, politică, scandaluri, ce mai e pe la noi prin sat, măcar așa de rudele dumitale? Eu aș muri într-o pustietate ca asta. - Măi taică, nu vreau să spun vorbe mari, că S-a coborât Dumnezeu din cer, m-a luat de mână și m-a adus aici. Dar poate că aici îmi era locul, fără să știu. Mă simt ca la mine acasă, ca
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
coada, atunci când va fi mare se va face foarte rău. Am încercat de câ¬teva ori s-o fac, dar de fiecare dată când loveam cu toporul în tocător, nu știu cum Dumnezeu făcea că mereu reușea să-și tragă coada. Nici taică-meu nu m-a ajutat în privința asta spunându-mi ultima oară, după ce-i pișcasem vârful cozii, de unde îndată a țâșnit sângele iar câinele a început să urle alergând disperat prin curte: - Bă, lasă câin’le-n pace, ie prea mare
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
zicea alor mei: - Ptiu, ce câine stricători Floricel ăsta al vost’u! Dacă Vlăduț al mieu ar fi fost așa, demult aș fi scăpat de iel. - Lasă-l mamă-soacră în pace, ie bun la porumbi șî la oi - îi răspundea taică-meu. Într-adevăr, Floricel nu avea pereche atunci când se lupta cu viezurii, porcii mistreți, chiar și cu urșii în Gruiu’ Pleșciorii, toamna, la porumbi. De nu știu câte ori au venit la taică-meu ciobani interesați să-l cumpere, dar el refu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
ie bun la porumbi șî la oi - îi răspundea taică-meu. Într-adevăr, Floricel nu avea pereche atunci când se lupta cu viezurii, porcii mistreți, chiar și cu urșii în Gruiu’ Pleșciorii, toamna, la porumbi. De nu știu câte ori au venit la taică-meu ciobani interesați să-l cumpere, dar el refu¬za de fiecare dată, indiferent de ofertă. Odată, păzind porumbii în Gruiu’ Pleșciorii, Floricel s-a trezit în toiul nopții față în față cu o namilă de urs. În timp ce, și câinele
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
la oi, care, tot așa - la porumbi ca și Floricel. Au găsit pădurarii animalul mort, cu pielea făcută scrum, la câteva zile după ce se răspândise în sat vestea că un urs luase foc în Gruiu’ Pleșciorii. Firește, toată lumea realizase că taică-meu îi dăduse foc și de aceea era cât pe ce s-o pățească, pădurarii, dar mai ales, brigadierul, care era străin de sat, îl tot îmbol¬deau să-și mărturisească crima, uciderea unui urs fiind caz de pușcărie. Până la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
brigadierul, care era străin de sat, îl tot îmbol¬deau să-și mărturisească crima, uciderea unui urs fiind caz de pușcărie. Până la urmă, a fost nevoit să apeleze din nou la Costică Daneș, șeful cadrelor de la Stația CFR Sibiu, unde taică-meu era revizor de ace. Pe atunci, funcția asta de „șef de cadre”, echivalentă astăzi cu aceea de „director de personal”, era foarte importantă pentru partid și de aceea cei care o ocupau erau în general securiști - ei, da!, mai
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
securiști - ei, da!, mai erau și securiști de ome¬nie. Costică Daneș era originar din Câineni de Vâlcea (Cîinenii Mari), unde numele acesta este foarte răspândit, ca și în Câineni de Argeș (Câinenii Mici), de altfel. El mai intervenise pentru taică-meu și în alte două situații: atunci când cân¬ta¬se „Deșteaptă-te române!” în puț („Dă-i draculi, doar nu m-or auzî!”, și-a spus el în gând în timp ce săpa, dar l-a auzit Toma, un comunist înfocat care
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
ani de zile mai târziu, același Costică Daneș avea să-i dea o referință foarte bună, care a contri- buit la propria-mi salvare atunci când, în anul I de facultate fiind, fusesem turnat la Securitate că vorbesc de rău partidul. Taică-meu i-a povestit toată tărășenia cu ursul, fără a-i ascunde faptul că el îi dăduse foc, iar Costică Daneș i-a eliberat o adeverință din care reieșea că, în noaptea cu pricina, fusese de serviciu, deci nu el
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
faptul că el îi dăduse foc, iar Costică Daneș i-a eliberat o adeverință din care reieșea că, în noaptea cu pricina, fusese de serviciu, deci nu el putea fi autorul incendierii ursului; și așa l-a făcut scăpat pe taică-meu și de data asta... Când Floricel era în fața casei, scrutând în sus și-n jos Calea Mare și de-a lungul ulița Capu’ Satului în căutarea unui adversar cu care să se bată, pe o rază de câteva case
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
unde o fi locul ăla, că eu numai atunci am auzât de acest sat. A spus poștașul când ne-a cetit hârcia aia primită de la regimentul unde a fost corporat. Tot satul l-a plâns, iar eu cu muma și taica l-am jălit, de credeam că o să ne prăpădim de-atâta durere. După pomana de trei zâle, până la a de șasă săptămâni, în fiecare dimineață mergeam la copiii Zmerendoaichii, avea doi, o vecină a noastră de peste drum, să le dau
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
mai stat așa vro lună - a continuat să povestească nașa Cătălina - după care mi-am adunat țoalele cu care venisăm, le-am pus la locul lor în lada de zăstre adusă de la ai mei și i-am trimis vorbă lui Taica să vină cu căruța, să mă ia acasă! Pe drum și acasă m-au certat de nu mai știam de mine; mă podidiseră lacrimile și mă trăgeam de cozî să-mi rup părul din cap. Îmi zâceau, că „ce-o să
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
făcut o liniște de auzai musca zbârnăind. Afară ploia și era un frig timpuriu ce-ți dedea fiori. Cu o săptămână înainte bătuse și Vântu’al Mare și vremea se schimbase. După ce m-au ascultat, parcă-l văd pe betu’ taica, cum s-a sculat de pe pat și a eșit în tindă. Muma, șădea pe lavița ce o adusăsără de-afară și era pusă lângă sobă. Ședea dusă pe gânduri. După un timp a venit cu o ulcea de la Joi Mari
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
ai împlinit șaptișpe ani! Și i-a întins ulceaua mumii, să bea ea întâi. El băuse bine în pimniță, că se vedea mânjit cu roșu pe buza de sus de la gură. - Văsile! a grăit muma privindu-l în ochi pe taica. D-acuș’ încolo, să nu cumva să-i mai zâci ceva fetii ășteia. E a noastă și o să avem grijă să n-o bârfească satul. Gura lumii îi slobodă și n-o astupă decât pământul!... - Cătălină, să nu fii tristă! Ne-
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]